Elevator carbuni

cosmin78

New member
O sa iti fie de mare folos! :wink:

Si cum vopseaua se usuca mai greu pe pereti, prin urmare nu ma pot atinge de ei, am lipit jgheabul de structura.
Incepe sa semene a elevator, insa, cu atata greutate in partea superioara, a inceput sa o ia la vale, asa ca l-am linistit cu o bucata de metal.



Dubiu:

actionarea jgheabului pare a fi independenta de actionarea scafei. Scripetele acestuia, situat total opus fata de scripetele scafei ( care este pozitionat deasupra gheretei, fiind actionat de motor), nu cumva era actionat manual, de un tambur cu manivela, fixat pe structura elevatorului?
 

cosmin78

New member
Multumesc!

Am ridicat peretii la ghereta , cu chiu cu vai. Cand am facut colturile la 45º , numa´ drepte nu mi-au iesit, Asa ca, am "tencuit" pe la colturi cu chit (tamya putty). Prin urmare, va avea nevoie de inca o mana de vopsea ( nu ma intrebati de ce nu am vopsit peretii inainte de montare...ca nu stiu sa va spun).



Fundatia, acelasi extrudat dintodeauna :D



Fara sa lipseasca , probele de gabarit si ansamblu general

 

catalin

New member
Mie ceva nu-mi iese la numaratoare.
Elevatorul in viata reala, nu avea acel soclu. Era construit de la nivelul sinei. Daca tu dai soclul ala jos locomotiva abia poate sa treaca pe sub elevator. Asta daca marchiza nu loveste acel jgeab superior chiar in pozitia ridicata.

Poate ma insel insa in viata reala locomotiva trecea lejer pe langa elevator.

Da, stie cineva ecartamentul liniei de vagoneti. Era de 600mm.

Cu modul de operare al elevatorului esti aproape de adevar.
 

cosmin78

New member
Multumesc pentru informatii! :)

Elevatorul este mai sus decat linia cu doar 1,5 mm, nivelul ciupercii fiind fundatia gheretei. De ce l-am pus mai sus un pic? Este foarte posibil , la aproximarea dimensiunilor gheretei, sa fi scapat 1-2 mm in plus la inaltimea acesteia, iar daca observi cu atentie imaginea elevatorului de la inceputul subiectului, acoperisul (placa de beton) este aproximativ la acelasi nivel cu tirantul 3, numarand de jos in sus. De aici 1,5 mm in plus.

Imaginea nefiind luata din unghiul corect, nu reuseste sa surprinda spatiul real intre marchiza si jgheab, iar aducerea elevatorului la pozitia corecta, (eliminand cei 1,5 mm in plus) nu afecteaza trecerea locomotivelor.
 

catalin

New member
Eu nu am experienta in modelism insa cred ca la cabina inaltimea nu e corecta. Da, e pana la tirantul indicat de tine, insa plecand de la aceiasi baza. In poza ta este evidenta diferenta de inaltime intre bazele celor doua obiective.

Raman la ideea ca la cabina eroarea e mai mare de 1 hai 2 mm.

Poate te ajuta poza asta a aceluiasi elevator de la Calafat.

Intre primii tiranti o sa vezi si sistemul manual de coborare/ridicare a "ciocului":

 

cosmin78

New member
Ceva pietris si carbune la baza si sper sa estompez diferenta. Se mai intampla uneori, sa nu fiu atat de riguros pe cat mi-as dori, din diferite motive. Iar aproximarea dimensiunilor dupa fotografii, nu este scutita de erori. :(

Am vazut manivela si tamburul, multumesc!
 

catalin

New member
Cosmin, daca intrebai, primeai raspuns. Te-am lasat cateva zile sa vad daca faci intrebare.
Eu am schita casutei motorului de la elevatorul K. din Focsani (colectia Serban L.)
Ai plecat de la premisa ca ceea ce ti s-a oferit e corect. Din pacate, un ageamiu ca mine iti spune ca informatiile sunt gresite. Pacat ca trebuie sa muncesti de doua ori pentru ca ai talent, ambitie si tot ce iti lipseste sunt niste informatii verificate.

Succes la corectie.
 

cosmin78

New member
Ghereta de la Focsani este un pic diferita fata de cea de la Calafat. Este mai inalta si mai ingusta.
Nu am avut schita pentru cabina de la Calafat, am facut singur aproximarile, pe baza anumitor dimensiuni standard ( 900 mm distanta de la sol la pervazul ferestrei, fereastra si inca 900 deasupra). Daca in realitate nu trebuia sa aiba mai mult de 2100-2200 mm inaltime (presupun), la mine sunt 27 mm, putin peste 2300 mm. Eu nu cred ca este mult pentru o cladire "cantarita din priviri".
 

cosmin78

New member
Scafa, a doua incercare.



