M502:Excursie FeRoviaRa Suceava - Vama - Vatra Dornei [2008]

mishu88 · 24 Martie 2011

12 septembrie 2008 -=- Excursie FeRoviaR?? Suceava ââ??â?? Vama - Vatra Dornei

Dragii mei cititori, v?? invit în continuare la o c??l??torie virtual?? într-un spa?iu aproape magic, unde verdele este culoarea dominant??, unde aerul curat este prietenul cel mai bun, iar cântecul ?inelor ?i al trenului gonind pe calea ferat?? este hrana c??l??torului... Poate este pu?in exagerat, dar vreau s?? m?? crede?i pe cuvânt c?? ceea ce am v??zut atunci pe linia 502, Suceava ââ??â?? Ilva Mic?? (?i mai departe pân?? la Beclean pe Some?), nu a mai fost egalat de niciun traseu de pe toat?? re?eaua de c??i ferate a României.

Mai mult de 150 de kilometri sunt înconjura?i, flanca?i, îneca?i, acoperi?i, cu verde, foarte mult verde. Extrem de mult verde pe kilometru p??trat, transpus cât am putut mai fidel în cât mai mult verde pe centimetru p??trat de fotografii. Dintre ora?ele ?i satele prin care am trecut amintesc aici de Gura Humorului, Frasin, Vama, Câmpulung Moldovenesc, Sadova, Pojorâta, Mestec??ni?, Iacobeni, Argestru. Nu am surprins prea multe locomotive sau alte vehicule FeRoviaRe, aici natura cu formele ei rotunde au îngr??m??dit accesul civiliza?iei. ???ži totu?i, minunea de a str??punge dealurile ?i mun?ii, f??urit?? de om ?i cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a împlinit înc?? din anii 1900. Carele trase de bestii puf??itoare au creat emo?ie ?i încântare în rândul localnicilor, în timp ce industria?ii ?i-au frecat mâinile cu l??comie v??zându-se cu copacii, stra?nicii copaci ai Bucovinei în mâinile lor.

La Mestec??ni?, calea ferata ia propor?ii artistice ?i bate recorduri na?ionale

în mare, calea ferat?? D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei, cu lungimea de ~108 kilometri, se afl?? în Nord-Estul Carpa?ilor Orientali. Linia str??bate zone de ?es, dealuri ?i mun?i, având curbe cu o raz?? mai mic?? de 200 de metri, iar declivit???i cu valorile cele mai mari din ?ar??. Altitudinea sta?iei D??rm??ne?ti este de 294 de metri, iar sta?ia Vatra Dornei se afl?? la 798 de metri deasupra nivelului m??rii. Gara din Gura Humorului este situat?? la 469 de metri, linia urcând continuu pân?? la Vama (531 metri), Câmpulung Moldovenesc (637 metri) ?i pân?? la punctul de altitudine maxim?? ââ??â?? Mestec??ni?. Numit ?i vârf de pant??, sta?ia se g??se?te la 948 de metri altitudine. Declivitatea maxim?? întâlnit?? este de 28 mm/m între sta?iile Valea Putnei ?i Mestec??ni?.

Lucr??rile preg??titoare construirii liniei au fost finan?ate de firmele ââ???žLouis Ortilebââ??Â ?i ââ???žCO MUNCHENââ??Â, acestea începând în 1884 ?i finalizându-se la 1 mai 1888, când s-a inaugurat tronsonul de cale ferat?? D??rm??ne?ti ââ??â?? Câmpulung (71 de kilometri). Dup?? câ?iva ani, lucr??rile se continu?? pe o distan??? de 15 kilometri pân?? la Valea Putnei (9 ianuarie 1901) ?i mai departe înc?? 22 de kilometri pân?? la Vatra Dornei (data inaugur??rii: 28 octombrie 1902).

Din punct de vedere personal, au fost câteva probleme în aceast?? excursie (am pl??tit pre? mare pe bilet întreg, m-am accidentat pe traseu, am fost chestionat de poli?ie), dar ?i rezultatele s-au dovedit a fi pe m??sur?? ââ??â?? suprinderea liniei 502, Suceava ââ??â?? Ilva Mic??, a?a cum a fost ea într-o zi de toamn?? a mileniului 3. Nu-mi r??mâne decât s?? v?? invit la o poveste în care autorul este natura, iar personajul nu este decât un suflet doritor de cunoa?terea a trecutului ?i a prezentului în materie de istorie feroviar?? româneasc??.

Un revizor de cale salutând mecanicul ramei electrice

05:50

într-o diminea??? de toamn?? r??coroas??, mi-am luat t??lp???i?a din cas?? de la ora 4, nemâncat, dar cu o poft?? enorm?? de o c??l??torie FeRoviaR?? pân?? la Vatra Dornei. Eram pu?in descump??nit din cauza faptului c?? primul tren spre Vatra Dornei pleca la ora 5:50, iar ca s?? ajung la ora aceea în Gara Suceava Vest era pu?in cam imposibil. Am stat mai mult de o or?? s?? a?tept o ma?in?? de ocazie, iar în cele din urm?? a ap??rut o utilitar?? pentru transportul pâinii cu care am ajuns pân?? în cartierul Obcini din Suceava. Mai erau 19 minute ?i 2 kilometri ca s?? ajung în timp util s?? prind trenul. Am fugit într-un mod fulger??tor, drept pentru care am ?i luat o trânt?? de zile mari în care mi-am zgâriat telefonul la care verificam în mod obsesiv ceasul. Dup?? câteva zgârieturi zdravene ?i o întârziere de 2-3 minute, am luat din nou avânt s?? ajung în Gara Suceava Vest. Zona îmi era cunoscut??, am vizitat-o atât singur, dar ?i cu Ionu? (prietenul ?i colegul meu de facultate).

