Prima cale ferata - Bazias- Oravita

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

Semafor

Well-Known Member
Trenulist
21 Februarie 2011
750
19
Pascani
LOCATION
Pascani
...Bazia? - prima poart?? dun??rean?? a României.
Prima linie de cale ferat?? pus?? în func?iune pe teritoriul românesc a fost cea între Bazia? ?i Oravi?a.
Prima locomotiv?? a pornit de aici spre Oravi?a, la 1 noiembrie 1856.
Pentru prima dat??, la 6 mai 1866, pune piciorul pe p??mânt românesc viitorul rege la României, Carol I.
Bazia?ul devine, începând cu anul 1795, port la Dun??re.
Localitatea a fost vizitat?? de numeroase personalit???i politice ale vremii: împ??ratul Austriei, Josef al II-lea; împ??r??teasa Elisabeta, iar în anul 1916, Wilhelm de Hohenzollern.
Aici se g??se?te o m??n??stire ortodox?? sârb??......

....în anul 1847, la Bazia? au început lucr??rile la prima cale ferat?? din România; linia Oravi?a-Bazia?. Dup?? o scurt?? întrerupere cauzat?? de evenimentele din revolu?ia de la 1848, lucr??rile sunt reluate ?i duse la bun sfâr?it, astfel c?? primul tren din Bazia? a plecat la data de 1 noiembrie 1856.
în anul 1860 Oficiul vamal din Palanca este mutat la Bazia?, fapt ce determin?? importan?a economic?? a a?ez??rii s?? creasc?? ?i mai mult. Primul conduc??tor al acestui oficiu vamal a fost Iosif Brandstetter, un prosper om de afaceri. Un timp a ?inut sub chirie ?i "restaurantul" m??n??stirii din Bazia?, a fost ?i proprietarul hotelului ale c??rui ruine se v??d ?i ast??zi.
Deschiderea lucr??rilor la drumul Bazia?-Moldova Veche în anul 1884, cât ?i a celor de la construc?ia c??ii ferate, face ca la Bazia? s?? se stabileasc?? mai mul?i lucr??tori, astfel c?? ?i num??rul locuitorilor a crescut mereu, atingând maximul popula?iei în anul 1880.
în acel an Dun??rea s-a rev??rsat din albia sa ?i a cauzat multiple pagube a?ez??rii, cât ?i portului ?i c??ii ferate. Mul?i din locuitorii Bazia?ului se stabilesc la Or?ova.
Bazia?ul începe s??-?i piard?? din importan?a sa economic?? odat?? cu deschiderea ?i intrarea în func?iune a c??ii ferate Timi?oara-Or?ova, cât ?i a amenaj??rii unui nou port, în anul 1897, la Moldova Veche.
Odat?? cu aceste schimb??ri Bazia?ul î?i pierde treptat din importan?a sa economic?? iar locuitorii încep s?? p??r??-seasc?? a?ezarea, astfel c?? în ziua de ast??zi Bazia?ul nu este decât un mic c??tun format din câteva familii de pescari......
..... Desfiin?area oficiului vamal, mutarea portului, precum ?i închiderea c??ii ferate au f??cut ca popula?ia a?ez??rii s?? se mute în alte p??r?i astfel încât ast??zi Bazia?ul este un c??tun. La aceasta a contribuit în mare m??sur?? ?i regimul comunist care, pentru a împiedica exodul de popula?ie în alte ???ri, a ?inut aceast?? zon?? în strict?? supraveghere ?i paz??.
în vremurile sale bune, via?a în acest col? de ?ar?? a fost asem??n??toare unui adev??rat ora?. Aici veneau oameni din toate col?urile ???rii pentru a se recrea. O încercare de reconstituire a situa?iei din trecut se semnaleaz?? în vremurile noastre. în acest sens se poate men?iona existen?a unei cabane "Apus de soare" construit?? în anul 1995, a c??rei proprietari sunt B??l??u??? Ion ?i so?ia sa Ecaterina B??l??u???.
în vremurile sale de glorie, Bazia?ul a fost vizitat de multe personalit???i ale timpului. Astfel în anul 1862 la 16 iulie precum ?i în 26 octombrie 1869, împ??ratul Austriei Iosif al II-lea s-a oprit aici fiind întâmpinat cu mare fast.
în anii 1866, între 6 ?i 9 mai, Bazia?ul a g??zduit pe primul rege al românilor, Carol I, care a ajuns aici cu trenul în ziua de 6 mai. Viitorul rege al românilor care venea de la Budapesta a c??l??torit cu un pa?aport fals care dovedea c??