In dreapta, prima varianta pentru rotile scafei, in stanga, a doua.



Si montajul final.



Scafa va fi aplicata pe structura la final, pentru a inlesni operatia de vopsire.
 

cosmin78

New member
Am refacut elevatorul, adica varianta a doua, imbunatatita. De data aceasta am utilizat baghetele gata taiate Evergreen, cu sectiune rectangulara de 0,75 x 1 mm pentru lonjeroanele principale si de 0,4 x 0,5 mm pentru contravanturi.
Ideal ar fi fost profile U de 1 mm si L de 0,5 , insa nu am gasit pana acum.
Pentru eventualii constructori, o imagine cu materielele:



Fata de prima varianta, am adus cateva ameliorari:

-l-am inaltat, de data aceasta proportiile fiind corecte
-lonjeroanele si tirantii de pe partea cu ghereta au fost realizate in acelasi plan (pe inaltimea gheretei), pentru a fi mai aproape de realitate, unde elementele metalice ale structurii sunt in plan cu peretele/tencuiala.
-tamburii noi pentru cablurile scafei si jgheabului , cu flanse mai subtiri ( styren de 0,2 mm)
-lagare noi, mai subtiri.
-jgheabul corect pozitionat, departat de tirantul transversal , ce sustine ghidajul scafei.
-fundatia dintr-o bucata, ghereta si elevatorul avand baza la acelasi nivel (desi unele imagini contrariaza acest lucru).

Am incercat sa fotografiez instalatia din aceleasi unghiuri suprinse de LDH si catalin:



Si probe de gabarit:

 

smotocel

New member
ajung la concluzia ca tu esti un chinez mai mare decat mine.... :aplauze: :aplauze:
astept cu nerabdare orice postare la elevator, remiza, vagon de posta, coloana de apa, etc...

P.S. ca o intrebare off topic, cit a costat pachetul de "bete" 0,75x1,00
 

cosmin78

New member
Timp sa fie... la cate am incepute :p

Profilele, fie ele U, I, H, sectiune rotunda, semirotunda, sfert de cerc, sectiune rectangulara, teava patrata sau rotunda, le cumpar de la un magazin in Porto la 4,10 euro. In Lisabona le gasesc la 3,80 euro , insa cu transport, tot acolo ajung. Placile sunt mai scumpe, intre 7 si 10 euro ambalajul.
 

catalin

New member
Arata mult, mult mai bine. Puncte de interes:

1. cota spre linie a casutei e buna. Din poze, la tine mi se pare acoperisul casutei drept insa cred ca acest acoperis avea o usoara panta spre "spatele" elevatorului.

2. elevatorul si casa motorului erau pe aceiasi baza. Hai sa analizam o poza din cele care spun altceva, poate ma insel. Problema este ca aceste casute nu au fost standardizate si relativ adaptate local. Nu cred ca la Calafat in speta exista o diferenta de nivel intre cele doua obiective. Evident ne referiv la nivelul de constructie, nu la nivelul pardoselii din casuta motorului. Aceasta putea sa fie ramforsata pentru a sustine masa motorului, vibratiile acestuia, etc.

3. daca elevatorul tau se incadreaza intr-o diorama anterioara lui 1964, ma tem ca respectiva casuta trebuie sa aiba si un cos de evacuare fum. Scriam aici :
http://liniavinului.uv.ro/html/remiza.html
ca aceste elevatoare au fost actionate cu motoare diesel. Dupa 1964, odata cu electrificarea tarii si a statiilor de cf, remizele au fost dotate cu motoare electrice. Unde sa fi fost cosul de evacuare la Calafat, habar n-am. Cand exact au inlocuit motorul termic cu electric si au electrificat remiza, iarasi e o informatie pe care nu o detin.
 

LDH

New member
La Calafat singura strapungere in acoperis este pentru cablul ce actioneaza scafa elevatorului.
Evacuarea gazelor arse ale motorului Deutz se facea in lateral, paralel cu linia, spre schela elevatorului.
In poza de mai jos se observa teava de evacuare ce pleaca de la baza cilindrului motorului spre peretele lateral. De partea cealalalta a peretelui este elevatorul.



Teava trecea prin fata batiului ansamblului ambreiaj, reductor, inversor, toba cablu si frana.




La motorul cu ardere interna nu s-a renuntat si a ramas pe loc putand fi folosit in caz de pana de curent.
Pana de curent era la ordinea zilei in Oltenia.