Licuricii feroviari ce dirijeaz?? zi ?i noapte activitatea pe calea ferat??

Gara Suceava Vest

Nu am avut bilet pentru trenul 5701, Suceava Nord ââ??â?? Vatra Dornei, dar speram ca d-nul controlor s??-mi dea bilet redus pentru cei 111 kilometri. Ei bine, a doua problem?? din acea zi avea s?? apar??ââ??Â? D-nul controlor nu a vrut s?? ia în seam?? carnetul meu de elev ?i nu mi-a acordat reducerea de 50% pe motivul c?? nu se elibereaz?? bilete cu reduceri în tren. Stupefiat, am cerut explica?ii, dar acestea nu mi-au fost oferite din regulamentul cartea Mersului Trenurilor, ci din ââ???žizvoare oraleââ??Â. P???isem la fel când am plecat la Piatra Neam?, când, de?i nu am avut timp s??-mi iau bilet de la casierie, mi s-a oferit un bilet în tren cu tot cu reducere 50%.

Dinspre Suceava se vedea ?i se auzea un tren

06:30

întunericul a l??sat locul primelor raze ale Soarelui, iar eu am putut intra în drepturile mele de fotograf ?i pasionat FeRoviaR: cu geamul deschis ?i cu aparatul în mân??, am început s?? imortalizez locurile prin care treceam cu rama electric??. Aaa, nu v-am spus cu ce ram?? electric?? am c??l??toritââ??Â? Era vehiculul de clas?? 58 cu num??rul de înmatriculare 1006-4, cump??rat de la francezi ca ram?? electric?? Z6300.

Gara Gura Humorului

06:40

Trenul trecea cu vitez?? printre casele ?i str??zile municipiului Gura Humorului, senza?ia de vitez?? amestecat?? cu aerul curat de munte ce se sim?ea din ce în ce mai tare n???tea în mine emo?ii pur ?i simplu. M?? bucuram nespus c?? am prins trenul ?i c?? eram în mijlocul ac?iunii, urmând s?? surprind, pentru prima dat?? pentru mine, peisajele liniei 502, Suceava ââ??â?? Ilva Mic??.

Gara Gura Humorului Ora?

06:50

Kilometrii de cale ferat?? se derulau unul dup?? altul, îns?? fotografiile sunt, dup?? cum observa?i, cam rare. Motivul a fost unul simplu ââ??â?? în vagon c??l??toreau mai mul?i oameni care m-au aten?ionat de faptul c?? ?ineam geamul deschis. Cu o atitudine respectuoas??, mi-am înfrânt dorin?a de a fotografia cadru dup?? cadru ?i am închis geamul. Dar acei oameni aveau s?? coboare din tren în curând, iar eu s?? r??mân singur în compartiment ?i cu Obcinele Bucovinei în fa?a ochilor mei.

Aleea Taberei Buc?oaia din Frasin

Soarele r??s??rea de dup?? utilajele FeRoviaRe

Verde la ie?irea din Frasin

07:00

Urma Molid, gar?? situat?? la 6 kilometri de Frasin. Dealurile se înf???i?au cu forme tot mai diverse ?i mai îndesate cu copaci, iar cea?a c??p??ta din ce în ce propriet???i de spum?? ro?ie. La un moment dat, calea ferat?? traverseaz?? Râul Moldova. Totodat??, g??seam în drum semnalul de intrare în Gara Molid coco?at pe o jum??tate de debleu.

Trenul accelera spre Molid, într-o preafrumoas?? diminea??? de toamn??

Tehnologie electric?? trasat?? prin verdele bucovinean

Semnal luminos de trecere pe linia 502, Suceava - Ilva Mic??

Râul Moldova

Lumina zgârcit?? a dimine?ii înc?? îmi f??cea probleme

Multitudinea de nuan?e ale ierbii descriau un tablou firesc de toamn??. Totu?i, zonele ve?tede ale vegeta?iei din gar?? se aliniau cu dalele de beton cu rol de peron în Gara Molid. C??l??torii care s-au urcat ?i aici în trenul personal mi-au f??cut o observa?ie serioas?? cu privire la faptul c?? ?ineam geamul deschis (chiar ?i atunci când trenul sta?iona). ???ži uite a?a am c??l??torit cuminte la locul meu pe scaun pân?? la Vamaââ??Â?

Peronul G??rii Molid

Gara Molid

Din nebuloasa aceea avea s?? r??sar?? Soarele

Semnale de ie?ire spre Vama

Spre Vama

07:10

Fiindc?? eram în Vama, iar imaginile de mai jos prezint?? frumoasa gar?? ?i automotorul de clasa 77 nr. 905, o s?? v?? amintesc c?? de aici pleac?? o linie de cale ferat?? pân?? în Moldovi?a. Aceast?? linie, Vama ââ??â?? Moldovi?a, a fost inaugurat?? pe 15 august 1889. Dac?? vre?i s?? vede?i mai multe fotografii ?i informa?ii despre cei 20 de kilometri de cale ferat?? v?? invit s?? accesa?i un blog dedicat liniei secundare 514.

Gara Vama

Automotorul Malaxa preg??tit de plecare spre Moldovi?a

Peronul G??rii ?i vagoanele p??r??site din Gara Vama

Aici trenul dinspre Timi?oara a avut o întârziere de câteva minute, îns?? automotorul spre Moldovi?a a a?teptat pe c??l??torii dornici s?? ajung?? într-una dintre sta?iile liniei 514: Drago?a, Frumosu, Vatra Moldovi?ei sau chiar Moldovi?a Fer??str??u.