cet???eanul Carol Hettingen din localitatea Thal c??l??torea în chestiuni de afaceri spre Odesa. Cu acela?i tren au sosit ?i înso?itorii regelui: Sergiu Lens locotenent în armata român??, consilierul Werner ?i baronul von Mayenfisch. Ace?tia s-au întâlnit cu Ion Br??tianu care venise de la Paris, dup?? care au continuat drumul incognito pân?? la Severin unde începea teritoriul românesc.
în anul 1909, Bazia?ul este vizitat de împ??r??teasa Elisabeta, iar în anul 1916 de împ??ratul Wilhelm de Hohenzollern.
Ast??zi Bazia?ul este o localitate mic?? format?? din câteva familii de pescari. Vechile cl??diri aflate în stare de degradare (Hotelul Brandsteter, turnul de alimentare cu ap?? a locomotivelor) parc?? suspin?? dup?? str??lucirea de alt?? dat?? ?i parc?? a?teapt?? cu o r??bdare de fier reînvierea vremurilor de alt??dat??. Poate c?? aceast?? carte va ajunge s?? fie citit?? de cei care pot face ceva pentru acest frumos col? de ?ar?? ?i prin demersurile lor s?? ridice aceast?? a?ezare la str??lucirea de alt??dat??.

_____________________________

th_ Din monografia "M??n??stirea Bazia?"
de iereul Vasa Lupulovi??â?? ?i prof. Borislav ??. Krsti??â??
ap??rut?? în 1998, la Editura Uniunii Sârbilor din România

sursa: http://www.banaterra.eu/romana/toponimii/b/bazias/index.htm
 
Gara Bazias la 1900:

http://images1.okr.ro/auctions/2008/12/08/17713661-1-500_500.jpg

Portul Bazias la 1902:

http://images7.okr.ro/auctions.v3/700_700/2010/09/09/4/5/247319007-72501-700_700.jpg

O carte de vizita a unui medic din Oravita ce contine si schita acestei vechi cai ferate:

http://istoriabanatului.files.wordpress.com/2011/09/375214_292938970737778_153470188017991_961221_1232983228_n1.jpg

Gara Bazias la 1907:

http://images9.okr.ro/auctions/2008/12/08/17714329-1-500_500.jpg

Gara Bazias la 1912:

http://www.banaterra.eu/romana/files/images/biblioteca_banat/carti/I/ivanescu/bazias_gara_cf.gif

si la 1916:

http://www.banaterra.eu/romana/files/images/biblioteca_banat/carti/I/ivanescu/bazias_gara_cf_2.gif
 
O alta istorisire despe aceasta cale ferata:
(Mircea Rusnac -?? Cea mai veche cale ferat?? din România actual??: Oravi?a-Bazia?

La jum??tatea secolului al XIX-lea, Banatul intra în circuitul rutelor feroviare europene, care nu încetaser?? s?? se extind?? c??tre r??s??rit pân?? au atins ?i regiunea noastr??. Conform unei lucr??ri foarte bine documentate, scris?? de Serban Lacri?eanu ?i Ilie Popescu, Istoricul trac?iunii feroviare din România, vol. I (1854-1918), Bucure?ti, 2003, Banatul de?ine prioritatea între regiunile române?ti care au beneficiat de c??i ferate (1854), fiind urmat de Transilvania (1858), Dobrogea (1860), Bucovina (1866), Vechiul Regat (1869-1875) ?i Basarabia (1871). (p. 65)

C??ile Ferate Maghiare de stat (M.A.V. -?? Magyar Allamvasutak) au fost înfiin?ate abia în 1868. Pân?? atunci func?ionaser?? pe teritoriul Ungariei din 1846 o serie de c??i ferate private. La fel s-a întâmplat ?i în Austria, unde St.E.G. a de?inut c??ile ferate pân?? la 1 iunie 1891. (p. 65) în Banat primele planuri de construc?ie au ap??rut în 1847 ?i tot în acel an (dup?? alte variante în 1846) s-a început lucrul la linia Bazia?-Biserica Alb??-Iasenova-Iam-R??c???dia-Oravi?a, prima de pe actualul teritoriu al României.

