- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
12 septembrie 2008 -=- Excursie FeRoviaR?? Suceava ââ??â?? Vama - Vatra Dornei<i></i>
Dragii mei cititori, v?? invit în continuare la o c??l??torie virtual?? într-un spa?iu aproape magic, unde verdele este culoarea dominant??, unde aerul curat este prietenul cel mai bun, iar cântecul ?inelor ?i al trenului gonind pe calea ferat?? este hrana c??l??torului... Poate este pu?in exagerat, dar vreau s?? m?? crede?i pe cuvânt c?? ceea ce am v??zut atunci pe linia 502, Suceava ââ??â?? Ilva Mic?? (?i mai departe pân?? la Beclean pe Some?), nu a mai fost egalat de niciun traseu de pe toat?? re?eaua de c??i ferate a României.
Mai mult de 150 de kilometri sunt înconjura?i, flanca?i, îneca?i, acoperi?i, cu verde, foarte mult verde. Extrem de mult verde pe kilometru p??trat, transpus cât am putut mai fidel în cât mai mult verde pe centimetru p??trat de fotografii. Dintre ora?ele ?i satele prin care am trecut amintesc aici de Gura Humorului, Frasin, Vama, Câmpulung Moldovenesc, Sadova, Pojorâta, Mestec??ni?, Iacobeni, Argestru. Nu am surprins prea multe locomotive sau alte vehicule FeRoviaRe, aici natura cu formele ei rotunde au îngr??m??dit accesul civiliza?iei. ???ži totu?i, minunea de a str??punge dealurile ?i mun?ii, f??urit?? de om ?i cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a împlinit înc?? din anii 1900. Carele trase de bestii puf??itoare au creat emo?ie ?i încântare în rândul localnicilor, în timp ce industria?ii ?i-au frecat mâinile cu l??comie v??zându-se cu copacii, stra?nicii copaci ai Bucovinei în mâinile lor.<i></i>
La Mestec??ni?, calea ferata ia propor?ii artistice ?i bate recorduri na?ionale<i></i>
în mare, calea ferat?? D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei, cu lungimea de ~108 kilometri, se afl?? în Nord-Estul Carpa?ilor Orientali. Linia str??bate zone de ?es, dealuri ?i mun?i, având curbe cu o raz?? mai mic?? de 200 de metri, iar declivit???i cu valorile cele mai mari din ?ar??. Altitudinea sta?iei D??rm??ne?ti este de 294 de metri, iar sta?ia Vatra Dornei se afl?? la 798 de metri deasupra nivelului m??rii. Gara din Gura Humorului este situat?? la 469 de metri, linia urcând continuu pân?? la Vama (531 metri), Câmpulung Moldovenesc (637 metri) ?i pân?? la punctul de altitudine maxim?? ââ??â?? Mestec??ni?. Numit ?i vârf de pant??, sta?ia se g??se?te la 948 de metri altitudine. Declivitatea maxim?? întâlnit?? este de 28 mm/m între sta?iile Valea Putnei ?i Mestec??ni?.
Lucr??rile preg??titoare construirii liniei au fost finan?ate de firmele ââ???žLouis Ortilebââ?? ?i ââ???žCO MUNCHENââ??Â, acestea începând în 1884 ?i finalizându-se la 1 mai 1888, când s-a inaugurat tronsonul de cale ferat?? D??rm??ne?ti ââ??â?? Câmpulung (71 de kilometri). Dup?? câ?iva ani, lucr??rile se continu?? pe o distan??? de 15 kilometri pân?? la Valea Putnei (9 ianuarie 1901) ?i mai departe înc?? 22 de kilometri pân?? la Vatra Dornei (data inaugur??rii: 28 octombrie 1902).<i></i>
Din punct de vedere personal, au fost câteva probleme în aceast?? excursie (am pl??tit pre? mare pe bilet întreg, m-am accidentat pe traseu, am fost chestionat de poli?ie), dar ?i rezultatele s-au dovedit a fi pe m??sur?? ââ??â?? suprinderea liniei 502, Suceava ââ??â?? Ilva Mic??, a?a cum a fost ea într-o zi de toamn?? a mileniului 3. Nu-mi r??mâne decât s?? v?? invit la o poveste în care autorul este natura, iar personajul nu este decât un suflet doritor de cunoa?terea a trecutului ?i a prezentului în materie de istorie feroviar?? româneasc??.<i></i>
Un revizor de cale salutând mecanicul ramei electrice<i></i>
05:50<i></i>
într-o diminea??? de toamn?? r??coroas??, mi-am luat t??lp???i?a din cas?? de la ora 4, nemâncat, dar cu o poft?? enorm?? de o c??l??torie FeRoviaR?? pân?? la Vatra Dornei. Eram pu?in descump??nit din cauza faptului c?? primul tren spre Vatra Dornei pleca la ora 5:50, iar ca s?? ajung la ora aceea în Gara Suceava Vest era pu?in cam imposibil. Am stat mai mult de o or?? s?? a?tept o ma?in?? de ocazie, iar în cele din urm?? a ap??rut o utilitar?? pentru transportul pâinii cu care am ajuns pân?? în cartierul Obcini din Suceava. Mai erau 19 minute ?i 2 kilometri ca s?? ajung în timp util s?? prind trenul. Am fugit într-un mod fulger??tor, drept pentru care am ?i luat o trânt?? de zile mari în care mi-am zgâriat telefonul la care verificam în mod obsesiv ceasul. Dup?? câteva zgârieturi zdravene ?i o întârziere de 2-3 minute, am luat din nou avânt s?? ajung în Gara Suceava Vest. Zona îmi era cunoscut??, am vizitat-o atât singur, dar ?i cu Ionu? (prietenul ?i colegul meu de facultate).
Licuricii feroviari ce dirijeaz?? zi ?i noapte activitatea pe calea ferat??<i></i>
Gara Suceava Vest<i></i>
Nu am avut bilet pentru trenul 5701, Suceava Nord ââ??â?? Vatra Dornei, dar speram ca d-nul controlor s??-mi dea bilet redus pentru cei 111 kilometri. Ei bine, a doua problem?? din acea zi avea s?? apar??ââ??Â? D-nul controlor nu a vrut s?? ia în seam?? carnetul meu de elev ?i nu mi-a acordat reducerea de 50% pe motivul c?? nu se elibereaz?? bilete cu reduceri în tren. Stupefiat, am cerut explica?ii, dar acestea nu mi-au fost oferite din regulamentul cartea Mersului Trenurilor, ci din ââ???žizvoare oraleââ??Â. P???isem la fel când am plecat la Piatra Neam?, când, de?i nu am avut timp s??-mi iau bilet de la casierie, mi s-a oferit un bilet în tren cu tot cu reducere 50%.