Trenul Accelerat Timi?oara - Ia?i

Locomotiva electric?? EA-855 intrând în Gara Vama

???ži s-a dus spre Ia?i

07:20

înc?? ââ???ž?inut prizonierââ??Â pe locul meu ?i adoptând un comportament cuminte din partea unui fotograf, am realizat câteva cadre de dup?? geamul vagonului. Pân?? la Câmpulung Moldovenesc, Trenul Personal avea s?? mai opreasc?? în Prisaca Dornei ?i apoi în Gara Câmpulung Est. Distan??? de aproape 16 kilometri am admirat natura prin care-?i f??cea drum calea ferat??, fiind flancat?? de o parte ?i de alta de mun?ii Stâni?oarei ?i de Obcina Mestec??ni?.

Mai departe, spre Câmpulung Moldovenesc

Alunecare de teren pe DN17, Suceava - Vatra Dornei ââ??â?? Dej

07:30

Copacii ?i gr??dinile s??tenilor de prin zona Câmpulung Moldovenesc pe care i-am v??zut c??l??torind cu trenul mi-au adus aminte de casa bunicii mele de la ?ar?? (satul Manolea). Nu de pu?ine ori m?? t??v??leam prin fân sau m?? ascundeam de verii mei prin gr??din?? pe dup?? c??pi?e. ???ži trenul tot înaintaââ??Â? iar amintirile mele r??mâneau în urm??.

Balo?i de paie în b??taia unui soare curajos de diminea???

Supor?i pentru balo?ii de paie

Gara Câmpulung Est

07:40

Am poposit câteva minute în Gara Câmpulung Est, inaugurat?? la 1 mai 1888. Stâlpii de sus?inere ai stre?inii g??rii erau decora?i artistic, ba chiar accesoriza?i cu lampadare. Sigla ro?ii cu aripi, de?i ?tears??, trona pe cl??direa g??rii Câmpulung Est.

Timp de aproape 143 de ani, (1775 - 1918), Bucovina a fost administrat?? de austro-ungari. Fiind o provincie care dispunea de un uria? poten?ial de exploatare forestier??, oficialii din Imperiul Austro-Ungar au demarat proiecte ?i au construit calea ferat?? D??rm??ne?ti (atunci: Hatna) ââ??â?? Vatra Dornei. Motivele uria?ei investi?ii erau p??durile din Bazinul Râului Moldova, resursele de cupru (Pojorâta, Fundul Moldovei) ?i mangan (Vatra Dornei, Iacobeni), precum ?i colonizarea în comunit???ilor române?ti a polonezilor, ungurilor, austriecilor angaja?i ca mân?? de lucru.

Dup?? darea în exploatare a c??ii ferate D??rm??ne?ti ââ??â?? Câmpulung Est la 1 mai 1888, au existat inten?ii ?i interese pentru ca traseul s?? continue pân?? la Vatra Dornei ?i mai departe pân?? la Maramure?. Dintre cei avantaja?i enumer??m proprietarii de exploat??ri mineraliere, precum ?i exploat??ri lemnoase, dar ?i de c??tre oameni care erau atra?i de propriet???ile curative ale apelor miniere din jurul sta?iunii Vatra Dornei. La 9 ianuarie 1901 s-a inaugurat linia Câmpulung Est ââ??â?? Valea Putnei cu ecartament îngust. Pu?in timp mai târziu, în urma unor eforturi considerabile, calea ferat?? între Valea Putnei ?i Vatra Dornei se termin?? la 28 octombrie 1902, fiind normalizat?? ?i por?iunea cu ecartament îngust dintre Câmpulung ?i Valea Putnei.

Odat?? cu finalizarea liniei de la Câmpulung la Vatra Dornei la 28 octombrie 1902, s-au organizat manifest??ri pentru inaugurarea oficial?? a întregului traseu de cale ferat?? ââ??â?? D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei. La tunel ?i la sta?ia terminus s-au oficiat slujbe de sfin?ire a lucr??rilor. S-au organizat banchete, iar localnicii întâmpinau cu entuziasm oficialit???ile invitate la inaugurarea c??ii ferate.

Rama electric?? preg??tit?? în direc?ia Suceava din Gara Câmpulung Moldovenesc

Zon?? de înalt?? tensiune a ramei electrice Z6300

Verde-galben pentru trenul electric galben

Peronul Sta?iei Câmpulung Moldovenesc

întâlnirea cu Trenul Personal care venea de la Ilva Mic?? din Gara Câmpulung Moldovenesc a fost fotografiat?? ?i men?ionat?? pu?in mai sus. Dup?? cele câteva aspecte istorice, v?? invit s?? mergem mai departe spre Vatra Dornei!

Intrare în Gara Sadova

Valea râului Sadova ?i liniile g??rii cu acela?i nume

Ie?ire din Gara Sadova cu Trenul Personal Suceava Nord - Vatra Dornei

Hal?? industrial?? dedicat?? prelucr??rii lemnului

De la Sadova spre Mestec??ni?, linia ferat?? se caracterizeaz?? cu pante caracteristice de peste 10 mm/m. Adic??, trenul, pe o distan??? de un metru, urc?? 10 mm. Aceast?? gar?? ?i cu liniile aferente au fost date în folosin??? pe 9 ianuarie 1901. Cu aceea?i mo?tenire de ordin temporal se mândresc ?i sta?iile Pojorâta ?i Valea Putnei.

