- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
10 august 2008 -=- M510; M500; M606: Excursie FeRoviaR?? F??lticeni ââ??â?? Pa?cani ââ??â?? Ia?i<i></i>
într-o prea frumoas?? diminea??? de var?? a anului 2008 am pornit într-o c??l??torie FeRoviaR?? pân?? la Ia?i. Am parcurs cu drag la dus 122 de kilometri ?i al?i 137 de kilometri la întors. Am sim?it în inima mea de viitor pionier in d-ale transportului FeRoviaR fiecare joant?? a c??ii ferate, am înregistrat fiecare semnal luminos v??zut ?i am privit cu respect pe fiecare dintre acei oameni care ?i-au dedicat via?a în slujba drumului de fier.
Despre aspectele istorice ale locurilor prin care am trecut în 10 august 2008 pe ruta F??lticeni - Dolhasca - Pa?cani - Ia?i am mai men?ionat ?i într-un alt reportaj dedicat liniei M606 Ia?i ââ??â?? Pa?cani. De data aceasta îns??, m?? voi concentra în mare parte mai mult pe fotografii ?i mai pu?in pe text.
în plus fa??? de traseul FeRoviaR care va fi prezentat kilometru cu kilometru, v?? invit s?? urm??ri?i ?i surpriza de a (re)vedea cea de-a doua gar?? a Ie?ilor care face intrarea în capitala Moldovei din direc?ia Magistralei 600. A?adar, vizionare pl??cut?? la ceea ce va urma ?i v?? a?tept cu drag la sfâr?itul reportajului pentru un feed-back din partea dumneavoastr??!<i></i>
C??l??torind cu trenul pe lâng?? ââ???žValea Feeric??ââ??Â, între Coste?ti-Ia?i ?i Pietri?u<i></i>
06:30<i></i>
La rug??mintea unui pasionat de calea ferat?? (mardaryroby) ?i la bun??voin?a unui alt pasionat de calea ferat?? (subsemnatul), întâmplarea a f??cut ca trezirea dis-de-diminea??? s?? fie o realitate. ???ži, odat?? cu trezirea, o excursie FeRoviaR?? de peste 250 de kilometri. într-o fug?? nebuneasc??, am ajuns cu câteva clipe înainte ca trenul spre Dolhasca s?? plece din gar??.
Bun?? diminea?a, F??lticeni! <i></i>
Trenul Personal F??lticeni - Dolhasca în Gara F??lticeni<i></i>
La 06:33, Trenul "S??geat?? Albastr??" (deci Siemens Desiro VT642) pleca spre Dolhasca. în stânga sensului de mers m?? saluta iazul cu reflexia puternic?? a Soarelui, iar în dreapta culoare ro?ie a vagoanelor de tip Eacs care sta?ionau pe linia industrial?? a combinatului PAL F??lticeni. Acestea îmi aminteau de manevra tat??lui de acum câteva zile.
Semaforul mecanic permitea ie?irea din sta?ia F??lticeni<i></i>
Vagoane Eacs într-un decor industrial f??lticenean <i></i>
Iazul amenajat pe râul ???žomuz<i></i>
Un gard viu de porumb separa calea ferat?? de iazul din F??lticeni<i></i>
06:40<i></i>
în drum spre Dolhasca am trecut prin sta?iile Preute?ti, Arghira, Dolhe?ti ?i V??meni, unde automotorul oprea ?i pornea cu drag pentru fiecare c??l??tor dornic sau nevoit de o plimbare cu trenul. L??sam în urm?? urbea natal??, de care avea s??-mi fie dor nu în acea zi, nu în acel an, ci... acum, când sunt departe, în capital??ââ??Â?
Municipiul F??lticeni, vedere Sud-Estic??<i></i>
06:50<i></i>
Cu o vitez?? medie de circula?ie de 35 km/h, Trenul Personal a oprit în halta Arghira. Aceast?? sta?ie este "celebr??" pe linia 510 datorit?? caselor din lemn care se asambleaz?? în apropierea c??ii ferate.
Lunca ???žomuzului, leag??n al civiliza?iei din Podi?ul F??lticenilor<i></i>
Case ecologice, din lemn, la Arghira<i></i>
O foarte interesant?? form?? de relief<i></i>
îmi permit s?? amintesc de o legend?? care mi se spunea când eram mic ?i mergeam într-un sat din apropierea imaginilor pe care vi le prezint. Când eram la Manolea ?i când tr??ia bunica mea, m?? trezeam diminea?a ?i o întrebam, pe ruse?te: "De ce e albea?a aceea în p??dure?", iar ea îmi r??spundea, tot în ruse?te: "Malcik, tam zae? tiopla lepio?ki!" (????°?Â???????â???¸?Â?, ??â???°?Â? ?Â??°??Â??â? ??â???Â??Â??Â??ž ?Â??Â??Â??š?ž??Ë??Â??¸.) Ei, acum în?elege?i ?i dumneavoastr?? de ce este acea cea??? deasupra p??durii din imagine...<i></i>
Un nor de fum de la vreun cuptor cu pl??cinte din p??dure<i></i>
Metaforic, vorbindââ??Â?<i></i>
07:00<i></i>
La prima or?? a zilei de 10 august 2010, soarele arunca frunze de lumin?? pe casele din localitatea Dolhe?ti, acolo unde trenul oprea pentru un minut. De aici, S??geata albastr?? mai avea 10 kilometri pân?? s?? ajung?? în Gara Dolhasca, acolo unde f??lticenenii (?i nu numai) puteau s?? schimbe trenul ?i s?? accead?? spre Suceava, Bucure?ti, Bra?ov ?i alte zeci de ora?e din România. Se-n?elege, deci, Dolhasca era sta?ia terminus a liniei 510, F??lticeni ââ??â?? Dolhasca.
