M500,M501: Valea Trotu?ului [2011]

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
668
8
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
18 iunie 2011 = Excursie FeRoviaR?? Bucure?ti Nord ââ??â?? Ploie?ti Sud ââ??â?? Buz??u ââ??â?? M??r???e?ti ââ??â?? Adjud<i></i>

Dup?? o s??pt??mân?? grea de munc??, venise week-end-ul cu timp liber ?i relaxare. Iar pentru mine aceste cuvinte înseamn?? un rucsac plin cu merinde pentru 48 de ore de stat pe calea ferat?? ?i o dorin??? aprig?? pentru parcurgerea a 1129 de kilometri în s??lajul celor 8 trenuri. ??Ë?i uite-a?a, am plecat din c??minul din Regie spre Gara de Nord. Aici m?? a?tepta Trenul Personal 5009, Bucure?ti Nord ââ??â?? M??r???e?ti. C??l??toria de cele câteva minute pe care vreau s?? v-o redau cuprinde câteva secven?e de pe pe magistrala 500, între Bucure?ti Nord ?i Adjud.

Ca date istorice merit?? s?? men?ionez aici c?? primul tren care a plecat din Gara de Nord Bucure?ti pe 31 octombrie 1869. Totodat??, traseul meu a coincis cu linia Bucure?ti ââ??â?? Ploie?ti - Buz??u, inaugurat?? pe 13 septembrie 1872. Mai departe, de la Buz??u la M??r???e?ti ?i apoi la Adjud, trenurile au circulat de la 30 octombrie 1881.

Dac?? reperele istorice sunt deja stabilite, a? vrea s?? subliniez câteva construc?ii interesante care pot fi ââ??â?? de ce nu ââ??â?? admirate în c??l??toria cu trenul: Pasajul Basarab inaugurat recent, gara Ploie?ti Sud, gara Buz??u, gara Râmnicu S??rat ?i gara M??r???e?ti. Spre exemplu, gara din Râmnicu S??rat, pe care am insistat cu focalizarea aparatului meu, a fost proiectat?? de Arhitectul Nicolae Mich??escu ?i dat?? în func?ionare în 1898. Formele ei de atunci au r??mas ?i acum, în timp ce simbolul CFR, sau, mai bine zis, al Direc?iunii princiare a C??ilor Ferate Române ââ??â?? roata înaripat?? ââ??â?? st?? înc?? arborat?? ca un drapel al feroviarilor în mijlocul vitraliului cupolei g??rii.

??Ë?i cum trecutul poate pare pr??fuit ââ??â?? îns?? glorios, semnele tehnologiei moderne ale prezentului pot fi remarcate în clipul propus în imaginea celor dou?? locomotive nou-nou?e ale operatorului feroviar de marf?? privat CTV, ?i anume Siemens ES64F4. Tot nou?? este ?i construc?ia podului peste nemilosul râu, Putna, care a distrus calea ferat?? suspendat?? peste acesta. Trenul circul?? pe firul de linie r??mas cu nu mai mult de 30 km/h, dar aceast?? vitez?? este numai bun?? pentru observat lucr??rile în desf???urare. Sper??m ca, dup?? inaugurare, trenurile s?? poat?? atinge viteze de 160 km/h.

în final, nu-mi r??mâne decât s?? v?? doresc vizionare pl??cut?? ?i s?? nu rata?i m??rfarul militar filmat lâng?? Ploie?ti, culorile aprinse ro?iatice ale g??rii Buz??u, precum ?i aspectul ââ??â?? relativ ââ??â?? modern al g??rii Adjud.

http://www.youtube.com/watch?v=1XYgTGGYL2Y

///..:: CFR ::..\\\

18 iunie 2011 = Excursie FeRoviaR?? Adjud - Com??ne?ti<i></i>

Ei bine, în partea a II-a a Excursiei FeRoviaRe Bucure?ti Nord ââ??â?? Cluj-Napoca, imaginile din clipul propus mai jos conchide în cele 15 minute peisaje între Adjud ?i Com??ne?ti. Plecat din ????ara Româneasc?? ?i ajuns apoi în Moldova, în fa?a ochilor mi s-au ar??tat câmpuri întregi de cereale, porumb, cartofi. Lunca Trotu?ului ââ??â?? râul care este camaradul liniei ferate pân?? în mijlocul mun?ilor, la Lunca de Sus, jude?ul Harghita ââ??â?? este un loc propice pentru agricultur??.

