Automotoare la scara N

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

mrpuf

Active Member
Trenulist
2 Martie 2016
221
397
Timisoara, Arad, Hunedoara
Buna seara, în acest topic voi posta cate ceva legat de alt subiect ce ma pasioneaz?, anume automotoarele.
Ca fundal, voi folosi mini-diorama la scara N pentru cele pe dou? osii, pân? diorama mare va fi finalizata.

Primul, si poate cel mai drag, este un automotor ce, probabil, mai toat? lumea îl ?tie, si poate, il detine. Este vorba, desigur, de "Nebenbahn Retter- salvatorul liniilor secundare", sau " Roate Brummer"- bazaitorul ro?u. VT95, sau schienenbus-ul cel de toate zilele, produs si conceput de Wagonfabrik Uerdingen- de DuWag, compania ce a fabricat si mult indragitele Grossraum- si Gelenk- triebwagen- tramvaiele din seria T2/T4/GT/ZGT6/8 sau chiar 10/12.
Conceput pentru a înlocui complexele si pretentioasele bestii cu abur viu pe liniile secundare, adeseori neprofitabile, schienbus-ul, sub prima sa încarnare, a fost produs începând cu 1949. Versiunea a doua, imbunatatita, a v?zut lumina zilei în 1952, si a fost fabricat? în aproape 600 de exemplare. Bidirec?ional, avea formula 1A- o singura osie motoare, si un motor produs de Bussing de 96/100 kW, ce ii permitea o vitez? maxim? de 90 km/h. 60 de locuri, pe banchete cu sp?tar mobil- în func?ie de direc?ia de deplasare putea culisa. Prin intermediul unei cuple ShaKu "usoare" putea fi cuplat cu 1 sau 2 vagoane remorc? mai scurte, sau cu o simpatic? remorc? de bagaje pe o singura osie. Spre deosebire de a III-a încarnare a schienenbus-ului, anume bimotorul VT98, VT95-ul nu avea tampoane, ci niste fine bare de metal.
Deosebit de îndr?git, în ?ar? natal? este destul de slab reprezentat în momentul de fa??.
Îns?, aproape de grani?? cu România, šinobus-ul inca se plimba prin zona Vršac-ului, în trecut, putând fi v?zut stationand si in frumoasa gara din Jimbolia.
Macheta, la scara N, este arhicunoscutul Fleischmann- destul de decenta si foarte frumos realizata. Printr-un kurzkupplung/ bara, se poate ata?a de o dr?gu?? remorc?, chiar si ea cu lumini directionale si iluminat interior. Motor cu 5 poli, masa volanta. Rulare la fel de decent? la viteza mica.
De?in mai multe exemplare- 3 VT-uri (2 DB second hand, 1 CFL nou-nout), si 1 VB. Primul, si cel care mi-a deschis apetitul, a fost CFL-ul. Din nefericire, nou, si un e?ec lamentabil, motorul supralubrefiat f?când scurt de la a doua tentativ? de mobilizare. Pacat, aveam a?tept?ri mai mari de la Fleischmann. Sfidînd garan?ia, l-am deschis eu, descoperind, pe lâng? "Baia" propriu zisa de ulei, perii de c?rbuni sudati de arcuri, unul destul de degradat. Zis si facut, perii noi, si un motor de rezerv?. Si restul fra?ilor, second hand, dar din aceiasi genera?ie, au venit si rulat f?r? alte probleme majore. În mod impresionant, circula agale si pe raza minima a sinei de tramvai Tomytec.
Va prezint aici calul de b?taie cu remorca:
952.jpgIMG-20210205-WA0002_copy_1200x800.jpg955.jpg954.jpg953.jpg956.jpg
 
Ultima editare:
Vezi ca se pare ca i-ai ratacit corpul negru de la una din luminile de pe acoperis.

Sunt piese care se pierd usor. La al meu cred ca am inlocuit din 1995 si pana acum vreo patru sau cinci. Pana la urma le-am fixat cu o minuscula picatura de aracet pe Lichtleiter acum 15 ani si n-am mai avut treaba cu ele dupa aceea.
 
  • Like
Reac?ii: mrpuf
Vezi ca se pare ca i-ai ratacit corpul negru de la una din luminile de pe acoperis.