Dinspre Suceava se vedea ?i se auzea un tren<i></i>
06:30<i></i>
întunericul a l??sat locul primelor raze ale Soarelui, iar eu am putut intra în drepturile mele de fotograf ?i pasionat FeRoviaR: cu geamul deschis ?i cu aparatul în mân??, am început s?? imortalizez locurile prin care treceam cu rama electric??. Aaa, nu v-am spus cu ce ram?? electric?? am c??l??toritââ??Â? Era vehiculul de clas?? 58 cu num??rul de înmatriculare 1006-4, cump??rat de la francezi ca ram?? electric?? Z6300.
Gara Gura Humorului<i></i>
06:40<i></i>
Trenul trecea cu vitez?? printre casele ?i str??zile municipiului Gura Humorului, senza?ia de vitez?? amestecat?? cu aerul curat de munte ce se sim?ea din ce în ce mai tare n???tea în mine emo?ii pur ?i simplu. M?? bucuram nespus c?? am prins trenul ?i c?? eram în mijlocul ac?iunii, urmând s?? surprind, pentru prima dat?? pentru mine, peisajele liniei 502, Suceava ââ??â?? Ilva Mic??.
Gara Gura Humorului Ora?<i></i>
06:50<i></i>
Kilometrii de cale ferat?? se derulau unul dup?? altul, îns?? fotografiile sunt, dup?? cum observa?i, cam rare. Motivul a fost unul simplu ââ??â?? în vagon c??l??toreau mai mul?i oameni care m-au aten?ionat de faptul c?? ?ineam geamul deschis. Cu o atitudine respectuoas??, mi-am înfrânt dorin?a de a fotografia cadru dup?? cadru ?i am închis geamul. Dar acei oameni aveau s?? coboare din tren în curând, iar eu s?? r??mân singur în compartiment ?i cu Obcinele Bucovinei în fa?a ochilor mei.
Aleea Taberei Buc?oaia din Frasin<i></i>
Soarele r??s??rea de dup?? utilajele FeRoviaRe<i></i>
Verde la ie?irea din Frasin<i></i>
07:00<i></i>
Urma Molid, gar?? situat?? la 6 kilometri de Frasin. Dealurile se înf???i?au cu forme tot mai diverse ?i mai îndesate cu copaci, iar cea?a c??p??ta din ce în ce propriet???i de spum?? ro?ie. La un moment dat, calea ferat?? traverseaz?? Râul Moldova. Totodat??, g??seam în drum semnalul de intrare în Gara Molid coco?at pe o jum??tate de debleu.
Trenul accelera spre Molid, într-o preafrumoas?? diminea??? de toamn??<i></i>
Tehnologie electric?? trasat?? prin verdele bucovinean<i></i>
Semnal luminos de trecere pe linia 502, Suceava - Ilva Mic??<i></i>
Râul Moldova<i></i>
Lumina zgârcit?? a dimine?ii înc?? îmi f??cea probleme<i></i>
Multitudinea de nuan?e ale ierbii descriau un tablou firesc de toamn??. Totu?i, zonele ve?tede ale vegeta?iei din gar?? se aliniau cu dalele de beton cu rol de peron în Gara Molid. C??l??torii care s-au urcat ?i aici în trenul personal mi-au f??cut o observa?ie serioas?? cu privire la faptul c?? ?ineam geamul deschis (chiar ?i atunci când trenul sta?iona). ???ži uite a?a am c??l??torit cuminte la locul meu pe scaun pân?? la Vamaââ??Â?
Peronul G??rii Molid<i></i>
Gara Molid<i></i>
Din nebuloasa aceea avea s?? r??sar?? Soarele<i></i>
Semnale de ie?ire spre Vama<i></i>
Spre Vama<i></i>
07:10<i></i>
Fiindc?? eram în Vama, iar imaginile de mai jos prezint?? frumoasa gar?? ?i automotorul de clasa 77 nr. 905, o s?? v?? amintesc c?? de aici pleac?? o linie de cale ferat?? pân?? în Moldovi?a. Aceast?? linie, Vama ââ??â?? Moldovi?a, a fost inaugurat?? pe 15 august 1889. Dac?? vre?i s?? vede?i mai multe fotografii ?i informa?ii despre cei 20 de kilometri de cale ferat?? v?? invit s?? accesa?i un blog dedicat liniei secundare 514.
Gara Vama<i></i>
Automotorul Malaxa preg??tit de plecare spre Moldovi?a<i></i>
Peronul G??rii ?i vagoanele p??r??site din Gara Vama<i></i>
Aici trenul dinspre Timi?oara a avut o întârziere de câteva minute, îns?? automotorul spre Moldovi?a a a?teptat pe c??l??torii dornici s?? ajung?? într-una dintre sta?iile liniei 514: Drago?a, Frumosu, Vatra Moldovi?ei sau chiar Moldovi?a Fer??str??u.
Trenul Accelerat Timi?oara - Ia?i<i></i>
Locomotiva electric?? EA-855 intrând în Gara Vama<i></i>
???ži s-a dus spre Ia?i<i></i>
07:20<i></i>
înc?? ââ???ž?inut prizonierââ?? pe locul meu ?i adoptând un comportament cuminte din partea unui fotograf, am realizat câteva cadre de dup?? geamul vagonului. Pân?? la Câmpulung Moldovenesc, Trenul Personal avea s?? mai opreasc?? în Prisaca Dornei ?i apoi în Gara Câmpulung Est. Distan??? de aproape 16 kilometri am admirat natura prin care-?i f??cea drum calea ferat??, fiind flancat?? de o parte ?i de alta de mun?ii Stâni?oarei ?i de Obcina Mestec??ni?.
Mai departe, spre Câmpulung Moldovenesc<i></i>
Alunecare de teren pe DN17, Suceava - Vatra Dornei ââ??â?? Dej<i></i>
07:30<i></i>
Copacii ?i gr??dinile s??tenilor de prin zona Câmpulung Moldovenesc pe care i-am v??zut c??l??torind cu trenul mi-au adus aminte de casa bunicii mele de la ?ar?? (satul Manolea). Nu de pu?ine ori m?? t??v??leam prin fân sau m?? ascundeam de verii mei prin gr??din?? pe dup?? c??pi?e. ???ži trenul tot înaintaââ??Â? iar amintirile mele r??mâneau în urm??.