??Ë?i tot a?a, trecând de la mediul înconjur??tor la interiorul c??lduros al vagonului 21-49, trenul înainta prin sta?iile de pe traseu: Adjud, Ureche?ti, Corn???el Moldova, Bâlca, C??iu?i, Borze?ti Bac??u, One?ti, Trotu?, Vii?oara, Târgu Ocna, Saline, Cire?oaia, Dofteana Bac??u, Valea Uzulului ?i Com??ne?ti. Dac?? pân?? la Borze?ti g??rile apar?in unui stil clasic, cl??dire paralelipipedic?? cu geamuri dispuse simetric, de la Borze?ti ?i pân?? la Siculeni, arhitectura cl??dirilor în care a?teapt?? c??l??torii, lucrurile se schimb?? brusc. Se remarc?? stilul g??rilor gândite de inginerul Elie Radu. Adev??rate perle din tezaurul cultural al CFR-ului pot fi admirate pe linia 501, Adjud ââ??â?? Siculeni. Iat?? câteva dintre ele: Com??ne?ti, Dofteana-Bac??u, Saline.

Un alt nume pe care trebuie s?? fie pe buzele tuturor elevilor de gimnaziu: ing. Anghel Saligny, a primit în sarcin?? proiectarea c??ii ferate Adjud ââ??â?? Ghime?, în drumul s??u sinuos având de înfruntat apa Trotu?ului ?i Mun?ii Tarc??ului ?i Mun?ii Ciucului. Numai între Adjud ?i Com??ne?ti, sunt 4 poduri proiectate ?i construite de Anghel Saligny.

Ca puncte urâte pe care le-am întâlnit pe traseu au fost sta?iile Vii?oara ?i Trotu?, ni?te urme atât ale sc??derii traficului pe calea ferat?? în dauna ââ??sfântului asfaltââ??, dar ?i ale incompeten?ei ?i nep??s??rii celor care ar trebui s?? aib?? în grij?? aceste sta?ii/halte. Colac peste pup??z??, trenul nu dep???e?te 30 km/h pe o sec?iune de mai bine de 12 kilometri. Dar de îndat?? ajuns în Târgu Ocna î?i ier?i toate blasfemiile aduse CFR-ului ?i te bucuri de ceea ce vezi: mun?ii împ??duri?i, apa meandrat?? a Trotu?ului, precum ?i podurile peste Trotu? sau portalurile tunelului Saline. Din gara din Dofteana-Bac??u te a?tep?i s?? ias?? un conte sau o contes?? a vreunui comitat local, dar în fa?a trenului iese tot un(o) conte(s??), dar care are grij?? de bunul mers al trenurilor pe calea ferat??.

Ar fi mare p??cat dac?? în via?a dumneavoastr?? nu a?i trece m??car o dat?? cu trenul, pe zi, pe ruta Adjud ââ??â?? Siculeni ?i mai departe c??tre Bra?ov sau Cluj-Napoca. Locurile ?i oamenii care v?? întâmpin?? privirile au dep???it nivelul de în?elegere a unui pasionat FeRoviaR, iar admira?ia, respectul ?i pl??cerea ochiului care vede traseul liniei Adjud ââ??â?? Siculeni poate s?? r??mân?? întip??rit?? în sufletul dumneavoastr?? mult??, mult?? vreme. Dar ââ??peisajul austriacââ??, ââ??elve?ianââ?? sau ââ??nem?escââ??, cum dori?i s??-i spune?i, abia a început s?? se descopere în fa?a curio?ilorââ??Â?

http://www.youtube.com/watch?v=gC-yEpt3LE0

///..:: CFR ::..\\\

18 iunie = Excursie FeRoviaR?? Com??ne?ti ââ??â?? Ghime?<i></i>

Trenul cu care c??l??toream, Personalul M??r???e?ti ââ??â?? Ghime?, avea s?? treac?? pe o linie ferat?? dat?? în folosin??? în anul 1899. Depresiunea Com??ne?ti este în leg??tur?? cu Depresiunea Ghime? prin cei 34 de kilometri de cale ferat??, iar crâmpeie din aceast?? distan??? sunt prezenta?i în clipul ata?at.