Construit?? sub conducerea inginerului Bach ?i folosind cu începere din 1851 ?in?? laminat?? la Re?i?a, linia Oravi?a-Bazia? a fost finalizat?? în 1854, având o lungime de 62,5 km. La 20 august 1854 a început circula?ia trenurilor de marf??, iar la 1 noiembrie 1856 cea a trenurilor de c??l??tori. C??rbunii proveni?i din împrejurimile Aninei erau înc??rca?i în portul Bazia? pe vapoarele marilor companii de naviga?ie dun??rene, dintre care cea mai cunoscut?? a fost D.D.S.G., înfiin?at?? în 1829. în 1855 St.E.G. a preluat linia Oravi?a-Bazia? de la statul austriac, aceast?? companie fiind cea care a deschis, un an mai târziu, ?i traficul de c??l??tori pe traseul ei. (p. 68)

în primii ani, între Oravi?a ?i Bazia? circula o singur?? pereche de trenuri mixte pe zi, dup?? cum reie?ea din - ?Mersul trenurilor mixte pe linia Oravi?a-Bazia?, valabil de la 15 noiembrie 1857-, publicat la 18 aprilie 1858 în ziarul Temesvarer Zeitung. Trenul pleca din Oravi?a la ora 7.00 ?i sosea la Bazia? la 10.02. De la Bazia? pleca la 13.30, ajungând înapoi la Oravi?a la ora 16.38. Viteza sa medie era de 20,6 km/or??. Trac?iunea era efectuat?? la început de c??tre locomotive construite în 1852 de firma Günther din Wiener Neustadt, urmate din 1855 de locomotive produse la fabrica St.E.G. de la Viena, activ?? din 1840. Printre primele locomotive repartizate depoului Oravi?a s-au aflat nr. 125 RESICZA ?i nr. 126 ORAVICZA, preluate de St.E.G. în 1858. (p. 69)

în decursul timpului, aceast?? cale ferat?? a fost profund marcat?? de evenimentele politice din partea noastr?? de Europa. Dup?? primul r??zboi mondial, când Banatul a fost împ??r?it între România ?i Serbia, un segment de 28 km din totalul de 62,5 a r??mas pe teritoriul sârbesc. Circula?ia trenurilor a fost reluat?? la 15 iulie 1922, îns?? numai pe sectorul românesc Oravi?a-Iam (26,9 km). La Bazia? se mai putea ajunge, pân?? în 1950, numai pe linia Timi?oara-Jebel-Voiteg-Stamora Moravi?a-Vâr?e?-Iasenova-Biserica Alb??-Vracev Gaj. In 1950, datorit?? conflictului dintre Stalin ?i Tito, circula?ia trenurilor pe teritoriul Iugoslaviei a fost sistat??, iar por?iunea Bazia?-Socol-(Vracev Gaj) ?i Podul Nera-(Iasenova)-Iam au fost desfiin?ate. (p. 69-70) Din vechea linie au mai r??mas doar por?iunile Oravi?a-Iam în România (27 km) ?i Vâr?e?-Biserica Alb?? în Serbia (34 km), cu câte trei perechi de trenuri de c??l??tori pe zi. (p. 70)

Neutilizat?? a?adar din 1950, monumentala cl??dire a g??rii Bazia? a fost demolat?? dup?? 1960, când se credea c?? locul respectiv va fi inundat de ridicarea nivelului Dun??rii odat?? cu construirea barajului de la Por?ile de Fier. Locul vechii g??ri se afl?? îns?? acum chiar pe mal, fiind ocupat de cabana - ?Apus de soare-. In schimb, cea mai mare parte a terasamentului fostei linii între Bazia? ?i grani?a cu Serbia a fost inundat?? de apele fluviului.

Aceasta a fost trista poveste a primei c??i ferate care a str??b??tut ?i actualul teritoriu românesc. Ea a existat timp de aproape un secol (1854-1950), iar acum circula?ia se mai face doar pe unele por?iuni. îns?? apari?ia ?i existen?a ei în acest spa?iu reprezint?? momente de referin??? ?i practic orice lucrare serioas?? referitoare la c??ile ferate române?ti nu are cum s?? o omit??.)

Sursa - http://istoriabanatului.wordpress.com/2011/09/06/mircea-rusnac-cea-mai-veche-cale-ferata-din-romania-oravita-bazias/
 
Iata si pensiunea Apus de soare - construita pe locul fostei gari:

http://www.allturism.ro/poze-cazare/pensiunea-apus_de_soare-bazias-8f47gveb5j4m.jpg
 
Sa ne continuam calatoria in timp in zona Baziasului. Iata cum aparea in - The illustrated London news- la 29 iulie 1876 un tren pe malul Dunarii in zona Bazias.

http://www.old-print.net/MAR1003/MAR1003323.jpg

si explicatia acestei ilustrate:
(6 - Antique Print of 1876 East War Danube Widdin Bazias Railway Train Print
Old Antique Historical Victorian Prints Maps and Historic Fine Art ----------. 1876 East War Danube Widdin Bazias Railway Train Print One Page From The Illustrated London News C1850-1899)