Balo?i de paie în b??taia unui soare curajos de diminea???<i></i>
Supor?i pentru balo?ii de paie<i></i>
Gara Câmpulung Est<i></i>
07:40<i></i>
Am poposit câteva minute în Gara Câmpulung Est, inaugurat?? la 1 mai 1888. Stâlpii de sus?inere ai stre?inii g??rii erau decora?i artistic, ba chiar accesoriza?i cu lampadare. Sigla ro?ii cu aripi, de?i ?tears??, trona pe cl??direa g??rii Câmpulung Est.
Timp de aproape 143 de ani, (1775 - 1918), Bucovina a fost administrat?? de austro-ungari. Fiind o provincie care dispunea de un uria? poten?ial de exploatare forestier??, oficialii din Imperiul Austro-Ungar au demarat proiecte ?i au construit calea ferat?? D??rm??ne?ti (atunci: Hatna) ââ??â?? Vatra Dornei. Motivele uria?ei investi?ii erau p??durile din Bazinul Râului Moldova, resursele de cupru (Pojorâta, Fundul Moldovei) ?i mangan (Vatra Dornei, Iacobeni), precum ?i colonizarea în comunit???ilor române?ti a polonezilor, ungurilor, austriecilor angaja?i ca mân?? de lucru.
Dup?? darea în exploatare a c??ii ferate D??rm??ne?ti ââ??â?? Câmpulung Est la 1 mai 1888, au existat inten?ii ?i interese pentru ca traseul s?? continue pân?? la Vatra Dornei ?i mai departe pân?? la Maramure?. Dintre cei avantaja?i enumer??m proprietarii de exploat??ri mineraliere, precum ?i exploat??ri lemnoase, dar ?i de c??tre oameni care erau atra?i de propriet???ile curative ale apelor miniere din jurul sta?iunii Vatra Dornei. La 9 ianuarie 1901 s-a inaugurat linia Câmpulung Est ââ??â?? Valea Putnei cu ecartament îngust. Pu?in timp mai târziu, în urma unor eforturi considerabile, calea ferat?? între Valea Putnei ?i Vatra Dornei se termin?? la 28 octombrie 1902, fiind normalizat?? ?i por?iunea cu ecartament îngust dintre Câmpulung ?i Valea Putnei.
Odat?? cu finalizarea liniei de la Câmpulung la Vatra Dornei la 28 octombrie 1902, s-au organizat manifest??ri pentru inaugurarea oficial?? a întregului traseu de cale ferat?? ââ??â?? D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei. La tunel ?i la sta?ia terminus s-au oficiat slujbe de sfin?ire a lucr??rilor. S-au organizat banchete, iar localnicii întâmpinau cu entuziasm oficialit???ile invitate la inaugurarea c??ii ferate.<i></i>
Rama electric?? preg??tit?? în direc?ia Suceava din Gara Câmpulung Moldovenesc<i></i>
Zon?? de înalt?? tensiune a ramei electrice Z6300<i></i>
Verde-galben pentru trenul electric galben<i></i>
Peronul Sta?iei Câmpulung Moldovenesc<i></i>
întâlnirea cu Trenul Personal care venea de la Ilva Mic?? din Gara Câmpulung Moldovenesc a fost fotografiat?? ?i men?ionat?? pu?in mai sus. Dup?? cele câteva aspecte istorice, v?? invit s?? mergem mai departe spre Vatra Dornei!
Intrare în Gara Sadova<i></i>
Valea râului Sadova ?i liniile g??rii cu acela?i nume<i></i>
Ie?ire din Gara Sadova cu Trenul Personal Suceava Nord - Vatra Dornei<i></i>
Hal?? industrial?? dedicat?? prelucr??rii lemnului<i></i>
De la Sadova spre Mestec??ni?, linia ferat?? se caracterizeaz?? cu pante caracteristice de peste 10 mm/m. Adic??, trenul, pe o distan??? de un metru, urc?? 10 mm. Aceast?? gar?? ?i cu liniile aferente au fost date în folosin??? pe 9 ianuarie 1901. Cu aceea?i mo?tenire de ordin temporal se mândresc ?i sta?iile Pojorâta ?i Valea Putnei.
Spre Pojorâta<i></i>
Nu pot s?? trec mai departe f??r?? s?? adaug aici un comentariu. Acest stimabil revizor de cale care str??bate zeci de kilometri zilnic ar??ta semnalul de ââ???žcale liber??ââ?? mecanicului. Imaginea unui om care p???e?te cu aten?ie pe traverse de lemn în c??utarea de puncte periculoase pe calea ferat??, cu scopul nobil de a le semnala ?i de a le corecta, este emo?ionant??. Bunul mers al zecilor de trenuri care circul?? neîncetat pe linia secundar?? 502 (?i nu numai aiciââ??Â?) este legat în mod direct de aportul acestor feroviari ââ??â?? revizori de cale. în marea aceea de verdea???, ?i cu mure, ?i cu urzici, ?i cu gâng??nii, ?i cu aer curat, liniorul î?i f??cea datoria. RESPECT!<i></i>
Un revizor de cale salutând mecanicul ramei electrice<i></i>
Spre Valea Putnei<i></i>
Trecere la nivel a Drumului Na?ional 17 cu calea ferat??<i></i>
2 culmi unite printr-o punte de cea???<i></i>
Tot înainte, spre Pojorâta<i></i>
Drumul DN17, calea ferat?? 502 ?i râul Moldova, 3 repere ale comunei Pojorata<i></i>
Aten?ie, deconecteaz?? disjunctorul! <i></i>
Conecteaz?? disjunctorul! <i></i>
07:50<i></i>
înainte de a intra în Gara Pojorâta, Biserica ââ???žSfântul Nicolaeââ??Âse remarca ca o lumin?? alb?? îndreptat?? c??tre pretutindeni.
Semnal repetitor de intrare in Gara Pojorâta<i></i>
Linia urca cu 15 la mie pe o distan??? de 220 de metri<i></i>
Izolatori electrici nou-nou?i la un stâlp de catenar?? din Pojorâta<i></i>
Biserica ââ???žSfântul Nicolaeââ?? cu ?apte turnuri din Pojorâta<i></i>
Peronul ?i platforma de dale din fa?a G??rii au creat o impresie de cur???enie, prospe?ime (mai ales cu to?i copacii planta?i împrejurul cl??dirii) ?i h??rnicie. Nu aveam s?? st??m prea mult aici, a?a c?? doamna impiegat de mi?care a ar??tat paleta verde mecanicului de automotor, o goarn?? a rupt lini?tea ?i trenul s-a mi?cat mai departe spre Valea Putnei.