Dac?? de la Adjud pân?? la Com??ne?ti peisajul predominant era de câmpie, respectiv dealuri înalte, de la Com??ne?ti c??tre Ghime? cerul se vede tot mai pu?in, el fiind acoperit din coace ?i-n colo cu câte-un pisc de munte. G??rile de pe traseu reflect?? num??rul de locuitori pe care îi deserve?te, în timp ce viaductele peste diferitele cursuri de râuri întâlnite impun restric?ii ru?inoase de 20 km/h vitezei de mers a trenurilor. Pe por?iunea pasului Palanca ââ??â?? Ghime?, razele minime ale curbelor încep s?? fie tot mai mici, iar pantele s?? fie tot mai energofage.

Copacii din zare nu mai sunt din ordinul foioase, ci sunt conifere, iar satele sunt din ce în ce mai r??sfirate. Dar c??l??torii se dau jos din tren zâmbitori ?i fac diferite aprecieri înregistrate în clip, mul?umi?i, pân?? la urm??, c?? au ajuns teferi la destina?ie. A?a aveam s?? fiu ?i eu când am ajuns în Ghime?: recunosc??tor celor care au dat na?tere c??ii ferate, precum ?i celor care înc?? o exploateaz?? ?i o între?in.

Nu pot s?? nu trec mai departe f??r?? s?? spun despre Ghime? c?? a fost sta?ie de frontier?? de cale ferat?? între Vechiul Regat ?i Imperiul Austro-Ungar. Cele peste 5 linii din Ghime? sunt umbrite de o gar?? înalt?? ?i lung??, iar cele câteva trenuri pe care am cutezat s?? le înregistrez l??sau ?i preluau c??l??tori. Aerul era tare, cai ?i vaci p???teau pe dealurile din zon??, iar copii abia trecu?i de 10 ani zburdau de colo-acolo ?i înveseleau zona. Se vorbea limba maghiar??, deci influen?a imperiului începea s?? se cunoasc??.

Ca puncte interesante ce merit?? v??zute: locomotivele din remiza Com??ne?ti, Tunelul de la Goioasa, Gara Ghime?, cursul Trotu?ului peste care sunt construite poduri interesante ?i diferite unul de cel??lalt ca aspect. în orice caz, oricât de preocupat ai fi, peisajul dimprejur te atrage ca un magnet, cel pu?in a?a au procedat colegii de salon de vagon.

V?? doresc vizionare pl??cut??!

http://www.youtube.com/watch?v=fIoRHyON6_M

///..:: CFR ::..\\\

18 iunie 2011 = Excursie FeRoviaR?? Ghime? - Siculeni<i></i>

Ei bine, dac?? pân?? aici a fost cum a fost, de la Ghime? spre Siculeni chiar te sim?i altfel. Calea ferat?? Ghime? - Siculeni (fost Ciceu) a fost construit?? din fondurile statului austro-ungar. Satele prin care trenul trece ?i opre?te sunt: Bolov??ni?, Lunca de Mijloc, Tarc??u, Lunca de Sus, Utu?oiu, Livezi Ciuc, Carac??u, N??dejdea ?i Mih??ileni sunt fie române?ti, fie ungure?ti, mie mixte.

Exist?? pe site-ul cfr un reportaj foarte interesant scris de Dan Drago? Aldea: ââ??Traversând Carpa?ii R??s??riteni prin Pasul Ghime? - Palancaââ??. Vi-l recomand! De acolo am aflat ?i eu lucruri demne de laud?? celor care au depus efort pentru construc?ia c??ii ferate. Despre celebrul Viaduct Carac??u vom vorbi la sfâr?itul acestei descrieri, iar pân?? atunci vreau s?? remarc alte lucr??ri de art?? care pot fi întâlnite pe traseu: Tunelul Ciumani, Viaductele Utu?oiu, Ladok, Trotu? ?i Bania, precum ?i arhitectura g??rii Livezi-Ciuc. împrejurimile acestor pun?i construite de om peste dealurile ?i mun?ii de acolo sunt impresionante ca peisaj, cuvintele chiar nu î?i mai au rostul aici. Imaginile propuse în clip îmi vor dovedi afirma?ia.

Totu?i, voi mai preciza c?? pe traseul Siculeni ââ??â?? Ghime? exist?? nu mai pu?in 84 de poduri ?i viaducte (anterior precizate), în timp ce declivitatea caracteristic?? este de 25 la mie. Curbele cu raza de 250 ?i de 300 de metri etaleaz?? formele locomotivei electrice care duduie din ventila?iile motoarelor ?i din compresorul de aer.