Sunt piese care se pierd usor. La al meu cred ca am inlocuit din 1995 si pana acum vreo patru sau cinci. Pana la urma le-am fixat cu o minuscula picatura de aracet pe Lichtleiter acum 15 ani si n-am mai avut treaba cu ele dupa aceea.
Da, din nefericire asa a venit. Al doilea exemplar de?inut le are pe ambele, îns? pe acela il tin "în vitrina" , "calul de b?taie" având si kK-ul montat. Am luat 2 VT-uri în ideea de a crea o verosimil? rama VT-VB-VT. AMFT-ul nu le are de fel, caracteristicile luminatoare de pe acoperi? fiind "vopsite" si proiectorul fiind incorporat în cutie. Probabil voi comanda la un moment dat si un set de rezerv?, momentan am r?mas la motoare ;)
 
AMFT-ul nu le are de fel, caracteristicile luminatoare de pe acoperi? fiind "vopsite" si proiectorul fiind incorporat în cutie.

Pai asa a fost in realitate.

VT 95 s-a livrat cu doar doua faruri. Dupa ce DB a facut obligatoriu farul central, pe ele s-a montat un far de tractor (in cel mai adevarat sens al cuvantului). Asa le-a simulat Fleischmann pe modelele de epoca III.

In anii 1960-70 la revizii s-a constatat ca ploua in ele pe la garniturile geamurilor din acoperis si acestea au fost acoperite cu tabla. Cu aceeasi ocazie s-a montat si un far standard DB in marginea acoperisului. Asa a facut Fleischmann modelele de epoca IV.
 
Si iata o poza cu VT95+VB142+VT95.
Se observ? atât bara de cuplare (destul de discret?), cât ?i KK-ul celor de la Fleischmann. Una peste alta, un model destul de reusit! In curând voi prezenta si mult mai veche versiune Arnold.am1.jpgam2.jpgam3.jpg
 
Iar în cele ce urmeaza, va voi prezenta VT75.9/VT135 + VB140 a DRG/DB/DR, un automotor destul de interesant si asem?n?tor Malaxelor noastre 900.
Modelul în cauz?, produs inca din 1933 de Bautzen, a avut o caroserie construit? integral din metal, ini?ial nituita (prima serie), apoi sudata. Automotorul pe dou? axe era propulsat pân? la 75 km/h de c?tre un motor diesel în 4 timpi Daimler Benz OM 54 de 120cp, apoi 135 cp. Transmisia mecanic? cu 4 viteze si reversor ac?iona o singura osie, întreg agregatul motor+transmisie regasindu-se par?ial sub podea, par?ial ascuns sub o bancheta. Caracteristic este sistemul de r?cire de pe acoperi?, cu dou? radiatoare montate transversal la fiecare cap?t. Cu în jur de 40 de locuri (depinzând de varianta), automotorul bidirec?ional cu frane pneumatice putea fi cuplat cu o remorc? din seria 140. Ini?ial, a circulat pe liniile secundare din Saxonia si Bavaria, iar dup? conflagratia mondial?, cele ale DB au circulat pân? în anii '60. DR a re?inut vehiculele mai mult, un exemplar supravie?uind pân? în zilele noastre.
Asem?narea cu Malaxele noastre din seria este destul de frapanta, îns? ele au fost produse începând cu 1935.
Modelul la scara N a fost produs de Minitrix, intre 1986 si 1994, si, pentru vechimea si scara sa, este destul de bogat detaliat, conductele sistemului de r?cire fiind din metal, si remorca beneficiind de lumini directionale. Ruleaz? impecabil de lin la viteze reduse (chiar dac? o lecuta zgomotos), culegând foarte bine curentul electric, chiar în lispa unei mase volante. Angrenajele sunt integral metalice.
P.S. Si offtopic: are cineva fotografii cu seria 900 Malaxa cu aspectul original? Am tot cautat, dar nu le-am mai gasit. Stiu ca existau, chiar dac? la rezolu?ie mai slab?, un set cu VM+VR într-o sta?ie pe litoral. Multumesc anticipat!am5.jpgam4.jpgam6.jpgam7.jpgam8.jpgam9.jpg
 