Gara din Pojorâta, bogat?? în verdea???<i></i>
Una dintre cele mai frumoase locomotive de la CFR Marf?? - EA-125<i></i>
La revedere, peron ?i gar?? ale comunei Pojorâta! <i></i>
Verdele semnalului luminos se lua la întrecere cu razele puternice ale Soarelui<i></i>
C??tre Valea Putnei<i></i>
Ei bine, dragi pasiona?i, de la Pojorâta pân?? la Iacobeni, linia este dubl??. Aceast?? îmbun??t???ire (pe distan?a Pojorâta ââ??â?? Valea Putnei) a fost realizat?? în 1981. Dublarea liniei a fost posibil?? doar între anumite puncte (Pojorâta ââ??â?? Mestec??ni?, Câmpulung Est ââ??â?? Prisaca Dornei) în perioada 1978 ââ??â?? 1981. Lucr??rile de electrificare ale c??ii ferate D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei au fost realizate în etape (1989 ââ??â?? P??ltinoasa ââ??â?? Vatra Dornei ?i 1995 ââ??â?? D??rm??ne?ti - P??ltinoasa).
Tot de la Pojorâta exist?? o linie ferat?? care duce pân?? la Fundul Moldovei. Pe o distan??? de 7 kilometri, linia porne?te spre nord pe Valea Moldovei ?i urc?? de la 688 metri (Pojorâta) pân?? la 736 de metri, altitudinea din sta?ia Fundul Moldovei. Pentru mai multe fotografii de pe aceast?? pitoreasc?? linie v?? invit s?? accesa?i un reportaj realizat de colegii de la Trenuletz. Leg??tura FeRoviaR?? a fost construit?? ?i dat?? în folosin??? la 29 octombrie 1902, scopul construc?iei acesteia fiind exploatarea resurselor de cupru ?i a aurului verde din zon??.<i></i>
Linia ferat?? spre Fundul Moldovei<i></i>
Printre ramuri, printre spini, trenul c??l??torea spre Valea Putnei<i></i>
Semnal luminos repetitor cu indica?ie permisiv?? ?i cu vitez?? stabilit??<i></i>
Casele de pe o str??du??? din Pojorâta<i></i>
Cât verde, cât aer proasp??t... <i></i>
Toat?? natura indica VERDE mecanicului<i></i>
Ni?te lemne numai bune pentru iarn??<i></i>
Un nor de cea??? se ?inea scai de p??durea din Pojorâta<i></i>
Rama electric?? se încadra pe traseul meandrat al liniei Pojorâta - Valea Putnei<i></i>
Semnalul luminos cu indica?ie permisiv??, pe fondul p??durii de conifere înc?? în picioare<i></i>
O parcare proasp??t amenajat?? dedicat?? drume?ilor<i></i>
Eu c??scam gura la peisaje, vagonul nu reu?ea decât s?? se încline pu?in... <i></i>
M?? sufocam cu prospe?ime<i></i>
Iar lentila aparatului era aburit?? de r??coarea din atmosfer??<i></i>
08:00<i></i>
Era abia ora 8, iar lumina d??dea verdelui p??durilor str??lucirea obi?nuit??. Dac?? ar fi vorba de poluare aici, ar fi aerul curat cel care ar produce poluareaââ??Â? (???ži) Drumul între Pojorâta ?i Valea Putnei este unul de basm, linia ?erpuind în stânga ?i-n dreapta, iar în unele locuri, semnalele luminoase erau singurele surse ââ???žciviliza?ieââ?? întâlnite în zon??. Ma?inile de pe Drumul Na?ional 17C încercau s?? ?in?? pasul cu trenul electric ce gonea ?i el în mod economic ?i ecologic. în clipul de mai jos apar 2 minute de mers cu rama electric??, între sta?iile Pojorâta ?i Valea Putnei.
http://www.youtube.com/watch?v=ZRoV1KvnK6A&feature=player_detailpaget=72s
Traverse p??r??site, semn c?? cei de la infrastructur?? ?i-au f??cut treaba de înlocuire a vechiului cu noul<i></i>
Semafor luminos repetitor a indica?iei semnalului luminos de intrare - pe liber<i></i>
Râul Putni?oara<i></i>
Pod rutier peste râul Putni?oara<i></i>
Indicator de declivitate, deci tot aveam s?? mai urc??m<i></i>
Eram la aproape de 900 de metri! <i></i>
Constructorii de cale ferat?? au ajuns pân?? în acest punct ââ??â?? Valea Putnei ââ??â?? în 9 ianuarie 1901. Linia c??tre Vatra Dornei avea s?? fie gata cu un an ?i jum??tate mai târziu. S??tucul de aici este a?ezat de-a lungul pârâului Putni?oara, iar gospod??riile, bisericile, ?colile ?i exploat??rile forestiere se îngr??m??deau în locul l??sat de mun?i. Declivitatea por?iunii Valea Putnei ââ??â?? Mestec??ni? este una pronun?at?? (~28 mm/m), iar razele curbelor sunt de 200 de metri. Ca idee, dac?? la P??ltinoasa (Gura Humorului) altitudinea sta?iei era de 475 de metri, linia ferat?? urc?? în 57 de kilometri la Mestec??ni? pân?? la 948 de metri. Ingeniosââ??Â? pentru începutul secolului XX.<i></i>
Gara din Valea Putnei<i></i>
???ži ale ei ââ???žvitraliiââ?? <i></i>
Liber spre Mestec??ni?<i></i>
Apa din imagine este un pârâu! Pârâul Putni?oara! <i></i>
Por?iunea de linie Pojorâta - Mestec??ni?, una dintre cele mai pronun?ate declivit???i din România<i></i>
Urma ca trenul s?? încetineasc?? la 45 km/h<i></i>
Greu la deal<i></i>
???ži curbe, ?i urcu?, ce s?? mai... o adev??rat?? provocare pentru constructori<i></i>
Pu?in?? linie dreapta<i></i>
Cu trenul, cu drag, spre Mestec??ni?<i></i>
Cea?a ?i seninul, fra?i prin preajma Mestec??ni?ului<i></i>
în apropierea Pasului Mestec??ni?<i></i>
Semnal luminos de trecere a blocului de linie automat cu func?ie de prevestitor<i></i>
Dragii mei cititori, v?? invit în continuare la o c??l??torie virtual?? într-un spa?iu aproape magic, unde verdele este culoarea dominant??, unde aerul curat este prietenul cel mai bun, iar cântecul ?inelor ?i al trenului gonind pe calea ferat?? este hrana c??l??torului... Poate este pu?in exagerat, dar vreau s?? m?? crede?i pe cuvânt c?? ceea ce am v??zut atunci pe linia 502, Suceava ââ??â?? Ilva Mic?? (?i mai departe pân?? la Beclean pe Some?), nu a mai fost egalat de niciun traseu de pe toat?? re?eaua de c??i ferate a României.