în final, a?a cum am spus, voi reda câteva aspecte interesante despre Viaductul Carac??u. La plecarea din sta?ia Livezi Ciuc în direc?ia Siculeni vezi semafoare mecanice de genera?ie veche (repetitor ?i semafor de ie?ire/intrare în sta?ie), semn c?? ceva începe s?? devin?? special. Trenul nu mai înainteaz?? ?i mult ?i la un moment dat te treze?ti cu un ââ??h??uââ?? de aproape 65 de metri sub tine, iar distan?a aceasta pe care trenul are încredere în cele câteva mii de tone de metri cubi de beton armat este de 265 de metri. Iar aceste cifre iau form?? ?i maiestuozitate abia dup?? câ?iva kilometri dup?? trecerea peste viaduct: aproape de Sta?ia Mih??ileni, dac?? dorul de Moldova apas?? pe umerii dumneavoastr??, privi?i c??tre Est ?i v?? apare în fa??? chiar Viaductul Carac??u. Câteva secunde au fost înregistrate ?i de c??tre senzorul camerei mele, precum ?i de senzorul atâtor sute, poate chiar mii de oameni care au trecut ?i le-a pl??cut ce au v??zut acolo.

Unul dintre punctele de atrac?ie ale excursiei mele din 18&19 iunie 2011, Bucure?ti Nord ââ??â?? Cluj-Napoca, a fost atins: (re)vederea Viaductului Carac??u, precum ?i parcurgerea ?i ââ??transpunerea pe sticl??ââ?? a liniei 501, Adjud ââ??â?? Siculeni (fost Ghime?).

V?? mul?umesc pentru aten?ie!

http://www.youtube.com/watch?v=-iDjha0nArY

///..:: CFR ::..\\\

18&19 iunie 2011 = Excursie FeRoviaR?? Siculeni ââ??â?? Cluj-Napoca<i></i>

De la Ciceu / Siculeni pân?? la Cluj-Napoca, aveam s?? schimb 3 trenuri ?i s?? petrec timpul a?teptând la ore cam nesim?ite prin g??rile din Gheorghieni ?i Beclean pe Some?. Acumulatorii aparatului nu mai erau buni de nimic, tot ce puteam s?? fac este s??-mi v??d de grij?? prin locurile str??ine pe care poposeam. A remarca un c??l??tor ostenit într-o gar?? pustie este foarte u?or, iar pericolele sunt la orice pas. Dar Dumnezeu a avut grij?? de mine, la fel cum are grij?? de to?i ceilal?i, ?i m-a ajutat s?? ajung la Cluj-Napoca în diminea?a celei de-a doua zi de când eram pe tren.

Din ultimele sfor???ri ale aparatului foto, am reu?it totu?i s?? surprind apusul zilei de 18 aprilie, apus de soare pe care l-am v??zut din preajma G??rii Gheorghieni. ??Ë?i, a?a cum se poate vedea ?i în film, cl??direa g??rii cu un aspect exterior îngrijit ?i interesant ca ?i construc?ie mi-a fost loc de a?teptare a unui tren accelerat (?i acelaââ??Â? întârziat) c??tre Beclean pe Some?. De aici, de unde trei linii ferate din direc?ii diferite se în?eap?? într-un ââ??Beclean pe Some?ââ??, un alt tren venit de la Bistri?a avea s?? m?? duc?? în Cluj-Napoca, acolo unde am v??zut r??s??ritul de soare al zilei de 19 aprilie.

Zi special?? pentru colega mea de clas??, Mihaela. Avea s?? aib?? loc festivitatea de absolvire a promo?iei de studen?i cu studii superioare în psihologie, iar cu aceast?? ocazie am fost ?i eu prezent acolo în acea sal?? imens?? redat?? la sfâr?itul clipului. Clujul a fost, de asemenea, punctat în câteva zeci de secunde de imagini motrice, pe care v?? invit, cu drag, s?? le urm??ri?i. Aici pun punct reportajului tip folieton pe care am vrut s?? vi-l prezint, urându-v?? s??n??tate ?i toate cele bune! ??Ë?i nu uita?i: calea ferat?? nu va muri niciodat??!

http://www.youtube.com/watch?v=FjeruG_0c1M