Sursa: http://www.prints-4-all.com/cgi-bin/category.cgi?&category=6&start=830
 
Si o alta descriere a trecerii Printului Carol prin Bazias:
(Bucure?ti strict secret, May 4, 2011

Trenul ajunge al Bratislava (Pressburg) ?i aici gara e plin?? de trupe. La Pesta trenul ajunge la ora cinci dup??-amiaz??. Dup?? înc?? o c??l??torie de noapte, în zori, trenul ajunge la Timi?oara, pe atunci un ora? austriac.Ca peste tot peroanele sunt pline de militari. La ora nou??, trenul ajunge la Bazia?, ultima gar?? a acestei periculoase c??l??torii cu trenul. Carol mereu la clasa a doua, în civil, cu ochelari fumurii pe nas, ascuns în spatele unui ziar pentru a nu fi recunoscut. Din cauza transporturilor de trupe, trebuie s?? a?tepte un vapor care îl va duce mai departe pe Dun??re. Cursele regulate au fost rechizionate de armat??. A?teptarea se prelunge?te dou?? zile. în principate nu exista c??i ferate ?i trenuri. E primul contact cu noua lui ?ar??. Pîn?? atunci locuie?te într-un hotel mic ?i mizer. Are dou?? zile timp s?? scrie scrisori, s?? se plimbe pe malul Dun??rii, s?? vada micul ora?. Dar mai ales s?? î?i pun?? gîndurile în ordine.

în memoriile sale, Carol î?i aminte?te cele dou?? zile petrecute în a?teptarea vaporului de la Belgrad. -?Seara, întreaga societate cin?? în odaia care servea de restaurant ?i unde se adunar?? func?ionarii din Bazia?, începînd s?? discute politic??. Se vorbi ?i despre alegerea prin?ului Carol de Hohenzollern la tronul Romaniei ?i mul?i se exprimar?? în chip foarte pu?in pl??cut despre acest eveniment: Noul prin? va ajunge tot atît de imposibil ca ?i Cuza.?N-o s?? treac?? mult ?i o s??-l goneasc?? românii ?i pe acesta! ?i altele asemenea. Unul citi într-o gazet?? c?? turcii ar fi n??v??lit ?i c?? s-ar fi dat cîteva lupte. Carol ascult?? toate acestea, Dumnezeu ?tie cu ce gînduri. Vaporul mult a?teptat în sfîr?it sosi. Sosi pe nea?teptate de la Pesta, cu trenul, venit de la Paris si Ion Br??tianu,. Cei doi vor calatori pe acela?i vapor spre ?ar??. Principele s-a instalat, ca de obicei, la clasa a doua. Aici, - între saci ?i l??zi de bagaje- îi scrie o scrisoare împ??ratului Franz Josef, la Viena, asigurîndu-l c?? dore?te rela?ii prietene?ti. Tocmai ie?ea de pe teritoriul Imperiului Habsburgic.

La Or?ova, vaporul ajunge dup?? trei ore ?i jum??tate lungi de c??l??torie prin m??re?ul peisaj al Por?ilor de fier. In aceasi zi ajunge la Turnu Severin. E duminica Rusaliilor. Printul Carol ii spune capitanului ca e negustor si merge la Odessa, dar coboara s?? se plimbe cîteva minute. )
Sursa: http://www.stelian-tanase.ro/bucuresti-strict-secret/povestea-dinastiei-marele-rege-carol-3-primejdii/
 
Sa incheiem incursiunea in istoria primei cai ferate construite pe teritoriul actual al Romaniei cu o prezentare de plicuri filatelice aniversare.
- Aniversare 140 de ani

http://www.banaterra.eu/romana/filatelie/oravita_140.jpg

- Aniversare 145 de ani

http://www.banaterra.eu/romana/filatelie/oravita_145_2.jpg

-Aniversarea 150 de ani

http://www.banaterra.eu/romana/filatelie/linia_ferata_oravita_bazias.jpg

Transportul primei locomotive fabricate la Resita pana la aceasta linie.

http://www.banaterra.eu/romana/filatelie/r_2001_080.jpg

Gara Bazias la 1900.

http://www.banaterra.eu/romana/filatelie/r_1981_0341.jpg

Gara Oravita la 1911

http://www.banaterra.eu/romana/filatelie/oravita_145_1.jpg
 
In 1868 Trupa Pascaly avandul ca sufleor pe Eminescu a calatorit probabil cu trenul de la Oravita la Bazias de unde au luat vaporul spre Giurgiu.
(A fost Eminescu la Orsova?
R??spunsul a venit clar - Da!, a fost! - ?i a fost prezentat în cadrul sim­pozionului din seara pre­cedent??, ce premergea dez­ve­lirea bustului lui Mihai Emi­nescu, oper?? a cunoscutului sculptor Marcel Guguianu, în dou?? comunic??ri distincte ?i independente una de cealalt??: prima prezentat?? de profesorul universitar Ion Rotaru, autorul unei istorii a literaturii române, ?i semnatarul acestor rânduri.