Mai mult de 150 de kilometri sunt înconjura?i, flanca?i, îneca?i, acoperi?i, cu verde, foarte mult verde. Extrem de mult verde pe kilometru p??trat, transpus cât am putut mai fidel în cât mai mult verde pe centimetru p??trat de fotografii. Dintre ora?ele ?i satele prin care am trecut amintesc aici de Gura Humorului, Frasin, Vama, Câmpulung Moldovenesc, Sadova, Pojorâta, Mestec??ni?, Iacobeni, Argestru. Nu am surprins prea multe locomotive sau alte vehicule FeRoviaRe, aici natura cu formele ei rotunde au îngr??m??dit accesul civiliza?iei. ???ži totu?i, minunea de a str??punge dealurile ?i mun?ii, f??urit?? de om ?i cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a împlinit înc?? din anii 1900. Carele trase de bestii puf??itoare au creat emo?ie ?i încântare în rândul localnicilor, în timp ce industria?ii ?i-au frecat mâinile cu l??comie v??zându-se cu copacii, stra?nicii copaci ai Bucovinei în mâinile lor.<i></i>
La Mestec??ni?, calea ferata ia propor?ii artistice ?i bate recorduri na?ionale<i></i>
în mare, calea ferat?? D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei, cu lungimea de ~108 kilometri, se afl?? în Nord-Estul Carpa?ilor Orientali. Linia str??bate zone de ?es, dealuri ?i mun?i, având curbe cu o raz?? mai mic?? de 200 de metri, iar declivit???i cu valorile cele mai mari din ?ar??. Altitudinea sta?iei D??rm??ne?ti este de 294 de metri, iar sta?ia Vatra Dornei se afl?? la 798 de metri deasupra nivelului m??rii. Gara din Gura Humorului este situat?? la 469 de metri, linia urcând continuu pân?? la Vama (531 metri), Câmpulung Moldovenesc (637 metri) ?i pân?? la punctul de altitudine maxim?? ââ??â?? Mestec??ni?. Numit ?i vârf de pant??, sta?ia se g??se?te la 948 de metri altitudine. Declivitatea maxim?? întâlnit?? este de 28 mm/m între sta?iile Valea Putnei ?i Mestec??ni?.
Lucr??rile preg??titoare construirii liniei au fost finan?ate de firmele ââ???žLouis Ortilebââ?? ?i ââ???žCO MUNCHENââ??Â, acestea începând în 1884 ?i finalizându-se la 1 mai 1888, când s-a inaugurat tronsonul de cale ferat?? D??rm??ne?ti ââ??â?? Câmpulung (71 de kilometri). Dup?? câ?iva ani, lucr??rile se continu?? pe o distan??? de 15 kilometri pân?? la Valea Putnei (9 ianuarie 1901) ?i mai departe înc?? 22 de kilometri pân?? la Vatra Dornei (data inaugur??rii: 28 octombrie 1902).<i></i>
Din punct de vedere personal, au fost câteva probleme în aceast?? excursie (am pl??tit pre? mare pe bilet întreg, m-am accidentat pe traseu, am fost chestionat de poli?ie), dar ?i rezultatele s-au dovedit a fi pe m??sur?? ââ??â?? suprinderea liniei 502, Suceava ââ??â?? Ilva Mic??, a?a cum a fost ea într-o zi de toamn?? a mileniului 3. Nu-mi r??mâne decât s?? v?? invit la o poveste în care autorul este natura, iar personajul nu este decât un suflet doritor de cunoa?terea a trecutului ?i a prezentului în materie de istorie feroviar?? româneasc??.<i></i>
Un revizor de cale salutând mecanicul ramei electrice<i></i>
05:50<i></i>
într-o diminea??? de toamn?? r??coroas??, mi-am luat t??lp???i?a din cas?? de la ora 4, nemâncat, dar cu o poft?? enorm?? de o c??l??torie FeRoviaR?? pân?? la Vatra Dornei. Eram pu?in descump??nit din cauza faptului c?? primul tren spre Vatra Dornei pleca la ora 5:50, iar ca s?? ajung la ora aceea în Gara Suceava Vest era pu?in cam imposibil. Am stat mai mult de o or?? s?? a?tept o ma?in?? de ocazie, iar în cele din urm?? a ap??rut o utilitar?? pentru transportul pâinii cu care am ajuns pân?? în cartierul Obcini din Suceava. Mai erau 19 minute ?i 2 kilometri ca s?? ajung în timp util s?? prind trenul. Am fugit într-un mod fulger??tor, drept pentru care am ?i luat o trânt?? de zile mari în care mi-am zgâriat telefonul la care verificam în mod obsesiv ceasul. Dup?? câteva zgârieturi zdravene ?i o întârziere de 2-3 minute, am luat din nou avânt s?? ajung în Gara Suceava Vest. Zona îmi era cunoscut??, am vizitat-o atât singur, dar ?i cu Ionu? (prietenul ?i colegul meu de facultate).
Licuricii feroviari ce dirijeaz?? zi ?i noapte activitatea pe calea ferat??<i></i>
Gara Suceava Vest<i></i>
Nu am avut bilet pentru trenul 5701, Suceava Nord ââ??â?? Vatra Dornei, dar speram ca d-nul controlor s??-mi dea bilet redus pentru cei 111 kilometri. Ei bine, a doua problem?? din acea zi avea s?? apar??ââ??Â? D-nul controlor nu a vrut s?? ia în seam?? carnetul meu de elev ?i nu mi-a acordat reducerea de 50% pe motivul c?? nu se elibereaz?? bilete cu reduceri în tren. Stupefiat, am cerut explica?ii, dar acestea nu mi-au fost oferite din regulamentul cartea Mersului Trenurilor, ci din ââ???žizvoare oraleââ??Â. P???isem la fel când am plecat la Piatra Neam?, când, de?i nu am avut timp s??-mi iau bilet de la casierie, mi s-a oferit un bilet în tren cu tot cu reducere 50%.