Ultima editare:
Si acum, scurta istorioar? pe seara de ast?zi.
Înainte s? ajungem la cele pe boghiuri (printre care ?i cele 3 legendare bauart-uri ale SVT-ului) mai am de prezentat câteva pe 2 osii.
VT-98-ul, sau versiunea cea mai cunoscut? a schienenbus-ului, a fost o evolu?ie a VT95-ului prezentat mai sus. Deosebirea majora consta in faptul ca, de?i era limitat tot la 90 km/h, si avea o capacitate asem?n?toare, VT98-ul avea 2 motoare Bussing D 10U a cate 150cp fiecare, si o transmisie ZF. Mai puternice, puteau tracta in mod uzual si cate 2 remorci, de data aceasta de aceiasi lungime cu vagonul motor. Acestea erau de 2 tipuri :VB98, remorc? standard, si VS98, un "steuerwagen" , cu post de conducere. Astfel, nu mai trebuia inversat? pozitia vagonului motor în micutele g?ri de pe liniile secundare salvate tocmai de "rotte brummer" , adesea ultimul tip de vehicul feroviar ce avea s? deserveasc? aceste linii pân? la închiderea lor. Cea mai frecventa alc?tuire era VT+VB+VS. În loc de cupla ShaKu, acestea erau dotate cu carlig de remorcare si tampoane, adesea fiind v?zute tractand si cate un vagon de marfa, foarte rar chiar ?i un Silberling. Au fost fabricate sub licenta si de catre Man, (in ciuda unui produs propriu despre care voi vorbi în episodul urm?tor), dar ?i de c?tre CAF in Spania, legendarul "Ferrobus".
Macheta, ce a v?zut multe la vremea sa, este un vechi , dar nu chiar asa de vechi Minitrix, produs undeva intre '86 si '96. Ca detalii, evident nu se poate compara cu produsele putin mai noi, îns? beneficiaz? de lumina, un mers zgomotoz de " Rotte brummer-bazaitor ro?u" veridic, dar ?i un mers incredibil de lin tinand cont de lipsa unei mase volante (din cate se pare- din nefericire fostul proprietar a lipit cu superglue tampoanele metalice-ce au rol de a fixa caroseria de plastic de sasiul metalic). Are atasat printr-o bar? rigid? (ce serve?te, din nefericire, si ca si conexiune electric?), un VS98. Nu are posibilitatea mont?rii f?r? modificare a nici unui fel de cuple pentru scara N.
In ultima poza, lâng? cl?direa g?rii, se poate vedea ?i un VS98 de la Arnold, putin mai detaliat, dar cu o gaur? imensa în fust? pentru montarea unei cuple. Acesta, îns?, a fost produs inca de la sfâr?itul anilor '60" (daca nu gresesc).
De?i au farmecul lor (si posibilitatea de a le asorta cu un "G" de marfa pentru o priveli?te pitoreasc?), prefer oricand tampoanele filigrane, ferestrele "panoramice" si VB-ul scurt a 95-ului.
Enjoy!
PS: datorita aspectului destul de degradat al vopselei, va beneficia de un weathering. Îns? înainte, trebuie s? finalizez micuta diorama.
981.jpg982.jpg983.jpg984.jpg985.jpg986.jpg
 
Ultima editare:
Ti-ar trebui un VT/VS/VB98 de generatie noua de la Minitrix sau Piko. Eu le am pe amandoua (ca 798/998 DB de la Minitrix si ca versiune ÖBB crem/albastra de la Piko) si ambele sunt cu mult superioare celor vechi, chiar daca nu m-am hotarat care imi place mai mult. Piko e mai recent si ceva mai fin, insa are o cupla electrica extrem de masiva intre unitati, la Minitrix (generatia de dupa 2004) cupla electrica cu trei poli e invizibila.
 
Multumesc, si eu ma gândeam daca merita sau nu un Piko, dar pana atunci cred ca o sa mai vina un VT95 sau un VB142 (boala grea, ce sa ii faci?). Piko-ul are oare o masc? similar? Fleischmann (ce sa asigure continuitatea fustei+ carlig+ furtunuri frane) in caz ca se demonteaz? cuplele de la capetele libere?
Oare prototipul seriei exist? la scara N? Il voi cauta pe shapeways. VT98 imi displace putin tocmai datorit? aparatului standard de cuplare, il defavorizeaza estetic.
Ma gândeam sa fac (prin revospire+alterare faruri) un 812 al JZ dintr-un cuplu de VT95.
 