Studii despre traseul trupei de teatru a lui Pascaly

Concluzia avea la baz?? câteva studii anterioare care tratau turneul pe care tân??rul poet l-a întreprins cu trupa de teatru a lui Pascaly prin Ardeal ?i Banat în vara anului 1868. Turneul s-a încheiat prin spectacolele de la Oravi?a, dup?? care, la 21 august/2 sep­tembrie, au pornit spre ?ar??, prin portul Bazia?, traseu consemnat atât de George C??linescu în a sa istorie a literaturii române, cât ?i de profesorul universitar dr. Ion Iliescu din Timi?oara în al s??u volum - Eminescu prin Banat. Informa?ia este completat?? de competentul cronicar al tea­trului românesc Ioan Massoff în volumul - Eminescu ?i teatrul, care vine cu precizarea c?? - trupa a plecat spre Bazia?, ?i, pro­babil, cu vaporul, pân?? la Giurgiu-. O posibilitate care nu are alternativ?? de vreme ce era varianta cea mai scurt?? ?i era cea mai utilizat?? în acei ani.

Drumul spre ?ar?? cu vaporul

Un recent document aflat în posesia colec?ionarului timi­?o­rean, care, având dubl?? ce­t???enie, tr??ie?te ?i la Viena, domnul Aurel U?vald ?i publicat de scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, aduce l??muriri în sensul drumului pe ap?? str??­b??tut de trupa Pascaly, deci ?i de Eminescu. Ei au parcurs drumul spre ?ar?? cu un vapor de pasageri al societ???ii maghiare de naviga?ie care efectua curse pe ruta Budapesta - Belgrad - Or?ova - Gala?i cu vapoare care plecau din Belgrad joia, sâm­b??ta ?i lunea. Conform oficio­sului societ???ii de naviga?ie, nava rapid?? de pasageri, pro­babil - Budapesta-, plecarea din Bazia? avea loc la ora 10,00 ?i, trecând prin porturile Gr??di?te, Moldova, Drencova, ajungea în portul Or?ova la ora 3,10 (15,10). Aici sta?iona pentru debarc??ri-îmbarc??ri, dar ?i pen­tru revizie pân?? la ora 4,00 (16,00) când pleca spre Turnu Severin, unde - dup?? trecerea cu deosebit?? aten?ie a Por?ilor de Fier - ajungea la ora 6,00 (18,00). Aici mul?i c??l??tori au debarcat spre a pleca cu po?­talioane spre Craiova - Bucu­re?ti (vezi sosirea cu doi ani înainte a Principelui Carol), dar puteau naviga mai departe, nava plecând la ora 6,15 (18,15) spre Calafat, Turnu M??gurele sau Zimnicea (unde se ajungea la miezul nop?ii), de aici vaporul oprind doar la Ruse ?i porturile otomane, prima acostare într-un port românesc fiind abia la Br??ila. Oricum portul Giurgiu nu era înc?? operativ pentru asemenea curse.)
Sursa: http://www.informatiadeseverin.ro/ids2/index.php/ancheta/3272.html
In acea perioada Baziasul era o placa turnanta spre vestul Europei pentru calatorii din Tarile Romane.
Ar fi interesant un fim cu acest subiect.
 
Povestea c?ii ferate care leag? Timi?oara de Szeged.
Primele locomotive au fost aduse cu ambarca?iuni pe Bega