Dinspre Suceava se vedea ?i se auzea un tren<i></i>
06:30<i></i>
întunericul a l??sat locul primelor raze ale Soarelui, iar eu am putut intra în drepturile mele de fotograf ?i pasionat FeRoviaR: cu geamul deschis ?i cu aparatul în mân??, am început s?? imortalizez locurile prin care treceam cu rama electric??. Aaa, nu v-am spus cu ce ram?? electric?? am c??l??toritââ??Â? Era vehiculul de clas?? 58 cu num??rul de înmatriculare 1006-4, cump??rat de la francezi ca ram?? electric?? Z6300.
Gara Gura Humorului<i></i>
06:40<i></i>
Trenul trecea cu vitez?? printre casele ?i str??zile municipiului Gura Humorului, senza?ia de vitez?? amestecat?? cu aerul curat de munte ce se sim?ea din ce în ce mai tare n???tea în mine emo?ii pur ?i simplu. M?? bucuram nespus c?? am prins trenul ?i c?? eram în mijlocul ac?iunii, urmând s?? surprind, pentru prima dat?? pentru mine, peisajele liniei 502, Suceava ââ??â?? Ilva Mic??.
Gara Gura Humorului Ora?<i></i>
06:50<i></i>
Kilometrii de cale ferat?? se derulau unul dup?? altul, îns?? fotografiile sunt, dup?? cum observa?i, cam rare. Motivul a fost unul simplu ââ??â?? în vagon c??l??toreau mai mul?i oameni care m-au aten?ionat de faptul c?? ?ineam geamul deschis. Cu o atitudine respectuoas??, mi-am înfrânt dorin?a de a fotografia cadru dup?? cadru ?i am închis geamul. Dar acei oameni aveau s?? coboare din tren în curând, iar eu s?? r??mân singur în compartiment ?i cu Obcinele Bucovinei în fa?a ochilor mei.
Aleea Taberei Buc?oaia din Frasin<i></i>
Soarele r??s??rea de dup?? utilajele FeRoviaRe<i></i>
Verde la ie?irea din Frasin<i></i>
07:00<i></i>
Urma Molid, gar?? situat?? la 6 kilometri de Frasin. Dealurile se înf???i?au cu forme tot mai diverse ?i mai îndesate cu copaci, iar cea?a c??p??ta din ce în ce propriet???i de spum?? ro?ie. La un moment dat, calea ferat?? traverseaz?? Râul Moldova. Totodat??, g??seam în drum semnalul de intrare în Gara Molid coco?at pe o jum??tate de debleu.
Trenul accelera spre Molid, într-o preafrumoas?? diminea??? de toamn??<i></i>
Tehnologie electric?? trasat?? prin verdele bucovinean<i></i>
Semnal luminos de trecere pe linia 502, Suceava - Ilva Mic??<i></i>
Râul Moldova<i></i>
Lumina zgârcit?? a dimine?ii înc?? îmi f??cea probleme<i></i>
Multitudinea de nuan?e ale ierbii descriau un tablou firesc de toamn??. Totu?i, zonele ve?tede ale vegeta?iei din gar?? se aliniau cu dalele de beton cu rol de peron în Gara Molid. C??l??torii care s-au urcat ?i aici în trenul personal mi-au f??cut o observa?ie serioas?? cu privire la faptul c?? ?ineam geamul deschis (chiar ?i atunci când trenul sta?iona). ???ži uite a?a am c??l??torit cuminte la locul meu pe scaun pân?? la Vamaââ??Â?
Peronul G??rii Molid<i></i>
Gara Molid<i></i>
Din nebuloasa aceea avea s?? r??sar?? Soarele<i></i>
Semnale de ie?ire spre Vama<i></i>
Spre Vama<i></i>
07:10<i></i>
Fiindc?? eram în Vama, iar imaginile de mai jos prezint?? frumoasa gar?? ?i automotorul de clasa 77 nr. 905, o s?? v?? amintesc c?? de aici pleac?? o linie de cale ferat?? pân?? în Moldovi?a. Aceast?? linie, Vama ââ??â?? Moldovi?a, a fost inaugurat?? pe 15 august 1889. Dac?? vre?i s?? vede?i mai multe fotografii ?i informa?ii despre cei 20 de kilometri de cale ferat?? v?? invit s?? accesa?i un blog dedicat liniei secundare 514.
Gara Vama<i></i>
Automotorul Malaxa preg??tit de plecare spre Moldovi?a<i></i>
Peronul G??rii ?i vagoanele p??r??site din Gara Vama<i></i>
Aici trenul dinspre Timi?oara a avut o întârziere de câteva minute, îns?? automotorul spre Moldovi?a a a?teptat pe c??l??torii dornici s?? ajung?? într-una dintre sta?iile liniei 514: Drago?a, Frumosu, Vatra Moldovi?ei sau chiar Moldovi?a Fer??str??u.
Trenul Accelerat Timi?oara - Ia?i<i></i>
Locomotiva electric?? EA-855 intrând în Gara Vama<i></i>
???ži s-a dus spre Ia?i<i></i>
07:20<i></i>
înc?? ââ???ž?inut prizonierââ?? pe locul meu ?i adoptând un comportament cuminte din partea unui fotograf, am realizat câteva cadre de dup?? geamul vagonului. Pân?? la Câmpulung Moldovenesc, Trenul Personal avea s?? mai opreasc?? în Prisaca Dornei ?i apoi în Gara Câmpulung Est. Distan??? de aproape 16 kilometri am admirat natura prin care-?i f??cea drum calea ferat??, fiind flancat?? de o parte ?i de alta de mun?ii Stâni?oarei ?i de Obcina Mestec??ni?.
Mai departe, spre Câmpulung Moldovenesc<i></i>
Alunecare de teren pe DN17, Suceava - Vatra Dornei ââ??â?? Dej<i></i>
07:30<i></i>
Copacii ?i gr??dinile s??tenilor de prin zona Câmpulung Moldovenesc pe care i-am v??zut c??l??torind cu trenul mi-au adus aminte de casa bunicii mele de la ?ar?? (satul Manolea). Nu de pu?ine ori m?? t??v??leam prin fân sau m?? ascundeam de verii mei prin gr??din?? pe dup?? c??pi?e. ???ži trenul tot înaintaââ??Â? iar amintirile mele r??mâneau în urm??.