Banca de a?teptare din Gara Dolhe?ti<i></i>
07:10<i></i>
Gara Dolhasca se afl?? la 42 de kilometri de Suceava ?i la 80 de kilometri de cap??tul nordic al Magistralei 500, punctul vamal Vic?ani. Acest punct de oprire a luat fiin??? o dat?? cu construc?ia liniei ferate I?cani ââ??â?? Roman, în 15 decembrie 1869.
Gara Dolhasca<i></i>
Vedere c??tre Suceava<i></i>
Vedere spre Pa?cani, Bucure?ti<i></i>
07:20<i></i>
Binecunoscutul Tren Personal 5601, Ia?i ââ??â?? Putna, era tras de locomotiva electric?? EA-758. Spun binecunoscut pentru c?? în fiecare zi când plecam în vreo c??l??torie FeRoviaR??, vedeam oameni care a?teptau pe peron trenul spre direc?ia Putna. Avea în spate 4 vagoane albastre, dintre care unul de clasa I ?i alte 3 de clasa a II-a.
Trenul Personal Ia?i - Putna, tractat de locomotiva EA-758<i></i>
Trenul ce leag?? Ia?iul de Suceava pleca din Gara Dolhasca<i></i>
07:40<i></i>
20 de minute de lini?te ?i pace au fost în Dolhasca pân?? când o goarn?? din direc?ia Pa?cani s-a auzit ?i un tren a ap??rut în gar??. Peste 20 de pasageri a?teptau Trenul Accelerat 1833/1836, Ia?i ââ??â?? Timi?oara. Acesta a plecat de la ora 6 din Ia?i ?i urma s?? ajung?? la 20:41 în Timi?oara. Avea 7 vagoane ?i era tractat de locomotiva electric?? vopsit?? în schem?? clasic??, EA-646.
Trenul Accelerat Ia?i - Timi?oara Nord<i></i>
Locomotiva electric?? EA1-646 în Sta?ia Dolhasca<i></i>
???ži-a plecat trenul spre Timi?oara... <i></i>
1 kilometru de infrastructur??<i></i>
în a?teptarea trenului care avea s?? m?? duc?? spre Pa?cani, am mai stat 20 de minute în Gara Dolhasca. în acest timp, o ghicitoare mi-a venit s??-mi citeasc?? în palm??, iar un domn mai în vârst?? m?? sf??tuia s?? nu dau curs invita?iei unor astfel de personaje. Totodat??, am fotografiat ?i cupla central?? automat?? Scharfenberg a automotorului Desiro SR 20 D, care în 2008 a f??cut serviciu pe sec?ia F??lticeni ââ??â?? Dolhasca (Ia?i). Acest dispozitiv de legare tip cupl?? automat?? cu suprafa?a frontal?? înc??lzit?? electric realizeaz?? cuplarea mecanic??, electric?? ?i pneumatic?? cu alte automotoare dotate cu acest tip de cupl??.
Cupla automat?? a automotorului Desiro SR 20 D<i></i>
Trenul Personal ce a f??cut serviciu pe linia 510, Dolhasca - F??lticeni<i></i>
08:00<i></i>
Trenul Personal 5502, Suceava Nord ââ??â?? Pa?cani, sosea în sta?ia Dolhasca cu 5 minute mai devreme. Era tractat de locomotiva electric?? Bo-Bo 040-EC1-126. Locomotiva era clasic??, avea un graffitti deasupra pl??cu?ei de identificare, un singur far central ?i o putere de 3.400 kW. Mult prea mult pentru cele 3 vagoane etajate clasice 26-26.
Trenul Personal Suceava Nord - Pa?cani<i></i>
Gara Dolhasca, v??zut?? din Trenul Personal<i></i>
08:10<i></i>
O dat?? pornit trenul din Dolhasca, mai aveam de mers înc?? 28 de minute pân?? în Gara Pa?cani. Pân?? a ajunge acolo, v?? prezint câteva fotografii cu magistrala 500 între kilometrul 387 ?i 408.
Spre Pa?cani<i></i>
în curba de lâng?? Halta Probota<i></i>
Trenul Personal oprea în Halta Probota<i></i>
în aliniament, pân?? la Halta Lespezi<i></i>
Valea Siretului, v??zut?? de la etajul vagonului de c??l??tori 26-26<i></i>
Viteza stabilit?? pe aceast?? por?iune este de 120 km/h<i></i>
Spre Lespezi<i></i>
Siretul ?i urmele apelor sale umflate<i></i>
Un pode? ?i o curb?? înainte de Halta Lespezi<i></i>
Spre Pa?cani<i></i>
Terenuri inundate de-a lungul Magistralei 500<i></i>
Rambleul c??ii ferate a protejat suprastructura c??ii de inunda?ii<i></i>
Intram în Sta?ia Lespezi<i></i>
Peronul G??rii Lespezi<i></i>
Vedere spre direc?ia Suceava<i></i>
Plecarea din Sta?ia Lespezi<i></i>
08:20<i></i>
Dup?? ce pasagerii au coborât ?i au urcat în tren în Halta Lespezi, mecanicul locomotivei electrice a sunat din goarn?? ?i a accelerat spre Pa?cani.
Spre Halta Lunca Siretului<i></i>
Peronul Haltei Lunca Siretului<i></i>
Vedere spre locurile de unde am pornit<i></i>
Un copac din preajma sta?iei Lunca Siretului<i></i>
întâlnirea cu Trenul Accelerat 1854/1851, Mangalia ââ??â?? Suceava Nord<i></i>
Coada trenului Accelerat venit de la malul M??rii Negre<i></i>
în apropiere de intrarea în Gara Pa?cani se afl?? o linie industrial?? care este paralel?? cu Magistrala 500 distan??? de 2 kilometri, iar apoi traseul acesteia urmeaz?? o curb?? c??tre o unitate industrial?? de lâng?? Barajul Lunca Siretului.