Linia Timi?oara-Bazia? trecea prin Parcul Scudier în anul 1932

Calea ferat? dintre Oravi?a ?i Bazia?, prima cale ferat? din România actual?, cea a fost urmat? la scurt timp de o alt? linie important? pentru dezvoltarea economic? a Banatului: magistrala Szeged-Timi?oara-Bazia?.
Linia de cale ferat? Szeged-Timi?oara-Bazia? a fost dat? în folosin?? în anii 1857-1858. Constructorul acesteia, ca ?i al majorit??ii liniilor b?n??ene, a fost St.E.G. La 15 noiembrie 1857 erau inaugura?i cei 113,9 km ai tronsonului Szeged-Jimbolia-Timi?oara (dintre ace?tia, numai 39 km se afl? în România de ast?zi). Primele locomotive utilizate pe aceast? cale ferat? au fost aduse pân? la Timi?oara cu ambarca?iuni pe canalul Bega.
„Ele se numeau Komarom, Austria, Hont ?i Pesth, fiind construite în anii 1845-1846 la fabrica belgian? John Cockerill din Seraing dup? model american”, scriu ?erban Lacri?eanu ?i Ilie Popescu, în „Istoricul trac?iunii feroviare din România”  
Istoricul Mircea Rusnac, scrie pe blogul s?u  istoriabanatului.wordpress.com  c? în luna iulie 1858 depoul Timi?oara a primit locomotivele Wartberg ?i Lugos pentru trac?iunea trenurilor de c?l?tori.    
„Este interesant modul în care ziarul Temesvarer Zeitung descria sosirea primului tren la Timi?oara: . În acest mod începea istoria circula?iei feroviare ?i în capitala Banatului”, a scris Mircea Rusnac.  
"Acoperi? pentru a proteja pe mecanic nu avea"  
În acela?i timp se lucra ?i la cel?lalt tronson, de 94 km, dintre Timi?oara-Jebel-Voiteg-Stamora Moravi?a-Vâr?e?-Iasenova, unde se f?cea leg?tura cu linia Oravi?a-Bazia?.  
„Lucr?rile au fost conduse de inginerul Ludwig Meyer ?i au început la 10 decembrie 1856 la Vâr?e? ?i la 27 decembrie 1856 la Iasenova ?i ?ag. Pentru construirea numeroaselor poduri ?i pode?e de pe traseu a fost folosit cimentul ob?inut în urma arderii pietrei de calcar extrase la Oravi?a, precum ?i circa 7,5 milioane de c?r?mizi produse în ?apte c?r?mid?rii amplasate de-a lungul traseului”, mai scrie Rusnac.  
Primul tren de c?l?tori pe rela?ia Timi?oara-Iasenova-Bazia? a circulat la 20 iulie 1858, tractat de locomotiva nr. 111 Wartberg ?i având 11 vagoane de c?l?tori ?i unul de bagaje.    
„Acoperi? pentru a proteja pe mecanic nu avea, astfel încât, pe timp ploios, mecanicul î?i conducea ma?ina ?inându-?i deasupra o umbrel?”, î?i amintea mecanicul Pedl, care a condus acel tren.

Distan?a Timi?oara-Budapesta în 11 ore  

Multe dintre locomotivele folosite pe aceste vechi c?i ferate purtau denumiri ale unor localit??i b?n??ene (în variante germane ?i maghiare): Hatzfeld, Lugos, Nagy Kikinda, Bazias, Kmlos, Mokrin, Anina, Temesvar, Torontal, Resicza, Versecz, Becskerek, Zsebely etc.
„Linia Seghedin-Timi?oara-Bazia? a conectat Banatul la marile rute feroviare europene, aici f?cându-se o perioad? leg?tura între acestea ?i transportul fluvial pe Dun?re. Punctul terminus al c?ii ferate, Bazia?ul, reprezenta totodat? începutul unei c?l?torii fluviale ?i apoi maritime de mare interes pentru oamenii înseta?i de nou ai secolului al XIX-lea. Conform „Mersului trenurilor” din 6 mai 1861 al re?elei de sud-est a St.E.G., între Viena ?i Bazia? circula de dou? ori pe s?pt?mân? o pereche de trenuri accelerate, care parcurgeau întreaga distan?? de 86 de mile austriece în 28 de ore ?i 18 minute. Distan?a Pesta-Bazia? era str?b?tut? în 11 ore ?i 18 minute, iar Timi?oara-Bazia? în 3 ore ?i 6 minute. Trenurile de la Viena soseau la Bazia? în zilele de mar?i ?i vineri, c?l?toria fiind continuat? de acolo cu ajutorul vapoarelor Societ??ii D.D.S.G. c?tre Or?ova, Giurgiu, Cernavoda, Odessa ?i Constantinopol”, mai scrie Mircea Rusnac.

Podul peste Mure? distrus în 1944

 În perioada sa de glorie de pân? atunci, Bazia?ul fusese conectat, prin Viena, chiar ?i cu Parisul ?i cu alte mari centre europene. Anii 1858-1879 au reprezentat perioada de maxim? înflorire a Bazia?ului, când el a constituit unul dintre cele mai importante puncte de leg?tur? între estul ?i vestul Europei.
Calea ferat? dintre cele dou? localit??i a devenit istorie în 1944, atunci când podul ridicat la Cenad pentru acest? cale ferat? a fost bombardat ?i distrus. Cum grani?ele au blocat total circula?ia în aceast? regiune unit? acum mult timp, iar autorit??ile comuniste din cele dou? ??ri nu au fost interesate de o asemenea cale de comunica?ie, traseul nu a mai fost ref?cut niciodat?.
Sursa:  http://adevarul.ro/locale/timisoara/povestea-caii-ferate-leaga-timisoara-szeged-primele-locmotive-fost-aduse-ambarcatiuni-bega-1_55e02477f5eaafab2cff901d/index.html
 
În toamna anului 1857, timi?orenii au inaugurat prima linie ferat?, care lega ora?ul de Jimbolia ?i Szeged. Un an mai târziu, a fost introdus? o nou? curs?, la 7 diminea?a, din Gara Iosefin, c?tre portul Bazia?. Împrejurimile g?rii forfoteau de lume.