Pe batiul reductorului s-a montat motorul electric



Cum spuneam, mai sus, singura strapungere a planseului este pentru trecerea cablului de actionare a elevatorului



In timpuri mai bune, golul, avea un capac oscilant care, in momentul in care nu functiona elevatorul, se inchidea gravitational protejand instalatia impotriva ploii.
Deschiderea capacului se facea prin tensionarea cablului de actionare.

catalin said:
2. elevatorul si casa motorului erau pe aceiasi baza.

Dovada

 

catalin

New member
Cota 0 a elevatorului e acolo unde incepe schela metalica si casa motorului. La cuva ce urca spre "cioc" se facea acea gaura in pamant pentru ca ea trebuia sa fie sub cota 0 ( si o sa vezi daca studiezi mai multe elevatoare K. ca nu e o regula, multe nu aveau acest sant).

De ce ?

Pentru ca vagonetii de carbune (a caror linie era la aceiasi cota pe care hai sa o consideram 0) se dascarcau prin basculare in acea cuva mobila pe verticala. Pentru a evita pierderile de carbune si munca inutila de a incarca cu lopata carbunii cazuti in cuva mobila, aceasta era coborata sub cota liniei vagonetilor (sa-i zicem cota 0-30 cm). Cand acestia erau rasturnati manual, buza cuvei vagonetului trecea peste buza de incarcare a cuvei mobile.
 

cosmin78

New member
catalin,

1. Inclinatia la ghereta mea este catre linii, diferenta de nivel intre peretele dinspre linii si cel opus este de 1 mm ( cca. 90 mm la 1:1). In imaginea de mai jos (pusa de LDH la Pietrosita) se vede un usor unghi intre tirantul si placa de beton.De multe ori m-am intrebat studiind pozele , unde naiba este inclinatia?spre linii? spre usa (cam fara sens)?este plana (iarasi ilogic)? ...si tot asa.



2. Cateva imagini, probabil cu oarecare iluzie optica, indica o mica diferenta. Insa ultima imaginea a lui LDH arata clar ca baza este comuna pentru elvator si ghereta.

3. Se pot adauga oricand, nu-i o problema majora.

La previzualizare am vazut raspunsul tau.
Cred ca LDH a vrut sa arate de fapt ca baz este comuna, santul ala este degajarea pentru fundul scafei, care , la incarcare, cobora sub cota 0.
 

catalin

New member
OK, am inteles eu gresit textul, l-am editat (intelesesem exact inversul). Da, cele doua au baza comuna. Motivul existentei acelui sant l-am explicat mai sus. Mai am cateva poze cu acest elevator de la Calafat si o sa ma uit sa vad daca disting unghiul planseului.
 

LDH

New member
catalin said:
LDH, confunzi cota 0 de constructie cu un sant (sa-i zicem gaura) care se facea acolo unde era punctul de incarcare al cuvei mobile.
Nu, nu confund cota zero a constructiei cu un sant.
Cota zero a constructiei este cota pardoselii finite a interiorului casei motorului.
Se vede clar, in poza, de unde pleaca zidaria de caramida.
Cota superioara a betonului, sub zidarie, este la aceiasi cota cu cota pardoselii finite din interiorul casei motorului.
Nu am vorbit de cuva in care se aseaza scafa pentru incarcat.
In cazul instalatiilor ce au fundatii cota zero a fundatiilor instalatiilor nu exista. Cota acestora este plus sau minus fata de cota zero a constructiei ce adaposteste instalatiile sau a constructiilor, cladiri, langa care sunt amplasate aceste instalatii.
Elevatorul nu are cota zero decat daca are aceiasi cota cu cota pardoselii finite a parterului casei motorului.

catalin said:
E bine ca m-am lamurit de unde a plecat ideea si de la cine. Faptul ca-mi arunci o poza si imi spui ca "asta e dovada" poate tine la cei care au aflat cu ocazia acestui subiect ce e acela un elevator si bat din palme ca focile la delfinariu. Te asigur ca am vazut mai mult de un astfel de obiectiv si cam stiu despre ce vorbesc.
Esti caustic fara motiv.
Nu are rost sa-ti raspund.
Este pe langa subiect.
catalin said:
Cota 0 a elevatorului e acolo unde incepe schela metalica. La cuva ce urca spre "cioc" se facea acea gaura in pamant pentru ca ea trebuia sa fie sub cota 0.
Nu exista cota zero a elevatorului.
Cota elevatorului este plus, minus sau egala cu cota zero a constructiei.

catalin said:
2. elevatorul si casa motorului erau pe aceiasi baza.
"Dovada" era pentru afirmatia asta si nu pentru cota zero sau alte cote.

Regret ca iei personal raspunsurile si, uneori, citesi in diagonala sau prea grabit ca sa poti da imediat raspuns.

Sa auzim numai de bine ca de rele ne-am saturat
 
Top