Balo?i de paie în b??taia unui soare curajos de diminea???<i></i>
Supor?i pentru balo?ii de paie<i></i>
Gara Câmpulung Est<i></i>
07:40<i></i>
Am poposit câteva minute în Gara Câmpulung Est, inaugurat?? la 1 mai 1888. Stâlpii de sus?inere ai stre?inii g??rii erau decora?i artistic, ba chiar accesoriza?i cu lampadare. Sigla ro?ii cu aripi, de?i ?tears??, trona pe cl??direa g??rii Câmpulung Est.
Timp de aproape 143 de ani, (1775 - 1918), Bucovina a fost administrat?? de austro-ungari. Fiind o provincie care dispunea de un uria? poten?ial de exploatare forestier??, oficialii din Imperiul Austro-Ungar au demarat proiecte ?i au construit calea ferat?? D??rm??ne?ti (atunci: Hatna) ââ??â?? Vatra Dornei. Motivele uria?ei investi?ii erau p??durile din Bazinul Râului Moldova, resursele de cupru (Pojorâta, Fundul Moldovei) ?i mangan (Vatra Dornei, Iacobeni), precum ?i colonizarea în comunit???ilor române?ti a polonezilor, ungurilor, austriecilor angaja?i ca mân?? de lucru.
Dup?? darea în exploatare a c??ii ferate D??rm??ne?ti ââ??â?? Câmpulung Est la 1 mai 1888, au existat inten?ii ?i interese pentru ca traseul s?? continue pân?? la Vatra Dornei ?i mai departe pân?? la Maramure?. Dintre cei avantaja?i enumer??m proprietarii de exploat??ri mineraliere, precum ?i exploat??ri lemnoase, dar ?i de c??tre oameni care erau atra?i de propriet???ile curative ale apelor miniere din jurul sta?iunii Vatra Dornei. La 9 ianuarie 1901 s-a inaugurat linia Câmpulung Est ââ??â?? Valea Putnei cu ecartament îngust. Pu?in timp mai târziu, în urma unor eforturi considerabile, calea ferat?? între Valea Putnei ?i Vatra Dornei se termin?? la 28 octombrie 1902, fiind normalizat?? ?i por?iunea cu ecartament îngust dintre Câmpulung ?i Valea Putnei.
Odat?? cu finalizarea liniei de la Câmpulung la Vatra Dornei la 28 octombrie 1902, s-au organizat manifest??ri pentru inaugurarea oficial?? a întregului traseu de cale ferat?? ââ??â?? D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei. La tunel ?i la sta?ia terminus s-au oficiat slujbe de sfin?ire a lucr??rilor. S-au organizat banchete, iar localnicii întâmpinau cu entuziasm oficialit???ile invitate la inaugurarea c??ii ferate.<i></i>
Rama electric?? preg??tit?? în direc?ia Suceava din Gara Câmpulung Moldovenesc<i></i>
Zon?? de înalt?? tensiune a ramei electrice Z6300<i></i>
Verde-galben pentru trenul electric galben<i></i>
Peronul Sta?iei Câmpulung Moldovenesc<i></i>
întâlnirea cu Trenul Personal care venea de la Ilva Mic?? din Gara Câmpulung Moldovenesc a fost fotografiat?? ?i men?ionat?? pu?in mai sus. Dup?? cele câteva aspecte istorice, v?? invit s?? mergem mai departe spre Vatra Dornei!
Intrare în Gara Sadova<i></i>
Valea râului Sadova ?i liniile g??rii cu acela?i nume<i></i>
Ie?ire din Gara Sadova cu Trenul Personal Suceava Nord - Vatra Dornei<i></i>
Hal?? industrial?? dedicat?? prelucr??rii lemnului<i></i>
De la Sadova spre Mestec??ni?, linia ferat?? se caracterizeaz?? cu pante caracteristice de peste 10 mm/m. Adic??, trenul, pe o distan??? de un metru, urc?? 10 mm. Aceast?? gar?? ?i cu liniile aferente au fost date în folosin??? pe 9 ianuarie 1901. Cu aceea?i mo?tenire de ordin temporal se mândresc ?i sta?iile Pojorâta ?i Valea Putnei.
Spre Pojorâta<i></i>
Nu pot s?? trec mai departe f??r?? s?? adaug aici un comentariu. Acest stimabil revizor de cale care str??bate zeci de kilometri zilnic ar??ta semnalul de ââ???žcale liber??ââ?? mecanicului. Imaginea unui om care p???e?te cu aten?ie pe traverse de lemn în c??utarea de puncte periculoase pe calea ferat??, cu scopul nobil de a le semnala ?i de a le corecta, este emo?ionant??. Bunul mers al zecilor de trenuri care circul?? neîncetat pe linia secundar?? 502 (?i nu numai aiciââ??Â?) este legat în mod direct de aportul acestor feroviari ââ??â?? revizori de cale. în marea aceea de verdea???, ?i cu mure, ?i cu urzici, ?i cu gâng??nii, ?i cu aer curat, liniorul î?i f??cea datoria. RESPECT!<i></i>
Un revizor de cale salutând mecanicul ramei electrice<i></i>
Spre Valea Putnei<i></i>
Trecere la nivel a Drumului Na?ional 17 cu calea ferat??<i></i>
2 culmi unite printr-o punte de cea???<i></i>
Tot înainte, spre Pojorâta<i></i>
Drumul DN17, calea ferat?? 502 ?i râul Moldova, 3 repere ale comunei Pojorata<i></i>
Aten?ie, deconecteaz?? disjunctorul! <i></i>
Conecteaz?? disjunctorul! <i></i>
07:50<i></i>
înainte de a intra în Gara Pojorâta, Biserica ââ???žSfântul Nicolaeââ??Âse remarca ca o lumin?? alb?? îndreptat?? c??tre pretutindeni.
Semnal repetitor de intrare in Gara Pojorâta<i></i>
Linia urca cu 15 la mie pe o distan??? de 220 de metri<i></i>
Izolatori electrici nou-nou?i la un stâlp de catenar?? din Pojorâta<i></i>
Biserica ââ???žSfântul Nicolaeââ?? cu ?apte turnuri din Pojorâta<i></i>
Peronul ?i platforma de dale din fa?a G??rii au creat o impresie de cur???enie, prospe?ime (mai ales cu to?i copacii planta?i împrejurul cl??dirii) ?i h??rnicie. Nu aveam s?? st??m prea mult aici, a?a c?? doamna impiegat de mi?care a ar??tat paleta verde mecanicului de automotor, o goarn?? a rupt lini?tea ?i trenul s-a mi?cat mai departe spre Valea Putnei.