Spre Pojorâta

Nu pot s?? trec mai departe f??r?? s?? adaug aici un comentariu. Acest stimabil revizor de cale care str??bate zeci de kilometri zilnic ar??ta semnalul de ââ???žcale liber??ââ??Â mecanicului. Imaginea unui om care p???e?te cu aten?ie pe traverse de lemn în c??utarea de puncte periculoase pe calea ferat??, cu scopul nobil de a le semnala ?i de a le corecta, este emo?ionant??. Bunul mers al zecilor de trenuri care circul?? neîncetat pe linia secundar?? 502 (?i nu numai aiciââ??Â?) este legat în mod direct de aportul acestor feroviari ââ??â?? revizori de cale. în marea aceea de verdea???, ?i cu mure, ?i cu urzici, ?i cu gâng??nii, ?i cu aer curat, liniorul î?i f??cea datoria. RESPECT!

Un revizor de cale salutând mecanicul ramei electrice

Spre Valea Putnei

Trecere la nivel a Drumului Na?ional 17 cu calea ferat??

2 culmi unite printr-o punte de cea???

Tot înainte, spre Pojorâta

Drumul DN17, calea ferat?? 502 ?i râul Moldova, 3 repere ale comunei Pojorata

Aten?ie, deconecteaz?? disjunctorul!

Conecteaz?? disjunctorul!

07:50

înainte de a intra în Gara Pojorâta, Biserica ââ???žSfântul Nicolaeââ??Âse remarca ca o lumin?? alb?? îndreptat?? c??tre pretutindeni.

Semnal repetitor de intrare in Gara Pojorâta

Linia urca cu 15 la mie pe o distan??? de 220 de metri

Izolatori electrici nou-nou?i la un stâlp de catenar?? din Pojorâta

Biserica ââ???žSfântul Nicolaeââ??Â cu ?apte turnuri din Pojorâta

Peronul ?i platforma de dale din fa?a G??rii au creat o impresie de cur???enie, prospe?ime (mai ales cu to?i copacii planta?i împrejurul cl??dirii) ?i h??rnicie. Nu aveam s?? st??m prea mult aici, a?a c?? doamna impiegat de mi?care a ar??tat paleta verde mecanicului de automotor, o goarn?? a rupt lini?tea ?i trenul s-a mi?cat mai departe spre Valea Putnei.

Gara din Pojorâta, bogat?? în verdea???

Una dintre cele mai frumoase locomotive de la CFR Marf?? - EA-125

La revedere, peron ?i gar?? ale comunei Pojorâta!

Verdele semnalului luminos se lua la întrecere cu razele puternice ale Soarelui

C??tre Valea Putnei

Ei bine, dragi pasiona?i, de la Pojorâta pân?? la Iacobeni, linia este dubl??. Aceast?? îmbun??t???ire (pe distan?a Pojorâta ââ??â?? Valea Putnei) a fost realizat?? în 1981. Dublarea liniei a fost posibil?? doar între anumite puncte (Pojorâta ââ??â?? Mestec??ni?, Câmpulung Est ââ??â?? Prisaca Dornei) în perioada 1978 ââ??â?? 1981. Lucr??rile de electrificare ale c??ii ferate D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei au fost realizate în etape (1989 ââ??â?? P??ltinoasa ââ??â?? Vatra Dornei ?i 1995 ââ??â?? D??rm??ne?ti - P??ltinoasa).

Tot de la Pojorâta exist?? o linie ferat?? care duce pân?? la Fundul Moldovei. Pe o distan??? de 7 kilometri, linia porne?te spre nord pe Valea Moldovei ?i urc?? de la 688 metri (Pojorâta) pân?? la 736 de metri, altitudinea din sta?ia Fundul Moldovei. Pentru mai multe fotografii de pe aceast?? pitoreasc?? linie v?? invit s?? accesa?i un reportaj realizat de colegii de la Trenuletz. Leg??tura FeRoviaR?? a fost construit?? ?i dat?? în folosin??? la 29 octombrie 1902, scopul construc?iei acesteia fiind exploatarea resurselor de cupru ?i a aurului verde din zon??.

Linia ferat?? spre Fundul Moldovei

Printre ramuri, printre spini, trenul c??l??torea spre Valea Putnei

Semnal luminos repetitor cu indica?ie permisiv?? ?i cu vitez?? stabilit??

Casele de pe o str??du??? din Pojorâta

Cât verde, cât aer proasp??t...

Toat?? natura indica VERDE mecanicului

Ni?te lemne numai bune pentru iarn??

Un nor de cea??? se ?inea scai de p??durea din Pojorâta

Rama electric?? se încadra pe traseul meandrat al liniei Pojorâta - Valea Putnei

Semnalul luminos cu indica?ie permisiv??, pe fondul p??durii de conifere înc?? în picioare

O parcare proasp??t amenajat?? dedicat?? drume?ilor

Eu c??scam gura la peisaje, vagonul nu reu?ea decât s?? se încline pu?in...

M?? sufocam cu prospe?ime

Iar lentila aparatului era aburit?? de r??coarea din atmosfer??