Linia industrial?? c??tre societatea de lâng?? Siret<i></i>
C??tre Pa?cani, la 1 kilometru<i></i>
Curtea COMAT SA<i></i>
08:30<i></i>
La intrarea pe teritoriul sta?iei Pa?cani ne-a întâmpinat o locomotiv?? diesel-hidraulic?? de 1250 de cai putere. Avea la cupl?? dou?? vagoane etajate nemodernizate seria 26-26 ?i un vagon neetajat pe a c??rui pl??cu??? scria ââ???žBac??u - Ia?iââ??Â.
LDH-165 manevrând vagoane de c??l??tori în Pa?cani<i></i>
Trenul de c??l??tori manevrat de LDH-165<i></i>
Vis-a-vis de Gara Pa?cani se afl?? curtea societ???ii de reparat ?i modernizat material rulant, Remarul Pa?cani. Pe liniile acesteia se reg??sesc atât vagoane vechi, cât ?i vagoane proasp??t modernizate, fie de marf??, fie de c??l??tori. Despre mai multe informa?ii cu privire la profilul societ???ii, accesa?i acest link. ???ži tot despre profilul societ???ii vom mai discuta undeva la sfâr?itul reportajului, când v?? voi prezenta ni?te imagini surprinse în exclusivitate cu rama de vagoane de c??l??tori etajate, ACVILA.
Una dintre liniile de acces c??tre Remarul Pa?cani<i></i>
Vagoane de marf??, locomotive franceze ?i rama de vagoane etajate ACVILA<i></i>
Gara Pa?cani, v??zut?? din trenul proasp??t sosit pe linia 4<i></i>
Trenul ?i c??l??torii... <i></i>
Abia ajuns în Gara Pa?cani, am înregistrat fiecare mi?care care avea loc acolo. Astfel, pe linia 1 sosise Trenul Personal 6451, Ia?i ââ??â?? Pa?cani. Mai departe, aceste 3 vagoane vor fi plecat spre Bac??u însemnând Trenul Personal 5442, Pa?cani ââ??â?? Bac??u.
Trenul Personal Ia?i - Pa?cani<i></i>
Locomotiva electric?? EA1-815<i></i>
08:40<i></i>
Locomotiva EA-528 s-a cuplat la cele 3 vagoane de pe linia 1. Avea s?? tracteze spre Bac??u Trenul Personal 5442. Asta despre vehicule feroviare, c??ci despre c??l??tori v?? pot spune c?? pe peronul dintre linia 2 ?i 3 a?teptau mai mult de 30-40 de pasageri care doreau s?? mearg?? cu trenul spre Bucure?ti.
Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Bac??u<i></i>
Vedere spre direc?ia Bucure?ti<i></i>
Vedere spre direc?ia Suceava<i></i>
Locomotiva electric?? EA-528<i></i>
08:50<i></i>
Sosit cu 4 minute mai timpuriu, Trenul Rapid 652, Suceava Nord ââ??â?? Bucure?ti Nord, intra în Gara Pa?cani pe linia 2. C??l??torii îl a?teptauââ??Â?
Trenul Rapid Suceava Nord - Bucure?ti Nord<i></i>
Locomotiva electric?? modernizat?? Siemens clasa 45<i></i>
New versus old<i></i>
Dou?? locomotive electrice române?ti, gata de plecare spre direc?ia Sud a Magistralei 500<i></i>
Pe linia 3 sosea din direc?ia Ia?i Trenul Accelerat 10857, Ia?i ââ??â?? Vatra Dornei. Automotorul Desiro nr. 2055 era uniclas?? ?i avea fotolii confortabile cu aranjament 2+1. Chiar ?i a?a, pentru cei 253 de kilometri, existen?a unui tren cu propulsie diesel pe sub linie electrificat?? mi se pare nerentabil??. Dar am întors capul c??tre stânga ?i am v??zut pe linia 5 Trenul Personal 5401/5406. Era tras de locomotiva EA1-655.
Trenul Accelerat Ia?i - Vatra Dornei sosind în Gara Pa?cani<i></i>
Automotorul Desiro nr. 2055 uniclas??<i></i>
EA1-655 venit cu tren de la M??r???e?ti<i></i>
09:00<i></i>
Trenul Accelerat 1839/1838, Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i, gara pe linia 2 cu ale sale vagoane venite de la 739 de kilometri dep??rtare. Acesta a fost tractat de EA-855 ?i urma s?? plece repede-repede c??tre Ia?i, sta?ia terminus a trenului. Pe linia 5 sta?iona ?i era gata de plecare Trenul Personal P5406, Pa?cani ââ??â?? Ia?i. Avea ca locomotiv?? de trac?iune pe EA1-815, cea pe care am mai v??zut-o în acea diminea??? sosit?? de la Ia?i cu Trenul Personal 6451. Trenul avea în componen?a sa 3 vagoane neetajate ?i alte 3 etajate.