Gara din Pojorâta, bogat?? în verdea???<i></i>
Una dintre cele mai frumoase locomotive de la CFR Marf?? - EA-125<i></i>
La revedere, peron ?i gar?? ale comunei Pojorâta! <i></i>
Verdele semnalului luminos se lua la întrecere cu razele puternice ale Soarelui<i></i>
C??tre Valea Putnei<i></i>
Ei bine, dragi pasiona?i, de la Pojorâta pân?? la Iacobeni, linia este dubl??. Aceast?? îmbun??t???ire (pe distan?a Pojorâta ââ??â?? Valea Putnei) a fost realizat?? în 1981. Dublarea liniei a fost posibil?? doar între anumite puncte (Pojorâta ââ??â?? Mestec??ni?, Câmpulung Est ââ??â?? Prisaca Dornei) în perioada 1978 ââ??â?? 1981. Lucr??rile de electrificare ale c??ii ferate D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei au fost realizate în etape (1989 ââ??â?? P??ltinoasa ââ??â?? Vatra Dornei ?i 1995 ââ??â?? D??rm??ne?ti - P??ltinoasa).
Tot de la Pojorâta exist?? o linie ferat?? care duce pân?? la Fundul Moldovei. Pe o distan??? de 7 kilometri, linia porne?te spre nord pe Valea Moldovei ?i urc?? de la 688 metri (Pojorâta) pân?? la 736 de metri, altitudinea din sta?ia Fundul Moldovei. Pentru mai multe fotografii de pe aceast?? pitoreasc?? linie v?? invit s?? accesa?i un reportaj realizat de colegii de la Trenuletz. Leg??tura FeRoviaR?? a fost construit?? ?i dat?? în folosin??? la 29 octombrie 1902, scopul construc?iei acesteia fiind exploatarea resurselor de cupru ?i a aurului verde din zon??.<i></i>
Linia ferat?? spre Fundul Moldovei<i></i>
Printre ramuri, printre spini, trenul c??l??torea spre Valea Putnei<i></i>
Semnal luminos repetitor cu indica?ie permisiv?? ?i cu vitez?? stabilit??<i></i>
Casele de pe o str??du??? din Pojorâta<i></i>
Cât verde, cât aer proasp??t... <i></i>
Toat?? natura indica VERDE mecanicului<i></i>
Ni?te lemne numai bune pentru iarn??<i></i>
Un nor de cea??? se ?inea scai de p??durea din Pojorâta<i></i>
Rama electric?? se încadra pe traseul meandrat al liniei Pojorâta - Valea Putnei<i></i>
Semnalul luminos cu indica?ie permisiv??, pe fondul p??durii de conifere înc?? în picioare<i></i>
O parcare proasp??t amenajat?? dedicat?? drume?ilor<i></i>
Eu c??scam gura la peisaje, vagonul nu reu?ea decât s?? se încline pu?in... <i></i>
M?? sufocam cu prospe?ime<i></i>
Iar lentila aparatului era aburit?? de r??coarea din atmosfer??<i></i>
08:00<i></i>
Era abia ora 8, iar lumina d??dea verdelui p??durilor str??lucirea obi?nuit??. Dac?? ar fi vorba de poluare aici, ar fi aerul curat cel care ar produce poluareaââ??Â? (???ži) Drumul între Pojorâta ?i Valea Putnei este unul de basm, linia ?erpuind în stânga ?i-n dreapta, iar în unele locuri, semnalele luminoase erau singurele surse ââ???žciviliza?ieââ?? întâlnite în zon??. Ma?inile de pe Drumul Na?ional 17C încercau s?? ?in?? pasul cu trenul electric ce gonea ?i el în mod economic ?i ecologic. în clipul de mai jos apar 2 minute de mers cu rama electric??, între sta?iile Pojorâta ?i Valea Putnei.
http://www.youtube.com/watch?v=ZRoV1KvnK6A&feature=player_detailpaget=72s
Traverse p??r??site, semn c?? cei de la infrastructur?? ?i-au f??cut treaba de înlocuire a vechiului cu noul<i></i>
Semafor luminos repetitor a indica?iei semnalului luminos de intrare - pe liber<i></i>
Râul Putni?oara<i></i>
Pod rutier peste râul Putni?oara<i></i>
Indicator de declivitate, deci tot aveam s?? mai urc??m<i></i>
Eram la aproape de 900 de metri! <i></i>
Constructorii de cale ferat?? au ajuns pân?? în acest punct ââ??â?? Valea Putnei ââ??â?? în 9 ianuarie 1901. Linia c??tre Vatra Dornei avea s?? fie gata cu un an ?i jum??tate mai târziu. S??tucul de aici este a?ezat de-a lungul pârâului Putni?oara, iar gospod??riile, bisericile, ?colile ?i exploat??rile forestiere se îngr??m??deau în locul l??sat de mun?i. Declivitatea por?iunii Valea Putnei ââ??â?? Mestec??ni? este una pronun?at?? (~28 mm/m), iar razele curbelor sunt de 200 de metri. Ca idee, dac?? la P??ltinoasa (Gura Humorului) altitudinea sta?iei era de 475 de metri, linia ferat?? urc?? în 57 de kilometri la Mestec??ni? pân?? la 948 de metri. Ingeniosââ??Â? pentru începutul secolului XX.<i></i>
Gara din Valea Putnei<i></i>
???ži ale ei ââ???žvitraliiââ?? <i></i>
Liber spre Mestec??ni?<i></i>
Apa din imagine este un pârâu! Pârâul Putni?oara! <i></i>
Por?iunea de linie Pojorâta - Mestec??ni?, una dintre cele mai pronun?ate declivit???i din România<i></i>
Urma ca trenul s?? încetineasc?? la 45 km/h<i></i>
Greu la deal<i></i>
???ži curbe, ?i urcu?, ce s?? mai... o adev??rat?? provocare pentru constructori<i></i>
Pu?in?? linie dreapta<i></i>
Cu trenul, cu drag, spre Mestec??ni?<i></i>
Cea?a ?i seninul, fra?i prin preajma Mestec??ni?ului<i></i>
în apropierea Pasului Mestec??ni?<i></i>
Semnal luminos de trecere a blocului de linie automat cu func?ie de prevestitor<i></i>