08:00

Era abia ora 8, iar lumina d??dea verdelui p??durilor str??lucirea obi?nuit??. Dac?? ar fi vorba de poluare aici, ar fi aerul curat cel care ar produce poluareaââ??Â? (???ži) Drumul între Pojorâta ?i Valea Putnei este unul de basm, linia ?erpuind în stânga ?i-n dreapta, iar în unele locuri, semnalele luminoase erau singurele surse ââ???žciviliza?ieââ??Â întâlnite în zon??. Ma?inile de pe Drumul Na?ional 17C încercau s?? ?in?? pasul cu trenul electric ce gonea ?i el în mod economic ?i ecologic. în clipul de mai jos apar 2 minute de mers cu rama electric??, între sta?iile Pojorâta ?i Valea Putnei.

http://www.youtube.com/watch?v=ZRoV1KvnK6A&feature=player_detailpaget=72s

Traverse p??r??site, semn c?? cei de la infrastructur?? ?i-au f??cut treaba de înlocuire a vechiului cu noul

Semafor luminos repetitor a indica?iei semnalului luminos de intrare - pe liber

Râul Putni?oara

Pod rutier peste râul Putni?oara

Indicator de declivitate, deci tot aveam s?? mai urc??m

Eram la aproape de 900 de metri!

Constructorii de cale ferat?? au ajuns pân?? în acest punct ââ??â?? Valea Putnei ââ??â?? în 9 ianuarie 1901. Linia c??tre Vatra Dornei avea s?? fie gata cu un an ?i jum??tate mai târziu. S??tucul de aici este a?ezat de-a lungul pârâului Putni?oara, iar gospod??riile, bisericile, ?colile ?i exploat??rile forestiere se îngr??m??deau în locul l??sat de mun?i. Declivitatea por?iunii Valea Putnei ââ??â?? Mestec??ni? este una pronun?at?? (~28 mm/m), iar razele curbelor sunt de 200 de metri. Ca idee, dac?? la P??ltinoasa (Gura Humorului) altitudinea sta?iei era de 475 de metri, linia ferat?? urc?? în 57 de kilometri la Mestec??ni? pân?? la 948 de metri. Ingeniosââ??Â? pentru începutul secolului XX.

Gara din Valea Putnei

???ži ale ei ââ???žvitraliiââ??Â

Liber spre Mestec??ni?

Apa din imagine este un pârâu! Pârâul Putni?oara!

Por?iunea de linie Pojorâta - Mestec??ni?, una dintre cele mai pronun?ate declivit???i din România

Urma ca trenul s?? încetineasc?? la 45 km/h

Greu la deal

???ži curbe, ?i urcu?, ce s?? mai... o adev??rat?? provocare pentru constructori

Pu?in?? linie dreapta

Cu trenul, cu drag, spre Mestec??ni?

Cea?a ?i seninul, fra?i prin preajma Mestec??ni?ului

în apropierea Pasului Mestec??ni?

Semnal luminos de trecere a blocului de linie automat cu func?ie de prevestitor

mishu88 · 24 Martie 2011

08:10

Pasul rutier asigur?? leg??tura între Depresiunea Dornelor ?i Depresiunea Câmpulung Moldovenesc, iar calea ferat?? pe care c??l??toream leag?? Transilvania de Moldova. Urma s?? apar?? la orizont tunelul Mestec??ni?, despre care v?? voi spune câte cevaââ??Â?

Tunelul de la Mestec??ni?, în lungime de ~1647 de metri, a fost construit între anii 1897 ?i 1901. Tunelul str??bate creasta Mun?ilor Mestec??ni?, care desparte în acea zon?? bazinul Moldovei de bazinul Sucevei. Cel de-al doilea tunel de la Mestec??ni? a fost inaugurat la 14 noiembrie 1979 ?i a fost construit de ???žantierul Tunele Bra?ov ?i I.C.C.F. Ia?i ââ??â?? ???žantier C.C.F. Câmpulung între 1976-1979, având o lungime de 1666 de metri. Noul tunel prezint?? o ramp?? continu?? de 11,6 la mie. Pentru realizarea acestuia s-au excavat 100.000 metri cubi de roc?? ?i s-au turnat 25.000 de metri cubi de beton.

Nu mai are rost s?? mai comentez ceva...

Ce l??sam în urm??...

De aici înainte, eram la cota 900 de metri

Trenul rula cu o vitez?? numai bun?? de admirat aceste peisaje-comori ale Bucovinei

Curba de dinainte de intrarea în tunel

ââ???žSe apropia un tunel. Locomotiva ?uier?? strident. întunericul alerg?? pe la ferestrele trenului, opac, dur, fumegând în??bu?itor, într-o izbucnire de iad.ââ??Â A?a spunea Ionel Teodoreanu în ââ???žLoreleiââ??Â, iar asem??narea cu momentul ce urma s?? vin?? era identic??. Numai c?? lipsea fumul locomotivei cu aburiââ??Â?

Tunelul de la Mestec??ni?, cândva cel mai lung din Europa

Tunelul Mestec??ni?, 1647 metri lungime

Un pixel mort pe aparat sau... lumini?a de la cap??tul tunelului

Dup?? 3 minute de întuneric, Trenul Personal Suceava Nord - Vatra Dornei ie?ea din tunelul Mestec??ni?

La Mestec??ni?, primul tren a venit pe 29 octombrie 1902. Numit vârf de pant??, aici trenurile î?i verific?? frânele ?i î?i odihnesc motoarele de trac?iune. Priveli?tea oferit?? c??tre Pasul Mestec??ni? ?i Valea Bistri?ei Aurii a fost extraordinar??ââ??Â?

Dar nu trec mai departe pân?? ce nu amintesc c?? în timpul retragerii armatelor germano-ungare de pe teritoriul României, linia D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei a fost distrus?? foarte puternic. Tunelul Mestec??ni? (1646 metri lungime) a fost bombardat în ambele capete, precum ?i la interior, transformându-l într-un tunel neoperativ. Dup?? lucr??rile de refacere a tunelului ?i de normalizare a liniei D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei, trenurile au putut circula pe linie de ecartament normal de la 1 martie 1946.