Ultima editare:
VT 95 Vorserie (nu prototip) dorea sa faca W. Hartung (Brekina) pe N insa intre timp a vandut firma.

La VT 98 Piko exista o piesa pentru partea frontala care sa acopere "gaura".

VT 98 Minitrix din generatia noua nu are nevoie de nici o piesa pentru ca KKK este situat mai jos, sub cutie (si nu respecta NEM).
 
  • Like
Reac?ii: mrpuf
Si vorbind despre W. Hartung si minunatele sale produse (fiind favoritul meu producator de automodele), continu?m odiseea schienenbus-ului cu un produs mai rafinat decât Uerdingen-ul:

Fabricand sub licenta VT95-ul, MAN dore?te s? ofere si propriul s?u produs: un automotor bidirec?ional, uni sau bimotor (A'1' sau A'A'), cu o capacitate de în jur de 60 de persoane, si depinzând de motorizare (produs? in-house de MAN, 150cp) cu o vitez? maxima de la 70 la 90 de km/h. Transmisie Voith sau ZF, 3 trepte ?i inversor. Au existat ?i VS si VB. Ini?ial, "botul" avea fante de aerisire pentru radiator, ca apoi s? fie înlocuite complet cu o usa de comunicare. Aparatul de cuplare este unul standard, îns? "caroseria" este autoportanta- o noutate si in industria auto la vremea respectiv?. Pentru o rulare mai lin?, cadrul osiilor era a?ezat pe "Gummikugeln"- bile de cauciuc.
Având în vedere monopolul Brummer-ului, MAN-ul a fost ?intit catre asa numitele "Nichtbundeseigenen Eisenbahnen" -cai ferate private- SWEG, AKN, Chiemgauer Lokalbahn, precum ?i altele. Au fost produse 38 de exemplare (intre '55 si '69), unele inca in exploatare. Din cate stiu, exista un ex-KEG si la noi (abandonat- a apar?inut Cisnadiei- Sybin?)-oare are cineva detalii suplimentare privind soarta acestuia?

Macheta este una absolut exceptionala- de la calitatea materialelor, nivelul incredibil de detalii, tampografia fin?, motorizarea "lin? ?i fin?"(cu masa volanta), luminile directionale-foarte m?runte, la faptul c?, în ciuda ampatamentului generos, poate sa parcurg? R1-urile de la Tomytec. Ruleaz? impecabil, culegand curentul f?r? cusur.
Singurul inconvenient- nu se mai produce. Asa cum a men?ionat domnul R?dulescu, Brekina a discontinuat " ramura feroviar?". Pacat ca nu am cumparat dou? cand inca se fabricau.
Aveau un line-up fantastic: la h0e/m, drezina Borgward cu remorca a insulei Sylt, un automotor pe boghiuri produs de MF Esslingen la h0, precum ?i interesantul VT95 Vorserie. Pacat.
man1.jpgman2.jpgman3.jpgman4.jpgman5.jpgman6.jpg
 
Ultima editare:
  • Like
Reac?ii: AdyAero
Salut,

Personal prefer MAN Schienenbus-ul de la Hobbytrain/Lemke, care nu are nimic ce obtureaza zona ferestrelor. Le am pe amandoua in colectie, in mai multe exemplare (atat la Lemke cat si la Brekina am facut documentatia pentru unele din versiunile produse).

Nu am pastrat in colectie decat versiunile SWEG, care au circulat aici in regiune.
 
Buna seara, a trecut ceva vreme, dar reorganizand casa, am dat cu mare drag de minidiorama ce se dorea a fi realizata dupa liniile secundare din Vestul salbatic (asta mai de catre casa, nu cel din state), si a trebuit sa fac un mic Video si cateva fotografii. Dupa cum am descris mai sus pe undeva, SVT-ul bauart Koln e un Hobbytrain, motorizarea in vagonul central, iluminat directional, destul de silentios pentru productia veche, iar VB-ul 145 e de la Fleischmann, cu iluminat interior. IMG_20230304_234507081~2.jpg