Trenul Accelerat venit de la Timi?oara pleca spre Ia?i cu EA-855<i></i>
Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Ia?i<i></i>
09:10<i></i>
Dup?? ce Acceleratul Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i a plecat la ora 9 ?i câteva minute, Trenul Personal 5406, Pa?cani ââ??â?? Ia?i, pleca agale din Gara Pa?cani. Pe linia 4 era LDH-165 care manevra câteva vagoane de c??l??tori. M?? întreb, oare a fost traficul din aceast?? gar?? într-atât de dens încât s?? fi fost nevoie vreodat?? de 2 LDH-uri de manevr???<i></i>
Omul zilei din Pa?cani, LDH-165<i></i>
în continuare, trenul se autoghida pe calea liniei în curb?? spre Ia?i. Linia 606, Pa?cani ââ??â?? Ia?i, are o vechime de peste 138 de ani, când lega cu drum de fier pentru prima dat?? în istorie cele dou?? târguri moldovene?ti, Suceava de Ia?i.
C??tre Ia?i<i></i>
EA-344 conservat?? în curtea societ???ii Remarul Pa?cani<i></i>
O locomotiv?? str??in?? pe 4 osii a?tepta o recondi?ionare<i></i>
Trenul înainta spre Ia?i<i></i>
Culmea boghiului motorââ??Â? s?? cari de-a lungul vie?ii active vagoane de marf?? ?i la sfâr?itul carierei s?? fii c??rat de-un vagon de marf??<i></i>
O fost?? LDE î?i ducea b??trâne?ile în curtea Remarul<i></i>
Al??turi de vecina sa<i></i>
Poate or s?? învie, poate... o s?? fie materie prim?? pentru altele ca ele<i></i>
Locomotiva electric?? 40-0635-9, în stare de conservare<i></i>
Locomotiva electric?? 40-0748-0, pecetluit?? cu un C înconjurat de un cerc<i></i>
Locomotivele 748 ?i 865 bot în bot într-un somn continuu<i></i>
Locomotiva electric?? 40-0865-2<i></i>
Locomotiva electric?? 40-0739-9<i></i>
Locomotive mari... p??r??site<i></i>
Dup?? ce am v??zut câteva locomotive conservate, trenul meu accelera spre Ia?i. Avea, a avut ?i o s?? tot aib?? de parcurs pân?? în capitala Moldovei 76 de kilometri. Timpul de parcurs a fost, pentru acest tren personal, 85 de minute, deci o vitez?? comercial?? de 54 km/h.
Am l??sat Pa?caniul în urm??, cu promisiunea c?? seara o s?? m?? întorc <i></i>
Limitare de vitez?? de 90 km/h pe podul peste Siret<i></i>
Urma traversarea Râului Siret<i></i>
Râul Siret<i></i>
Un pod rutier construit peste calea ferat??<i></i>
09:20<i></i>
Dup?? câ?iva kilometri de la plecarea din Pa?cani, trenul începea s??-?i arate propriet???ile de ââ???žacordeon metalicââ??Â. Desigur, curbele cu un grad de declivitate ridicat erau cauza încord??rii trenuluiââ??Â?
în palier spre Ruginoasa<i></i>
Prima curb?? de pe dealurile din Ruginoasa<i></i>
???ži tot a?a mai departe... <i></i>
Trenul trecea prin una dintre cele mai frumoase bucle ale C??ilor Ferate Moldovene?ti<i></i>
Ce l??sam în urm??, ne ar??ta Soarele<i></i>
Am ie?it din curbele de la Ruginoasa, iar podi?ul Moldovei îmi s??rea în fa?a ochilor<i></i>
Lanuri de floarea-soarelui<i></i>
Por?iune de aliniament spre Ruginoasa<i></i>
Din nou o curb??<i></i>
Intrare cu limitare de vitez?? în Sta?ia Ruginoasa<i></i>
Se z??resc primele încruci???ri de linie<i></i>
începutul peronului sta?iei Ruginoasa<i></i>
Gara Ruginoasa, locul de plecare si de sosire dintr-o localitate de podi?, acolo unde au loc celebrele lupte cu ciomege dintre localnicii din ââ???žvaleââ?? cu localnicii din ââ???ždealââ?? în preajma s??rb??torilor de iarn??.
Gara Ruginoasa<i></i>
O anex?? a G??rii din Ruginoasa<i></i>
La revedere, Ruginoasa! <i></i>
Se z??reau semnalele de ie?ire din Gara Ruginoasa<i></i>
09:30<i></i>
Dup?? ce am trecut de curbele sinuoase de la Ruginoasa, drumul de fier construit în 1870 se prezenta cu o serie continu?? de curbe care, pe lâng?? scopul neexploatat de ââ???žagrement turisticââ??Â, uzeaz?? considerabil calea de rulare ?i ro?ile vehiculelor feroviare. Dar pân?? una-alta, m-am bucurat de peisajele Podi?ului Moldovei, c??ci la nivelul de c??l??tor asta era tot ce putea s?? m?? îngrijoreze.
Coada trenului p??r??sind Sta?ia Ruginoasa<i></i>
Trenul urca pe linia amplasat?? de-a lungul localit???ii Rediu<i></i>
Trenul trecea printre casele oamenilor<i></i>
Spre Coste?ti Ia?i<i></i>
Semnal luminos de parcurs<i></i>
O privire ?i înapoi<i></i>
Indicator de declivitate, aten?ie - Coborâm! <i></i>
Salcia verde ca prospe?imea ierbii ?i culoarea ro?ie a semnalului ce ordona... oprirea<i></i>
în dep??rtare se observa o form?? de relief care mie îmi este tare drag??<i></i>
Trenul se apropia de Halta Coste?ti Ia?i<i></i>
Coboram, tot coboram<i></i>
Halta Coste?ti Ia?i<i></i>
Pastel de var??<i></i>
Valea Feric??<i></i>
Indicator de declivitate<i></i>
ââ??Â????ži de reducere a vitezei<i></i>
Mereu când trec pe aici am impresia c?? zbor<i></i>
Trenul Personal Ia?i - Pa?cani se ascundea dup?? stâlpul de sus?inere a catenarei<i></i>
Urma sta?ia Pietri?u<i></i>
într-o prea frumoas?? diminea??? de var?? a anului 2008 am pornit într-o c??l??torie FeRoviaR?? pân?? la Ia?i. Am parcurs cu drag la dus 122 de kilometri ?i al?i 137 de kilometri la întors. Am sim?it în inima mea de viitor pionier in d-ale transportului FeRoviaR fiecare joant?? a c??ii ferate, am înregistrat fiecare semnal luminos v??zut ?i am privit cu respect pe fiecare dintre acei oameni care ?i-au dedicat via?a în slujba drumului de fier.
Despre aspectele istorice ale locurilor prin care am trecut în 10 august 2008 pe ruta F??lticeni - Dolhasca - Pa?cani - Ia?i am mai men?ionat ?i într-un alt reportaj dedicat liniei M606 Ia?i ââ??â?? Pa?cani. De data aceasta îns??, m?? voi concentra în mare parte mai mult pe fotografii ?i mai pu?in pe text.
în plus fa??? de traseul FeRoviaR care va fi prezentat kilometru cu kilometru, v?? invit s?? urm??ri?i ?i surpriza de a (re)vedea cea de-a doua gar?? a Ie?ilor care face intrarea în capitala Moldovei din direc?ia Magistralei 600. A?adar, vizionare pl??cut?? la ceea ce va urma ?i v?? a?tept cu drag la sfâr?itul reportajului pentru un feed-back din partea dumneavoastr??!<i></i>
C??l??torind cu trenul pe lâng?? ââ???žValea Feeric??ââ??Â, între Coste?ti-Ia?i ?i Pietri?u<i></i>
06:30<i></i>
La rug??mintea unui pasionat de calea ferat?? (mardaryroby) ?i la bun??voin?a unui alt pasionat de calea ferat?? (subsemnatul), întâmplarea a f??cut ca trezirea dis-de-diminea??? s?? fie o realitate. ???ži, odat?? cu trezirea, o excursie FeRoviaR?? de peste 250 de kilometri. într-o fug?? nebuneasc??, am ajuns cu câteva clipe înainte ca trenul spre Dolhasca s?? plece din gar??.
Bun?? diminea?a, F??lticeni! <i></i>
Trenul Personal F??lticeni - Dolhasca în Gara F??lticeni<i></i>
La 06:33, Trenul "S??geat?? Albastr??" (deci Siemens Desiro VT642) pleca spre Dolhasca. în stânga sensului de mers m?? saluta iazul cu reflexia puternic?? a Soarelui, iar în dreapta culoare ro?ie a vagoanelor de tip Eacs care sta?ionau pe linia industrial?? a combinatului PAL F??lticeni. Acestea îmi aminteau de manevra tat??lui de acum câteva zile.
Semaforul mecanic permitea ie?irea din sta?ia F??lticeni<i></i>
Vagoane Eacs într-un decor industrial f??lticenean <i></i>
Iazul amenajat pe râul ???žomuz<i></i>
Un gard viu de porumb separa calea ferat?? de iazul din F??lticeni<i></i>
06:40<i></i>
în drum spre Dolhasca am trecut prin sta?iile Preute?ti, Arghira, Dolhe?ti ?i V??meni, unde automotorul oprea ?i pornea cu drag pentru fiecare c??l??tor dornic sau nevoit de o plimbare cu trenul. L??sam în urm?? urbea natal??, de care avea s??-mi fie dor nu în acea zi, nu în acel an, ci... acum, când sunt departe, în capital??ââ??Â?
Municipiul F??lticeni, vedere Sud-Estic??<i></i>
06:50<i></i>
Cu o vitez?? medie de circula?ie de 35 km/h, Trenul Personal a oprit în halta Arghira. Aceast?? sta?ie este "celebr??" pe linia 510 datorit?? caselor din lemn care se asambleaz?? în apropierea c??ii ferate.
Lunca ???žomuzului, leag??n al civiliza?iei din Podi?ul F??lticenilor<i></i>
Case ecologice, din lemn, la Arghira<i></i>
O foarte interesant?? form?? de relief<i></i>
îmi permit s?? amintesc de o legend?? care mi se spunea când eram mic ?i mergeam într-un sat din apropierea imaginilor pe care vi le prezint. Când eram la Manolea ?i când tr??ia bunica mea, m?? trezeam diminea?a ?i o întrebam, pe ruse?te: "De ce e albea?a aceea în p??dure?", iar ea îmi r??spundea, tot în ruse?te: "Malcik, tam zae? tiopla lepio?ki!" (????°?Â???????â???¸?Â?, ??â???°?Â? ?Â??°??Â??â? ??â???Â??Â??Â??ž ?Â??Â??Â??š?ž??Ë??Â??¸.) Ei, acum în?elege?i ?i dumneavoastr?? de ce este acea cea??? deasupra p??durii din imagine...<i></i>
Un nor de fum de la vreun cuptor cu pl??cinte din p??dure<i></i>
Metaforic, vorbindââ??Â?<i></i>
07:00<i></i>
La prima or?? a zilei de 10 august 2010, soarele arunca frunze de lumin?? pe casele din localitatea Dolhe?ti, acolo unde trenul oprea pentru un minut. De aici, S??geata albastr?? mai avea 10 kilometri pân?? s?? ajung?? în Gara Dolhasca, acolo unde f??lticenenii (?i nu numai) puteau s?? schimbe trenul ?i s?? accead?? spre Suceava, Bucure?ti, Bra?ov ?i alte zeci de ora?e din România. Se-n?elege, deci, Dolhasca era sta?ia terminus a liniei 510, F??lticeni ââ??â?? Dolhasca.