Panorama de la Mestec??ni?, de la aproape 1000 metri

Gara Mestec??ni?

Vedere spre direc?ia Suceava

Peronul G??rii Mestec??ni?

Tot înainte, c??tre Vatra Dornei

Fiind tot linie dubl?? pân?? Iacobeni, automotorul electric francez cobora cu câ?iva zeci de kilometri pe or?? o pant?? serioas?? de 27 mm/m. în locul meu de c??l??tor, cu pu?ini oameni în tren care admirau ?i ei natura, fotografiam f??r?? încetare, din sute în sute de metri, spa?iile împ??durite care împrejmuiau calea ferat?? Suceava ââ??â?? Ilva Mic??. A fost extraordinar!!

Semnal luminos repetitor

Curba strâns?? la ie?irea din Gara Mestec??ni? spre Vatra Dornei

Griul ?i galbenul, la lupt?? cu verdele Mamei Naturi

Soarele ne p??ta cu lumina lui

Ne apropiam de cap??tul sta?iei Mestec??ni?

Verde c??tre Iacobeni

Da-da, cu vitez?? stabilit?? c??tre Iacobeni

Haide?i s?? vedem dincolo de copacul verde...

Repara?ii la Drumul Na?ional 17

Cu frânele ac?ionate, trenul cobora panta greoaie

08:20

Urm??toarea sta?ie dup?? Mestec??ni? era Iacobeni. Dar pân?? acolo mai erau 6 kilometri de parcurs printre m??rg??ritarele ?i giuvaerele Bucovineiââ??Â?

Drumul Na?ional 17 ce leag?? Suceava de Cluj-Napoca

Eram prin mijlocul p??durii, de aici ?i întunericul stânjenitor uneori

Verde ?i la vale!

Stâlp vechi vs. stâlp nou

Ie?eam, din nou, la lumin??!

Batalioane întregi de sol... copaci!!

Drumul rutier, pe locul 2 la întrecere la în??l?ime cu calea ferat??

Ajuta?i de contra?in??, înceti?or, tot înainte

Râul Bistri?a izvor???te din Mun?ii Rodnei, iar cursul dintre izvor ?i confluen?a cu râul Dorna poart?? numele de Bistri?a Aurie. Acest râu î?i pune la comun meandrele cu calea ferat?? de la Iacobeni pân?? la Vatra Dornei.

Iat?? Râul Bistri?a Aurie

Coada comunei Iacobeni

în apropiere de sta?ia Iacobeni

Comuna Iacobeni, v??zut?? din tren

înc?? pu?in ?i oprim

Un arbore conifer...

???ži un arbore de foioase

Ce se mai dau copiii cu sania pe dealurile acelea

Ce aproape mai eram de gospod??riile oamenilor

Al d-voastr??ââ??Â?

înclinare la stânga

în zare, Gara Iacobeni

He-he, vom intra pe ab??tut??, deci s-ar putea s?? ne întâlnim cu vreun tren!

Semnal de intrare cu indica?ie galben-galben

Trenul intra agale în Gara Iacobeni

Gara Iacobeni, n??scut?? ?i ap??rut?? pe harta FeRoviaR?? în 29 octombrie 1902, este situat?? la 10 kilometri de Vatra Dornei. Despre satul Iacobeni g??sim mai multe informa?ii în materialul propus anterior. în câteva cuvinte, amintim c?? aici solul acestei regiuni a fost bogat de resurse minerale. în prezent, aici g??se?ti bure?i, fructe de p??dure, ou??, carne, toate produse mai naturale decât oriunde în ?ara noastr?? româneasc??.

Se vedea o locomotiv?? clasic?? legat?? la un tren m??rfar

Ce se vedea în urm??, spre Suceava

O frumoas?? biseric?? din Iacobeni

EA-886 cu un tren de marf?? în Gara Iacobeni

Un vagon de marf?? Gags

Alte vagoane de marf?? Res

Semnal luminos repetitor

Trenul se încadra pe linia direct?? Iacobeni - Vatra Dornei

Un pode? peste râul Bistri?a Aurie

Râul Bistri?a Aurie

08:30

Pân?? la Iacobeni a ?inut linia dubl??, iar pe ultimii 10 kilometri pân?? în Vatra Dornei, linia este simpl??. Simpl?? din punct de vedere FeRoviaR, deoarece din punct de vedere turistic, peisajul oferit este ca de basm. De parc?? Bistri?a Aurie nu este destul de Aurie ?i de translucid??, îns?? arborii de foioase sunt aurii ?i ei, gospod??riile oamenilor la fel, iar aerulââ??Â? necurat de aur!

Spre Argestru

Coboram spre Argestru

Relief a la Obcinele Bucovinei

Coroane de copaci parc?? trasate de compas

Cerul se înc??p???âna s?? se însenineze, m?? a?teptam chiar ?i la o ploaie zdrav??n??

Respect pentru oamenii de la linii

Râul Bistri?a Aurie, linia de cale ferata 502 ?i Drumul Na?ional 17

Indica?ie de Vitez?? Stabilit??

Domnule mecanic, fii pe faz?? c?? vei urma s?? deconectezi disjunctorul

Semnalul de intrare în Gara Argestru indica galben

Din cauza macazurilor sau nu, trenul trebuia încetinit la 30 km/h

Ultimatuum! 30 km/h

Câteva minute de cadre mi?c??toare v?? sunt oferite în filmarea de mai jos, unde peisajul dintre Argestru ?i Iacobeni v?? confirm?? explozia de verde a zonei.

http://www.youtube.com/watch?v=ZRoV1KvnK6A

Nu ve?i g??si vreun site oficial al localit???ii Argestru, dar cu siguran??? dac?? trece?i pe aici orbe?te v?? ve?i întâlni cu numeroase oferte de cazare, ve?i auzi trenurile de pe cele 7 linii ale g??rii, iar dac?? ve?i c??l??tori cu trenul o s?? v?? sar?? în ochi vopseaua galben?? aplicat?? pe o locomotiv?? diesel-hidraulic?? de 450 de cai putere garat?? în fa?a depozitului de produse petroliere de la Argestru. O localitate cu un nume tare ?i un aer la felââ??Â? de tare!

înceti?or, trenul intra în Gara Argestru

Iat?? multe vagoane Eacs garate pe ultima linie

A se observa linia virtual?? de semnale luminoase prevestitoare

Iar aici vedeam semnale luminoase de ie?ire

P??r??seam Gara Argestru

O locomotiv?? diesel-hidraulic?? de 450 de cai putere a Rompetrol

08:40

Nu era nici ora 9, iar cardul aparatului de 4GB era plin pe jum??tate. Doar cardul, pentru c?? ochii mei erau îneca?i de tot în ceea ce am v??zut pân?? atunci: numai natur?? verde, numai aer curat, cea??? impregnat?? cu 101% rou?? curat??, soare limpede care se eviden?ia printre norii plini cu ploaie... Nu degeaba am înv???at la istorie c?? Bucovinei i se spune ??Â?ara P??durilor de Fag. Nu degeaba austriecii au investit un uria? capital ?i armate de oameni pentru a construi c??i ferate pân?? în creierul mun?ilor împ??duri?i...

Doar 5 kilometri pân?? în Vatra Dornei

Pensiuni turistice foarte ochioase de-a lungul râului Bistri?a Aurie

Galben clipitor indica semnalul luminos prevestitor

Spre Vatra Dornei

Gardul de piatr?? a unei gospod??rii bucovinene

Tot mai aproape de Vatra Dornei

Bistri??? Aurieââ??Â?

Ce-ar mai fi mers un fotbal pe iarba asta verdeââ??Â?

Dup?? mai mult de 100 de kilometri, trenul se apropia de destina?ie

Double yellow, intrare pe ab??tut?? în Gara Vatra Dornei

Trenul intra agale în Vatra Dornei

Semnal pitic de manevr??, cu indica?ie nepermisiv??

Dup?? vreo 111 kilometri de mers pe linia 502, trenul electric francez Z6300 sosea în Gara Vatra Dornei. De aici porne?te trenul Accelerat Vatra Dornei ââ??â?? Bucure?ti Nord ?i tot de aici pleac?? trenul de Dorni?oara. Leg??tura acestor trenuri nu este pur întâmpl??toare deoarece garniturile celor dou?? trenuri erau cuplate în fa?a cl??dirii g??rii.

Liniile G??rii Vatra Dornei

Vagon de marf?? refrigerent Ibbhs

Garnitura Trenului Accelerat Vatra Dornei B??i - Bucure?ti Nord

Vagoane de c??l??tori de diferite tipuri - compartimentate, cu?et??, de dormit ?i salon

Vagon de c??l??tori Dimitrov 29-22 ca Tren Personal Vatra Dornei ââ??â?? Dorni?oara

Boghiu Goerlitz u?or

Vatra Dornei este un loc de popas atât pentru cei care vin din Transilvania spre Moldova ?i viceversaââ??Â? Pentru mine, c??l??torul, ?elul a fost atins. Dar privind c??tre tabelul mersului de tren mi-a s??rit în ochi o plimbare pân?? aproape de Ilva Mic??. Ba mai mult, având ?i cartea cu Mersul Trenurilor la mine, am f??cut un calcul ?i mi-a dat un rezultat f??r?? virgul?? ââ??â?? era posibil?? o plimbare pân?? la Beclean pe Some?. Posibl în sensul c?? aveam tren de întoarcere acas??, în aceea?i zi, ?i pân?? în ora 22. A?a c?? doamna de la caserie mi-a primit comanda de bilete la Trenul Accelerat Ia?i ââ??â?? Timi?oara Nord pân?? la Beclean pe Some? ?i la Trenul Accelerat Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i de la Beclean pe Some? pân?? la Suceava. Dar pân?? atunci...

Am ajuns! Am ajuns în Vatra Dornei

Gara Vatra Dornei ?i Trenul Personal Suceava Nord - Vatra Dornei

Locomotiva LDH-571, omul zilei în Gara Vatra Dornei în ziua de 12 septembrie 2008

09:00

în Gara Vatra Dornei, peronul de a?teptare dintre linia 1 ?i 2 este foarte mic, atât cât s?? încap?? c??l??torii a?eza?i în ?ir indian. Dar culmea nu foarte înalt?? de vis-a-vis de cl??direa g??rii, precum ?i umbra f??cut?? de conifere asupra p??mântului era a?a de ââ???žfamiliar??ââ??Â cu peisajul feroviar. Aceast?? caracteristic?? specific?? g??rilor de munte este fermec??toare...

Câteva vehicule feroviare în Vatra Dornei

EA-139 in Gara Vatra Dornei

Omul zilei, manevrând rama electric?? venit?? de la Suceava Nord pe canalul de revizie

09:10

Trenul spre Ilva Mic?? la care mi-am luat bilet avea s?? ajung?? în Vatra Dornei dup?? ora 11, a?a c?? aveam timp suficient s?? fac o plimbare prin ora? ?i prin parcul vestit cu veveri?e. Dar nu fac prea mul?i pa?i din Gara Vatra Dornei ?i nu fac prea multe fotografii c?? o ma?in?? de poli?ie îmi taie calea ?i doi oameni ai legii îmi cer f??r?? nicio explica?ie buletinul, întrebându-m?? unde locuiesc ?i ce treab?? am în Vatra Dornei. Speriat, îi r??spund c?? sunt pasionat de calea ferat?? ?i sunt în vizit?? f??r?? inten?ii... criminale. Dup?? ce datele mi-au fost înregistrate în caietul lor, mi-am reluat pasul c??tre Gara Vatra Dornei B??i... frumoasa Gar?? Vatra Dornei B??i.

LDH-571 legat?? la rama electric?? treceau prin fa?a trecerii la nivel

Locomotiva diesel-hidraulic?? de 1250 de cai putere ?i rama electric?? de 824 de cai putere

09:30

Istoria g??rii începea în anul 1886, cand primarul Vasile Deac a solicitat o audien??? la împ??ratul Franz Joseph. A ob?inut-o la împarat în acela?i an ?i odat?? cu aceast?? aprobare pentru dezvoltarea urbanistic?? a localit???ii Vatra Dornei, s-au demarat construc?iile pe teritoriul central al c??reia Palatul Comunal, Palatul Na?ional, cl??direa ?colii primare, Gara mare ?i Gara B??i, Biserica catolic?? ?i Templul evreiesc. în anul 1902, Gara CFR, cunoscut?? sub numele de Gara Mare, a legat pentru prima dat?? Suceava de Vatra Dornei. Tot în acela?i an a început construc?ia G??rii Vatra Dornei B??i, care a fost dat?? în folosin??? dup?? decesul vrednicului primar. 

C?? tot vorbeam adineauri de cartea Mersul Trenurilor. în edi?ia 2008-2009, pe coperta nr. IV, apare chiar Gara Vatra Dornei B??i într-un peisaj de iarn??. G??sesc astfel o recunoa?tere din partea conducerii CFR C??l??tori a valorii estetice ?i culturale pe care aceast?? gar?? o ofer?? patrimoniului CFR.

Un c??l??tor a?teptând un tren în Gara Vatra Dornei B??i

Vedere spre Ilva Mic??

Gara Vatra Dornei B??i

Un automotor utilitar pe nume UAM 215-E

Gara Vatra Dornei

Cu acestea fiind spuse (mai multe sau mai pu?ine, depinde de dumneavoastr?? cum a?i dori s?? judeca?i), închei aici c??l??toria de 111 kilometri pe linia 502, Suceava Vest ââ??â?? Ilva Mic??. Deocamdat?? atât am avut de prezentat despre acest?? cale ferat??, urmând ca în viitorul foarte apropiat s?? vin cu completarea traseului FeRoviaR pân?? la Ilva Mic??, respectiv... Beclean pe Some?. ???ži nu întâmplarea face ca fotoreportajul meu s?? se încheie aici, ci chiar istoria demonstreaz?? c?? Vatra Dornei a fost cap??t de linie pentru vreo 2 decenii... ââ???žEpopeea feroviar?? româneasc??ââ??Â m?? oblig?? s?? v?? citez:

ââ???žOprit?? de austrieci la Vatra Dornei, linia care pleca de la D??rm??ne?ti spre vest ?i care ar fi trebuit s?? mearg?? pân?? în Transilvania a fost continuat?? abia dup?? dou?? decenii de la Unire, pe un traseu de un pitoresc inegalabil. Ziua de 18 decembrie 1838, când s-a inaugurat linia Vatra Dornei ââ??â?? Ilva Mic?? (75,5 km), se înscrie ca data cea mai important?? din istoria comunica?iilor dintre Bucovina ?i nordul Transilvaniei.ââ??Â

A?adar, dragii mei cititori, v?? mul?umesc pentru parcurgerea acestui fotoreportaj dedicat unei c??l??torii de la ora 5 la ora 9 ?i cu foarte mult verde pe centimetru p??trat de fotografii. Am scris ?i am citat cu drag ?i cu pasiune, în speran?a c?? vreo imagine sau vreun cuvânt de aici s?? pricinuiasc?? vreun zâmbet sau vreun gând frumos. Atunci au trecut aproape 40 de ani pân?? când s-a realizat leg??tura dintre Bucovina ?i Transilvania; acum o s?? mai treac?? înc?? vreo câteva zile pân?? când reportajul Vatra Dornei ââ??â?? Ilva Mic?? (Beclean pe Some?) va ap??rea în fa?a d-voastr??, dragii mei cititori!

Bibliografie

1. Const. Botez, Dem. Urma, Ion Saizu, ââ???žEpopeea FeRoviaR?? româneasc??ââ??Â, Bucure?ti, Editura Sport-Turism, 1977
2. ing. Radu Bellu, ââ???žMica monografie a C??ilor Ferate din România ââ??â?? Regionalele Ia?i ?i Gala?iââ??Â, 2001
3. Gabriel Margineanu, ???žerban L??cri?eanu, ââ???žTrac?iunea feroviar?? pe Regionala C??i Ferate Ia?i, Editura AGIR, 2010
4. Dumitru Iord??nescu, Constantin Georgescu, ââ???žConstruc?ii pentru Transporturi în Româniaââ??Â, Bucure?ti, CCCF Bucure?ti, 1986
5. Wikipedia

M502:Excursie FeRoviaRa Suceava - Vama - Vatra Dornei [2008]

mishu88

Well-Known Member

mishu88

Well-Known Member