Sursa:

hotelul-cochet-aflat-la-doi-pasi-de-gara
 
Mircea Rusnac – Banatul pe marile artere feroviare europene: linia Seghedin-Timi?oara-Bazia?

Prima cale ferat? din România actual?, cea dintre Oravi?a ?i Bazia?, a fost urmat? la scurt timp de o alt? linie, mult mai important? pentru dezvoltarea economic? a Banatului: magistrala Seghedin-Timi?oara-Bazia?, dat? în folosin?? în anii 1857-1858. Constructorul acesteia, ca ?i al majorit??ii liniilor b?n??ene, a fost St.E.G.

La 15 noiembrie 1857 erau inaugura?i cei 113,9 km ai tronsonului Seghedin-Jimbolia-Timi?oara (dintre ace?tia, numai 39 km se afl? în România de ast?zi). Primele locomotive utilizate pe aceast? cale ferat? au fost aduse pân? la Timi?oara cu ambarca?iuni pe canalul Bega. Ele se numeau KOMÁROM, AUSTRIA, HONT ?i PESTH, fiind construite în anii 1845-1846 la fabrica belgian? John Cockerill din Seraing dup? model american. (?erban Lacri?eanu, Ilie Popescu, Istoricul trac?iunii feroviare din România, vol. I, Bucure?ti, 2003, p. 70.) În luna iulie 1858 depoul Timi?oara a primit locomotivele WARTBERG ?i LUGOS pentru trac?iunea trenurilor de c?l?tori. Este interesant modul în care ziarul Temesvarer Zeitung descria sosirea primului tren la Timi?oara: „Când auzim zgomotul venit din dep?rtare al tr?surii cu aburi, când observ?m co?ul înalt ?i v?rs?tor de fum negru al trenului e ca ?i cum am fi fermeca?i. Iar când trece pe dinaintea noastr?, aproape ne uimim c? noi în?ine st?m înc? în acela?i loc.” (p. 71) În acest mod începea istoria circula?iei feroviare ?i în capitala Banatului.

În acela?i timp se lucra ?i la cel?lalt tronson, de 94 km, dintre Timi?oara-Jebel-Voiteg-Stamora Moravi?a-Vâr?e?-Iasenova, unde se f?cea leg?tura cu linia Oravi?a-Bazia?. Lucr?rile au fost conduse de inginerul Ludwig Meyer ?i au început la 10 decembrie 1856 la Vâr?e? ?i la 27 decembrie 1856 la Iasenova ?i ?ag. (p. 71) Pentru construirea numeroaselor poduri ?i pode?e de pe traseu a fost folosit cimentul ob?inut în urma arderii pietrei de calcar extrase la Oravi?a, precum ?i circa 7,5 milioane de c?r?mizi produse în ?apte c?r?mid?rii amplasate de-a lungul traseului. (p. 71-72)

Primul tren de c?l?tori pe rela?ia Timi?oara-Iasenova-Bazia? a circulat la 2o iulie 1858, tractat de locomotiva nr. 111 WARTBERG ?i având 11 vagoane de c?l?tori ?i unul de bagaje. Mecanicul Pedl, care a condus acel tren, avea s? î?i aminteasc? ulterior: „Acoperi? pentru a proteja pe mecanic nu avea, astfel încât, pe timp ploios, mecanicul î?i conducea ma?ina ?inându-?i deasupra o umbrel?.” (p. 72)

Multe dintre locomotivele folosite pe aceste vechi c?i ferate purtau denumiri ale unor localit??i b?n??ene (în variante germane ?i maghiare). Este cazul locomotivelor denumite HATZFELD ?i LUGOS (fabricate la Viena în 1854), NAGY KIKINDA, BÁZIÁS, KOMLÓS, MOKRIN (fabricate la Viena în 1856), ANINA, NÉRA, OROSZLÁMOS, SZÖREGH, SZT. ENDRE (fabricate la Viena în 1863), TEMESVAR, WEISSKIRCHEN, JASENOVO (produse la Viena în 1852), TORONTÁL, SZT. MÁRTON, MEHADIA (produse la Viena în 1853), RESICZA, ORAVITZA (fabricate la Viena în 1854), BEGA, ORSOVA, VERSECZ, MENES, NEUSATZ, TITEL, BECSKEREK, PANCSOVA (fabricate la Viena în 1856), STEYERDORF, SEMLIN, RAKASDIA, DETTA, JÁM, ZSEBELY (produse la Viena în 1859). (p. 78-82)