Banca de a?teptare din Gara Dolhe?ti<i></i>
07:10<i></i>
Gara Dolhasca se afl?? la 42 de kilometri de Suceava ?i la 80 de kilometri de cap??tul nordic al Magistralei 500, punctul vamal Vic?ani. Acest punct de oprire a luat fiin??? o dat?? cu construc?ia liniei ferate I?cani ââ??â?? Roman, în 15 decembrie 1869.
Gara Dolhasca<i></i>
Vedere c??tre Suceava<i></i>
Vedere spre Pa?cani, Bucure?ti<i></i>
07:20<i></i>
Binecunoscutul Tren Personal 5601, Ia?i ââ??â?? Putna, era tras de locomotiva electric?? EA-758. Spun binecunoscut pentru c?? în fiecare zi când plecam în vreo c??l??torie FeRoviaR??, vedeam oameni care a?teptau pe peron trenul spre direc?ia Putna. Avea în spate 4 vagoane albastre, dintre care unul de clasa I ?i alte 3 de clasa a II-a.
Trenul Personal Ia?i - Putna, tractat de locomotiva EA-758<i></i>
Trenul ce leag?? Ia?iul de Suceava pleca din Gara Dolhasca<i></i>
07:40<i></i>
20 de minute de lini?te ?i pace au fost în Dolhasca pân?? când o goarn?? din direc?ia Pa?cani s-a auzit ?i un tren a ap??rut în gar??. Peste 20 de pasageri a?teptau Trenul Accelerat 1833/1836, Ia?i ââ??â?? Timi?oara. Acesta a plecat de la ora 6 din Ia?i ?i urma s?? ajung?? la 20:41 în Timi?oara. Avea 7 vagoane ?i era tractat de locomotiva electric?? vopsit?? în schem?? clasic??, EA-646.
Trenul Accelerat Ia?i - Timi?oara Nord<i></i>
Locomotiva electric?? EA1-646 în Sta?ia Dolhasca<i></i>
???ži-a plecat trenul spre Timi?oara... <i></i>
1 kilometru de infrastructur??<i></i>
în a?teptarea trenului care avea s?? m?? duc?? spre Pa?cani, am mai stat 20 de minute în Gara Dolhasca. în acest timp, o ghicitoare mi-a venit s??-mi citeasc?? în palm??, iar un domn mai în vârst?? m?? sf??tuia s?? nu dau curs invita?iei unor astfel de personaje. Totodat??, am fotografiat ?i cupla central?? automat?? Scharfenberg a automotorului Desiro SR 20 D, care în 2008 a f??cut serviciu pe sec?ia F??lticeni ââ??â?? Dolhasca (Ia?i). Acest dispozitiv de legare tip cupl?? automat?? cu suprafa?a frontal?? înc??lzit?? electric realizeaz?? cuplarea mecanic??, electric?? ?i pneumatic?? cu alte automotoare dotate cu acest tip de cupl??.
Cupla automat?? a automotorului Desiro SR 20 D<i></i>
Trenul Personal ce a f??cut serviciu pe linia 510, Dolhasca - F??lticeni<i></i>
08:00<i></i>
Trenul Personal 5502, Suceava Nord ââ??â?? Pa?cani, sosea în sta?ia Dolhasca cu 5 minute mai devreme. Era tractat de locomotiva electric?? Bo-Bo 040-EC1-126. Locomotiva era clasic??, avea un graffitti deasupra pl??cu?ei de identificare, un singur far central ?i o putere de 3.400 kW. Mult prea mult pentru cele 3 vagoane etajate clasice 26-26.
Trenul Personal Suceava Nord - Pa?cani<i></i>
Gara Dolhasca, v??zut?? din Trenul Personal<i></i>
08:10<i></i>
O dat?? pornit trenul din Dolhasca, mai aveam de mers înc?? 28 de minute pân?? în Gara Pa?cani. Pân?? a ajunge acolo, v?? prezint câteva fotografii cu magistrala 500 între kilometrul 387 ?i 408.
Spre Pa?cani<i></i>
în curba de lâng?? Halta Probota<i></i>
Trenul Personal oprea în Halta Probota<i></i>
în aliniament, pân?? la Halta Lespezi<i></i>
Valea Siretului, v??zut?? de la etajul vagonului de c??l??tori 26-26<i></i>
Viteza stabilit?? pe aceast?? por?iune este de 120 km/h<i></i>
Spre Lespezi<i></i>
Siretul ?i urmele apelor sale umflate<i></i>
Un pode? ?i o curb?? înainte de Halta Lespezi<i></i>
Spre Pa?cani<i></i>
Terenuri inundate de-a lungul Magistralei 500<i></i>
Rambleul c??ii ferate a protejat suprastructura c??ii de inunda?ii<i></i>
Intram în Sta?ia Lespezi<i></i>
Peronul G??rii Lespezi<i></i>
Vedere spre direc?ia Suceava<i></i>
Plecarea din Sta?ia Lespezi<i></i>
08:20<i></i>
Dup?? ce pasagerii au coborât ?i au urcat în tren în Halta Lespezi, mecanicul locomotivei electrice a sunat din goarn?? ?i a accelerat spre Pa?cani.
Spre Halta Lunca Siretului<i></i>
Peronul Haltei Lunca Siretului<i></i>
Vedere spre locurile de unde am pornit<i></i>
Un copac din preajma sta?iei Lunca Siretului<i></i>
întâlnirea cu Trenul Accelerat 1854/1851, Mangalia ââ??â?? Suceava Nord<i></i>
Coada trenului Accelerat venit de la malul M??rii Negre<i></i>
în apropiere de intrarea în Gara Pa?cani se afl?? o linie industrial?? care este paralel?? cu Magistrala 500 distan??? de 2 kilometri, iar apoi traseul acesteia urmeaz?? o curb?? c??tre o unitate industrial?? de lâng?? Barajul Lunca Siretului.
Linia industrial?? c??tre societatea de lâng?? Siret<i></i>
C??tre Pa?cani, la 1 kilometru<i></i>
Curtea COMAT SA<i></i>
08:30<i></i>
La intrarea pe teritoriul sta?iei Pa?cani ne-a întâmpinat o locomotiv?? diesel-hidraulic?? de 1250 de cai putere. Avea la cupl?? dou?? vagoane etajate nemodernizate seria 26-26 ?i un vagon neetajat pe a c??rui pl??cu??? scria ââ???žBac??u - Ia?iââ??Â.
LDH-165 manevrând vagoane de c??l??tori în Pa?cani<i></i>
Trenul de c??l??tori manevrat de LDH-165<i></i>
Vis-a-vis de Gara Pa?cani se afl?? curtea societ???ii de reparat ?i modernizat material rulant, Remarul Pa?cani. Pe liniile acesteia se reg??sesc atât vagoane vechi, cât ?i vagoane proasp??t modernizate, fie de marf??, fie de c??l??tori. Despre mai multe informa?ii cu privire la profilul societ???ii, accesa?i acest link. ???ži tot despre profilul societ???ii vom mai discuta undeva la sfâr?itul reportajului, când v?? voi prezenta ni?te imagini surprinse în exclusivitate cu rama de vagoane de c??l??tori etajate, ACVILA.
Una dintre liniile de acces c??tre Remarul Pa?cani<i></i>
Vagoane de marf??, locomotive franceze ?i rama de vagoane etajate ACVILA<i></i>
Gara Pa?cani, v??zut?? din trenul proasp??t sosit pe linia 4<i></i>
Trenul ?i c??l??torii... <i></i>
Abia ajuns în Gara Pa?cani, am înregistrat fiecare mi?care care avea loc acolo. Astfel, pe linia 1 sosise Trenul Personal 6451, Ia?i ââ??â?? Pa?cani. Mai departe, aceste 3 vagoane vor fi plecat spre Bac??u însemnând Trenul Personal 5442, Pa?cani ââ??â?? Bac??u.
Trenul Personal Ia?i - Pa?cani<i></i>
Locomotiva electric?? EA1-815<i></i>
08:40<i></i>
Locomotiva EA-528 s-a cuplat la cele 3 vagoane de pe linia 1. Avea s?? tracteze spre Bac??u Trenul Personal 5442. Asta despre vehicule feroviare, c??ci despre c??l??tori v?? pot spune c?? pe peronul dintre linia 2 ?i 3 a?teptau mai mult de 30-40 de pasageri care doreau s?? mearg?? cu trenul spre Bucure?ti.
Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Bac??u<i></i>
Vedere spre direc?ia Bucure?ti<i></i>
Vedere spre direc?ia Suceava<i></i>
Locomotiva electric?? EA-528<i></i>
08:50<i></i>
Sosit cu 4 minute mai timpuriu, Trenul Rapid 652, Suceava Nord ââ??â?? Bucure?ti Nord, intra în Gara Pa?cani pe linia 2. C??l??torii îl a?teptauââ??Â?
Trenul Rapid Suceava Nord - Bucure?ti Nord<i></i>
Locomotiva electric?? modernizat?? Siemens clasa 45<i></i>
New versus old<i></i>
Dou?? locomotive electrice române?ti, gata de plecare spre direc?ia Sud a Magistralei 500<i></i>
Pe linia 3 sosea din direc?ia Ia?i Trenul Accelerat 10857, Ia?i ââ??â?? Vatra Dornei. Automotorul Desiro nr. 2055 era uniclas?? ?i avea fotolii confortabile cu aranjament 2+1. Chiar ?i a?a, pentru cei 253 de kilometri, existen?a unui tren cu propulsie diesel pe sub linie electrificat?? mi se pare nerentabil??. Dar am întors capul c??tre stânga ?i am v??zut pe linia 5 Trenul Personal 5401/5406. Era tras de locomotiva EA1-655.
Trenul Accelerat Ia?i - Vatra Dornei sosind în Gara Pa?cani<i></i>
Automotorul Desiro nr. 2055 uniclas??<i></i>
EA1-655 venit cu tren de la M??r???e?ti<i></i>
09:00<i></i>
Trenul Accelerat 1839/1838, Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i, gara pe linia 2 cu ale sale vagoane venite de la 739 de kilometri dep??rtare. Acesta a fost tractat de EA-855 ?i urma s?? plece repede-repede c??tre Ia?i, sta?ia terminus a trenului. Pe linia 5 sta?iona ?i era gata de plecare Trenul Personal P5406, Pa?cani ââ??â?? Ia?i. Avea ca locomotiv?? de trac?iune pe EA1-815, cea pe care am mai v??zut-o în acea diminea??? sosit?? de la Ia?i cu Trenul Personal 6451. Trenul avea în componen?a sa 3 vagoane neetajate ?i alte 3 etajate.
Trenul Accelerat venit de la Timi?oara pleca spre Ia?i cu EA-855<i></i>
Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Ia?i<i></i>
09:10<i></i>
Dup?? ce Acceleratul Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i a plecat la ora 9 ?i câteva minute, Trenul Personal 5406, Pa?cani ââ??â?? Ia?i, pleca agale din Gara Pa?cani. Pe linia 4 era LDH-165 care manevra câteva vagoane de c??l??tori. M?? întreb, oare a fost traficul din aceast?? gar?? într-atât de dens încât s?? fi fost nevoie vreodat?? de 2 LDH-uri de manevr???<i></i>
Omul zilei din Pa?cani, LDH-165<i></i>
în continuare, trenul se autoghida pe calea liniei în curb?? spre Ia?i. Linia 606, Pa?cani ââ??â?? Ia?i, are o vechime de peste 138 de ani, când lega cu drum de fier pentru prima dat?? în istorie cele dou?? târguri moldovene?ti, Suceava de Ia?i.
C??tre Ia?i<i></i>
EA-344 conservat?? în curtea societ???ii Remarul Pa?cani<i></i>
O locomotiv?? str??in?? pe 4 osii a?tepta o recondi?ionare<i></i>
Trenul înainta spre Ia?i<i></i>
Culmea boghiului motorââ??Â? s?? cari de-a lungul vie?ii active vagoane de marf?? ?i la sfâr?itul carierei s?? fii c??rat de-un vagon de marf??<i></i>
O fost?? LDE î?i ducea b??trâne?ile în curtea Remarul<i></i>
Al??turi de vecina sa<i></i>
Poate or s?? învie, poate... o s?? fie materie prim?? pentru altele ca ele<i></i>
Locomotiva electric?? 40-0635-9, în stare de conservare<i></i>
Locomotiva electric?? 40-0748-0, pecetluit?? cu un C înconjurat de un cerc<i></i>
Locomotivele 748 ?i 865 bot în bot într-un somn continuu<i></i>
Locomotiva electric?? 40-0865-2<i></i>
Locomotiva electric?? 40-0739-9<i></i>
Locomotive mari... p??r??site<i></i>
Dup?? ce am v??zut câteva locomotive conservate, trenul meu accelera spre Ia?i. Avea, a avut ?i o s?? tot aib?? de parcurs pân?? în capitala Moldovei 76 de kilometri. Timpul de parcurs a fost, pentru acest tren personal, 85 de minute, deci o vitez?? comercial?? de 54 km/h.
Am l??sat Pa?caniul în urm??, cu promisiunea c?? seara o s?? m?? întorc <i></i>
Limitare de vitez?? de 90 km/h pe podul peste Siret<i></i>
Urma traversarea Râului Siret<i></i>
Râul Siret<i></i>
Un pod rutier construit peste calea ferat??<i></i>
09:20<i></i>
Dup?? câ?iva kilometri de la plecarea din Pa?cani, trenul începea s??-?i arate propriet???ile de ââ???žacordeon metalicââ??Â. Desigur, curbele cu un grad de declivitate ridicat erau cauza încord??rii trenuluiââ??Â?
în palier spre Ruginoasa<i></i>
Prima curb?? de pe dealurile din Ruginoasa<i></i>
???ži tot a?a mai departe... <i></i>
Trenul trecea prin una dintre cele mai frumoase bucle ale C??ilor Ferate Moldovene?ti<i></i>
Ce l??sam în urm??, ne ar??ta Soarele<i></i>
Am ie?it din curbele de la Ruginoasa, iar podi?ul Moldovei îmi s??rea în fa?a ochilor<i></i>
Lanuri de floarea-soarelui<i></i>
Por?iune de aliniament spre Ruginoasa<i></i>
Din nou o curb??<i></i>
Intrare cu limitare de vitez?? în Sta?ia Ruginoasa<i></i>
Se z??resc primele încruci???ri de linie<i></i>
începutul peronului sta?iei Ruginoasa<i></i>
Gara Ruginoasa, locul de plecare si de sosire dintr-o localitate de podi?, acolo unde au loc celebrele lupte cu ciomege dintre localnicii din ââ???žvaleââ?? cu localnicii din ââ???ždealââ?? în preajma s??rb??torilor de iarn??.
Gara Ruginoasa<i></i>
O anex?? a G??rii din Ruginoasa<i></i>
La revedere, Ruginoasa! <i></i>
Se z??reau semnalele de ie?ire din Gara Ruginoasa<i></i>
09:30<i></i>
Dup?? ce am trecut de curbele sinuoase de la Ruginoasa, drumul de fier construit în 1870 se prezenta cu o serie continu?? de curbe care, pe lâng?? scopul neexploatat de ââ???žagrement turisticââ??Â, uzeaz?? considerabil calea de rulare ?i ro?ile vehiculelor feroviare. Dar pân?? una-alta, m-am bucurat de peisajele Podi?ului Moldovei, c??ci la nivelul de c??l??tor asta era tot ce putea s?? m?? îngrijoreze.
Coada trenului p??r??sind Sta?ia Ruginoasa<i></i>
Trenul urca pe linia amplasat?? de-a lungul localit???ii Rediu<i></i>
Trenul trecea printre casele oamenilor<i></i>
Spre Coste?ti Ia?i<i></i>
Semnal luminos de parcurs<i></i>
O privire ?i înapoi<i></i>
Indicator de declivitate, aten?ie - Coborâm! <i></i>
Salcia verde ca prospe?imea ierbii ?i culoarea ro?ie a semnalului ce ordona... oprirea<i></i>
în dep??rtare se observa o form?? de relief care mie îmi este tare drag??<i></i>
Trenul se apropia de Halta Coste?ti Ia?i<i></i>
Coboram, tot coboram<i></i>
Halta Coste?ti Ia?i<i></i>
Pastel de var??<i></i>
Valea Feric??<i></i>
Indicator de declivitate<i></i>
ââ??Â????ži de reducere a vitezei<i></i>
Mereu când trec pe aici am impresia c?? zbor<i></i>
Trenul Personal Ia?i - Pa?cani se ascundea dup?? stâlpul de sus?inere a catenarei<i></i>
Urma sta?ia Pietri?u<i></i>