Linia Seghedin-Timi?oara-Bazia? a conectat Banatul la marile rute feroviare europene, aici f?cându-se o perioad? leg?tura între acestea ?i transportul fluvial pe Dun?re. Punctul terminus al c?ii ferate, Bazia?ul, reprezenta totodat? începutul unei c?l?torii fluviale ?i apoi maritime de mare interes pentru oamenii înseta?i de nou ai secolului al XIX-lea. Conform „Mersului trenurilor” din 6 mai 1861 al re?elei de sud-est a St.E.G., între Viena ?i Bazia? circula de dou? ori pe s?pt?mân? o pereche de trenuri accelerate, care parcurgeau întreaga distan?? de 86 de mile austriece în 28 de ore ?i 18 minute. Distan?a Pesta-Bazia? era str?b?tut? în 11 ore ?i 18 minute, iar Timi?oara-Bazia? în 3 ore ?i 6 minute. (p. 83) Trenurile de la Viena soseau la Bazia? în zilele de mar?i ?i vineri, c?l?toria fiind continuat? de acolo cu ajutorul vapoarelor Societ??ii D.D.S.G. c?tre Or?ova, Giurgiu, Cernavoda, Odessa ?i Constantinopol. (p. 84) Mersul acestor vapoare era conectat cu cel al trenurilor Societ??ii St.E.G. Vapoarele rapide plecau din Bazia? mar?ea ?i vinerea la ora 8.30, iar cele de pasageri joia la 11.30. Importan?a liniei Timi?oara-Iasenova-Bazia? în cadrul circuitului marilor rela?ii de transporturi interna?ionale a fost men?inut? timp de dou? decenii, pân? în momentul inaugur?rii, la 10 iunie 1879, a liniei Timi?oara-Caransebe?-Or?ova-Vârciorova. (p. 87) Aceast? nou? cale ferat?, f?când leg?tura cu cele din România de atunci, oferea posibilitatea continu?rii c?l?toriei feroviare pân? în Orient.

În perioada sa de glorie de pân? atunci, Bazia?ul fusese conectat, prin Viena, chiar ?i cu Parisul ?i cu alte mari centre europene. El se afla situat pe artera Paris-Constantinopol, c?l?toria între aceste metropole durând ?ase zile (prin Strasbourg, Karlsruhe, Stuttgart, München, cu variantele Köln, Hanovra, Leipzig, Dresda, Praga, apoi Viena, Bazia?, Cernavoda, Constan?a). (p. 87) Vapoarele parcurgeau distan?a Bazia?-Cernavoda în 36 de ore ?i 30 de minute, iar înapoi în 54 de ore. (p. 87) Linia Viena-Bazia? era denumit? pe bun? dreptate, din aceste motive, „calea spre Orient”. (p. 88) Anii 1858-1879 au reprezentat perioada de maxim? înflorire a Bazia?ului, când el a constituit unul dintre cele mai importante puncte de leg?tur? între estul ?i vestul Europei.

Sursa: https://istoriabanatului.wordpress.com/2012/02/19/mircea-rusnac-banatul-pe-marile-artere-feroviare-europene-linia-seghedin-timisoara-bazias/
 
Bazias? numele era scris romaneste ?

Pina unde a ajuns Dunarea dupa constructia barajului de a trebuit demolata asa cladire?
 
Daca o sa te uiti pe Google Earth, o sa vezi ca apa e acum destul de aproape de versantii care se vad in spatele garii, deci o parte din amplasamentul garii e acum sub apa. A mai ramas un turn de apa, care se vede si de pe DN57A si posibil sa mai fie o cladire care aparrtinea de gara mai sus de turn (are ancadramente la geamuri similare cu cele de la calea ferata de secol XIX)
Am gasit un blog care trateaza subiectul Baziasului si unde se mentioneaza si cateva elemente care inca mai exista din vechea localitate: https://istoriabanatului.wordpress.com/tag/bazias/
Si inca un site unde apare si schema statiei + imprejurimile. Comparat cu pozele din satelit se poate distinge vechiul drum ca reper pentru amplasamentul diverselor constructii. https://urbanism.oravita.ro/calea-ferata-oravita-bazias/
 
Ultima editare: