- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
De la Timi?oara la Sibiu cu Trenul Rapid ââ??ÂS??geata Albastr??ââ??Â<i></i>
28 iulie 2009 -=- Excursie FeRoviaR?? Timi?oara ââ??â?? Deva ââ??â?? Sibiu<i></i>
[ââ??Â?]
Nu mult?? lume ?tie ce am aflat de la d-l director al Sucursalei Regionale Timi?oara, ing. Valeriu Tric??, citat în lucrarea domnului profesor Valentin Iv??nescu, ââ??ÂCronica ilustrat?? a Regionalei de C??i Ferate Timi?oaraââ??Â, ?i anume c?? Timi?oara a fost primul nod de cale ferat?? de pe teritoriul României de ast??zi (30 august 1858), tot aici s-a construit prima linie de cale ferat??, Oravi?a ââ??â?? Bazia? (20 august 1854) cu cele mai mici raze ale curbelor (114 metri) ?i cu primul depou de locomotive ââ??â?? Oravi?a (1854), a fost prima sta?ia iluminat?? cu gaz aerian (1857) ?i ulterior, iluminat?? electric (1884), prima linie electrificat??, Arad ââ??â?? Pâncota (10 aprilie 1913) ?i nu în ultimul rând ââ??â?? cu cea mai dens?? re?ea feroviar?? din România.<i></i>
Gara Timi?oara Nord<i></i>
Traseul Trenului Timi?oara Nord ââ??â?? Sibiu<i></i>
05:00<i></i>
De?i, în prezent, dac?? vrei s?? ajungi de la Timi?oara la Sibiu, iei trenul ?i ajungi în 5-6 ore la destina?ie, ei bine, în trecut lucrurile au stat altfel. Por?iunea de cale ferat?? de la Timi?oara la Lugoj a fost inaugurat?? la 23 octombrie 1876. De la Lugoj, trenul urc?? de-a lungul v??ii râului Bega pân?? la intersec?ia cu Mure?ul. Aceast?? linie a fost construit?? de Societatea C??ilor Ferate Sud Orientale Ungare ?i inaugurat?? la 17 septembrie 1898. Ei bine, de la Ilia spre Simeria ?i mai departe spre Vin?u de Jos, calea ferat?? a fost construit?? ?i inaugurat?? la 22 decembrie 1868. De la Vin?u de Jos spre Sibiu vom vorbi în rândurile ce urmeaz??.
Gara Buzia?<i></i>
Lugojul este un mic nod feroviar care se afl?? la intersec?ia dintre liniile Buzia? - Ilia ?i Timi?oara ââ??â?? Caransebe?. Se afl?? a?ezat pe Valea Timi?ului la 125 metri altitudine. De aici, trenul urc?? pân?? la 250 m altitudine în sta?ia Holdea (cel mai înalt loc de pe linia Lugoj ââ??â?? Ilia ?i locul unde se separ?? bazinele râurilor Mure? ?i Bega), trece printr-un tunel de creast?? (fiind în S??geata Albastr??, nu l-am putut fotografia datorit?? unghiului îngust oferit de ferestrele automotorului) ?i coboar?? pân?? la cei 175 de metri din localitatea Ilia.
Sta?ia Lugoj<i></i>
Gara Holdea<i></i>
08:00<i></i>
în aceast?? zon?? au existat c??i ferate înguste, dar ce a fost în trecutââ??Â? a fost în trecut. Din p??cate. ??Ë?i apropo de trecut, prin aceste locuri, trac?iunea cu aburi a asigurat transportul m??rfurilor ?i a c??l??torilor timp de peste 99 de ani! Comunica?ia dintre sta?ii era asigurat?? printr-o instala?ia de telegrafie tip MORSE, iar dup?? 1960 sta?iile au fost dotate cu instala?ii telefonice. Spre Ilia, traversam un pod peste Mure? lung de 256 metri.
Sta?ia Dobra<i></i>
Râul Mure?<i></i>
De la Ilia la Vin?u de Jos, trenul merge constant cu viteza lui obi?nuit??, 50-60 km/h. Aceast?? por?iune de cale ferat?? a f??cut parte din linia construit?? de ââ??ÂSocietatea Primei C??i Ferate din Transilvaniaââ?? ?i deschis?? la 22 decembrie 1868. Datorit?? v??ilor mari care caracterizeaz?? Carpa?ii Occidentali, aceast?? linie este considerat?? o linie de câmpie, f??r?? varia?ii semnificative de declivitate sau raze de curbur??.
Gara Ilia<i></i>
Diminea?a în Ilia<i></i>
Un vagon de c??l??tori rupt în dou?? - se vede cel mai bine cum vagonul este o structur?? portant??<i></i>
Râul Mure? în apropiere de Deva<i></i>
Planul înclinat de la Cetatea Devei<i></i>
Gara din Deva<i></i>
Depoul de locomotive de la Simeria a fost inaugurat la 28 august 1870. Simeria a fost ?i este un important nod de cale ferat?? unde repara?ia de vagoane ?i de utilaje feroviare a reprezentat un punct forte al motorului economiei din ora?. Câteva informa?ii despre REVA Simeria pute?i g??si aici, iar un produs interesant ie?it de pe por?ile acestei companii este vagonul cistern?? tip ?coal??. Mi se pare încurajant c?? un operator economic î?i permite s?? investeasc?? într-un asemenea proiect.
O locomotiva diesel-hidraulic?? ?i câteva vagoane de c??l??tori în Simeria<i></i>
Gara Simeria<i></i>
Drezin?? pantograf modernizat?? DPM-604 în Simeria<i></i>
Turnul de control CFR de la Simeria<i></i>
Locomotiva diesel-electric?? 60-0036-8 de la Servtrans în Simeria<i></i>
Linia de cale ferat?? Simeria ââ??â?? Hunedoara<i></i>
Ramifica?ie pasaj denivelat de la Magistrala 200 la linia 202<i></i>
09:00<i></i>
Calea ferat?? între Ilia ?i Vin?u de Jos, fidel?? ca a?ezare v??ii Mure?ului, a fost dublat?? în anul 1960. Grani?a dintre Regionalele Bra?ov ?i Timi?oara se afl?? între sta?iile ??Ë?ibot ?i Aurel Vlaicu la km 450. De?i linia Arad ââ??â?? Ilia ââ??â?? Simeria ââ??â?? Alba Iulia a fost deschis?? circula?iei la 22 decembrie 1868, ast??zi este segregat?? între regionalele Timi?oara ?i Bra?ov. între 1868 ?i 1884, linia a fost exploatat?? de ââ??ÂSocietatea Primei C??i Ferate din Transilvaniaââ??Â, între 1884 ?i 1919 de c??tre MAV, iar dup?? 1920, linia intr?? în proprietatea statului român abia format dup?? Marea Unire de la 1918.
Gara Or???tie<i></i>
De la Vin?u de Jos c??tre Sibiu sunt 82 de kilometri. Aceast?? linie a fost construit?? prin talentul ?i efortul firmei Mandel ?i Revesz din Budapesta, fiind inaugurat?? la 25 noiembrie 1897. Spun talentul pentru c?? între S??li?te ?i Miercurea Sibiului trebuia s?? se construiasc?? tunelul ?i viaductul Tili?ca. De asemenea, declivitatea este de 17 mm/m între Apoldu de Jos ?i Miercurea Sibiului, raza minim?? de curbur?? fiind între S??li?te ?i Aciliu ââ??â?? 250 de metri. Se poate spune c?? aceast?? por?iune este una dintre cele mai pitore?ti de pe Magistrala 200.
Liniile sta?iei Vin?u de Jos<i></i>
Locomotiva electric?? EC 3400 kW 43-0039-8 la Trenul Personal Teiu? - Deva<i></i>
Drezina pantograf ruseasc?? la Vin?u de Jos<i></i>
Linie industrial?? acces la Holzindustrie Schweighofer<i></i>
KronoSpan Sebe?<i></i>
Linie de acces c??tre KronoSpan Sebe?<i></i>
Vagon Eacs pus pe boghiuri ORE<i></i>
Gara Sebe? Alba<i></i>
Podi?ul Seca?elor<i></i>
10:00<i></i>
Prin bun??voin?a lui emdiesel63, v?? prezint un cabview cu aceast?? linie foarte frumoas??. http://www.youtube.com/watch?v=8YAFytZRbHI
Sta?ia Miercurea Sibiului<i></i>
Vechea gar?? din Miercurea Sibiului<i></i>
Sta?ia Apoldu de Jos<i></i>
Valea râului Apold<i></i>
Pasaj feroviar peste DN1 în apropiere de Aciliu<i></i>
Vechea gar?? de la S??li?te<i></i>
Mun?ii Cîndrel<i></i>
Dealul Merezilor<i></i>
M??n??stirea Orlat<i></i>
Râul Cibin ?i tractorul amfibiu<i></i>
Gara Orlat<i></i>
Combinatul de prelucrare a lemnului din Orlat<i></i>
11:00<i></i>
Iat?? c?? dup?? aproape 300 de kilometri, dealuri urcate ?i poduri traversate peste Timi? ?i Mure?, am ajuns la Sibiu.
Râul Cibin la intrarea în Sibiu<i></i>
Gara din Turni?or<i></i>
Unghiul mort care îl oferea geamurile S??ge?ii Albastre au limitat calitatea fotografiilor (realizate cu un Canon A550) pe care eram ner??bd??tor s?? vi le prezint. Oricumââ??Â? a?a arat?? traseul pe care a circulat Trenul Rapid Timi?oara Nord ââ??â?? Sibiu, traversând Mure?ul ?i Cibinul, plecând din Regionala Timi?oara ?i oprind în Regionala Bra?ov, la Sibiu.
V?? mul?umesc pentru aten?ie ?i urm??rire! Urm??toarea postare va fi despre o alt?? c??l??torie de pe Magistrala 200 pân?? la Bra?ov!<i></i>
Bibliografie<i></i>:
1. Radu Bellu, ââ??ÂMica monografie a c??ilor ferate din România, Regionala de C??i Ferate Bra?ovââ??Â, Editura Filaret, 1995, Bucure?ti
2. Radu Bellu, ââ??ÂMica monografie a c??ilor ferate din România, Regionala de C??i Ferate Timi?oaraââ??Â, Editura Filaret, 1997, Bucure?ti
3. Valentin Iv??nescu, ââ??ÂCronica ilustrat?? a Regionalei de C??i Ferate Timi?oaraââ??Â, Editura Marineasa, 2009, Timi?oara
4. ââ??ÂAtlasul Jude?elor din Republica Socialist?? Româniaââ??Â, Editura Didactic?? ?i Pedagogic??, 1978, Bucure?ti
5. http://www.trennet.ro/products/gallery/file95.pdf
28 iulie 2009 -=- Excursie FeRoviaR?? Timi?oara ââ??â?? Deva ââ??â?? Sibiu<i></i>
[ââ??Â?]
Nu mult?? lume ?tie ce am aflat de la d-l director al Sucursalei Regionale Timi?oara, ing. Valeriu Tric??, citat în lucrarea domnului profesor Valentin Iv??nescu, ââ??ÂCronica ilustrat?? a Regionalei de C??i Ferate Timi?oaraââ??Â, ?i anume c?? Timi?oara a fost primul nod de cale ferat?? de pe teritoriul României de ast??zi (30 august 1858), tot aici s-a construit prima linie de cale ferat??, Oravi?a ââ??â?? Bazia? (20 august 1854) cu cele mai mici raze ale curbelor (114 metri) ?i cu primul depou de locomotive ââ??â?? Oravi?a (1854), a fost prima sta?ia iluminat?? cu gaz aerian (1857) ?i ulterior, iluminat?? electric (1884), prima linie electrificat??, Arad ââ??â?? Pâncota (10 aprilie 1913) ?i nu în ultimul rând ââ??â?? cu cea mai dens?? re?ea feroviar?? din România.<i></i>
Gara Timi?oara Nord<i></i>
Traseul Trenului Timi?oara Nord ââ??â?? Sibiu<i></i>
05:00<i></i>
De?i, în prezent, dac?? vrei s?? ajungi de la Timi?oara la Sibiu, iei trenul ?i ajungi în 5-6 ore la destina?ie, ei bine, în trecut lucrurile au stat altfel. Por?iunea de cale ferat?? de la Timi?oara la Lugoj a fost inaugurat?? la 23 octombrie 1876. De la Lugoj, trenul urc?? de-a lungul v??ii râului Bega pân?? la intersec?ia cu Mure?ul. Aceast?? linie a fost construit?? de Societatea C??ilor Ferate Sud Orientale Ungare ?i inaugurat?? la 17 septembrie 1898. Ei bine, de la Ilia spre Simeria ?i mai departe spre Vin?u de Jos, calea ferat?? a fost construit?? ?i inaugurat?? la 22 decembrie 1868. De la Vin?u de Jos spre Sibiu vom vorbi în rândurile ce urmeaz??.
Gara Buzia?<i></i>
Lugojul este un mic nod feroviar care se afl?? la intersec?ia dintre liniile Buzia? - Ilia ?i Timi?oara ââ??â?? Caransebe?. Se afl?? a?ezat pe Valea Timi?ului la 125 metri altitudine. De aici, trenul urc?? pân?? la 250 m altitudine în sta?ia Holdea (cel mai înalt loc de pe linia Lugoj ââ??â?? Ilia ?i locul unde se separ?? bazinele râurilor Mure? ?i Bega), trece printr-un tunel de creast?? (fiind în S??geata Albastr??, nu l-am putut fotografia datorit?? unghiului îngust oferit de ferestrele automotorului) ?i coboar?? pân?? la cei 175 de metri din localitatea Ilia.
Sta?ia Lugoj<i></i>
Gara Holdea<i></i>
08:00<i></i>
în aceast?? zon?? au existat c??i ferate înguste, dar ce a fost în trecutââ??Â? a fost în trecut. Din p??cate. ??Ë?i apropo de trecut, prin aceste locuri, trac?iunea cu aburi a asigurat transportul m??rfurilor ?i a c??l??torilor timp de peste 99 de ani! Comunica?ia dintre sta?ii era asigurat?? printr-o instala?ia de telegrafie tip MORSE, iar dup?? 1960 sta?iile au fost dotate cu instala?ii telefonice. Spre Ilia, traversam un pod peste Mure? lung de 256 metri.
Sta?ia Dobra<i></i>
Râul Mure?<i></i>
De la Ilia la Vin?u de Jos, trenul merge constant cu viteza lui obi?nuit??, 50-60 km/h. Aceast?? por?iune de cale ferat?? a f??cut parte din linia construit?? de ââ??ÂSocietatea Primei C??i Ferate din Transilvaniaââ?? ?i deschis?? la 22 decembrie 1868. Datorit?? v??ilor mari care caracterizeaz?? Carpa?ii Occidentali, aceast?? linie este considerat?? o linie de câmpie, f??r?? varia?ii semnificative de declivitate sau raze de curbur??.
Gara Ilia<i></i>
Diminea?a în Ilia<i></i>
Un vagon de c??l??tori rupt în dou?? - se vede cel mai bine cum vagonul este o structur?? portant??<i></i>
Râul Mure? în apropiere de Deva<i></i>
Planul înclinat de la Cetatea Devei<i></i>
Gara din Deva<i></i>
Depoul de locomotive de la Simeria a fost inaugurat la 28 august 1870. Simeria a fost ?i este un important nod de cale ferat?? unde repara?ia de vagoane ?i de utilaje feroviare a reprezentat un punct forte al motorului economiei din ora?. Câteva informa?ii despre REVA Simeria pute?i g??si aici, iar un produs interesant ie?it de pe por?ile acestei companii este vagonul cistern?? tip ?coal??. Mi se pare încurajant c?? un operator economic î?i permite s?? investeasc?? într-un asemenea proiect.
O locomotiva diesel-hidraulic?? ?i câteva vagoane de c??l??tori în Simeria<i></i>
Gara Simeria<i></i>
Drezin?? pantograf modernizat?? DPM-604 în Simeria<i></i>
Turnul de control CFR de la Simeria<i></i>
Locomotiva diesel-electric?? 60-0036-8 de la Servtrans în Simeria<i></i>
Linia de cale ferat?? Simeria ââ??â?? Hunedoara<i></i>
Ramifica?ie pasaj denivelat de la Magistrala 200 la linia 202<i></i>
09:00<i></i>
Calea ferat?? între Ilia ?i Vin?u de Jos, fidel?? ca a?ezare v??ii Mure?ului, a fost dublat?? în anul 1960. Grani?a dintre Regionalele Bra?ov ?i Timi?oara se afl?? între sta?iile ??Ë?ibot ?i Aurel Vlaicu la km 450. De?i linia Arad ââ??â?? Ilia ââ??â?? Simeria ââ??â?? Alba Iulia a fost deschis?? circula?iei la 22 decembrie 1868, ast??zi este segregat?? între regionalele Timi?oara ?i Bra?ov. între 1868 ?i 1884, linia a fost exploatat?? de ââ??ÂSocietatea Primei C??i Ferate din Transilvaniaââ??Â, între 1884 ?i 1919 de c??tre MAV, iar dup?? 1920, linia intr?? în proprietatea statului român abia format dup?? Marea Unire de la 1918.
Gara Or???tie<i></i>
De la Vin?u de Jos c??tre Sibiu sunt 82 de kilometri. Aceast?? linie a fost construit?? prin talentul ?i efortul firmei Mandel ?i Revesz din Budapesta, fiind inaugurat?? la 25 noiembrie 1897. Spun talentul pentru c?? între S??li?te ?i Miercurea Sibiului trebuia s?? se construiasc?? tunelul ?i viaductul Tili?ca. De asemenea, declivitatea este de 17 mm/m între Apoldu de Jos ?i Miercurea Sibiului, raza minim?? de curbur?? fiind între S??li?te ?i Aciliu ââ??â?? 250 de metri. Se poate spune c?? aceast?? por?iune este una dintre cele mai pitore?ti de pe Magistrala 200.
Liniile sta?iei Vin?u de Jos<i></i>
Locomotiva electric?? EC 3400 kW 43-0039-8 la Trenul Personal Teiu? - Deva<i></i>
Drezina pantograf ruseasc?? la Vin?u de Jos<i></i>
Linie industrial?? acces la Holzindustrie Schweighofer<i></i>
KronoSpan Sebe?<i></i>
Linie de acces c??tre KronoSpan Sebe?<i></i>
Vagon Eacs pus pe boghiuri ORE<i></i>
Gara Sebe? Alba<i></i>
Podi?ul Seca?elor<i></i>
10:00<i></i>
Prin bun??voin?a lui emdiesel63, v?? prezint un cabview cu aceast?? linie foarte frumoas??. http://www.youtube.com/watch?v=8YAFytZRbHI
Sta?ia Miercurea Sibiului<i></i>
Vechea gar?? din Miercurea Sibiului<i></i>
Sta?ia Apoldu de Jos<i></i>
Valea râului Apold<i></i>
Pasaj feroviar peste DN1 în apropiere de Aciliu<i></i>
Vechea gar?? de la S??li?te<i></i>
Mun?ii Cîndrel<i></i>
Dealul Merezilor<i></i>
M??n??stirea Orlat<i></i>
Râul Cibin ?i tractorul amfibiu<i></i>
Gara Orlat<i></i>
Combinatul de prelucrare a lemnului din Orlat<i></i>
11:00<i></i>
Iat?? c?? dup?? aproape 300 de kilometri, dealuri urcate ?i poduri traversate peste Timi? ?i Mure?, am ajuns la Sibiu.
Râul Cibin la intrarea în Sibiu<i></i>
Gara din Turni?or<i></i>
Unghiul mort care îl oferea geamurile S??ge?ii Albastre au limitat calitatea fotografiilor (realizate cu un Canon A550) pe care eram ner??bd??tor s?? vi le prezint. Oricumââ??Â? a?a arat?? traseul pe care a circulat Trenul Rapid Timi?oara Nord ââ??â?? Sibiu, traversând Mure?ul ?i Cibinul, plecând din Regionala Timi?oara ?i oprind în Regionala Bra?ov, la Sibiu.
V?? mul?umesc pentru aten?ie ?i urm??rire! Urm??toarea postare va fi despre o alt?? c??l??torie de pe Magistrala 200 pân?? la Bra?ov!<i></i>
Bibliografie<i></i>:
1. Radu Bellu, ââ??ÂMica monografie a c??ilor ferate din România, Regionala de C??i Ferate Bra?ovââ??Â, Editura Filaret, 1995, Bucure?ti
2. Radu Bellu, ââ??ÂMica monografie a c??ilor ferate din România, Regionala de C??i Ferate Timi?oaraââ??Â, Editura Filaret, 1997, Bucure?ti
3. Valentin Iv??nescu, ââ??ÂCronica ilustrat?? a Regionalei de C??i Ferate Timi?oaraââ??Â, Editura Marineasa, 2009, Timi?oara
4. ââ??ÂAtlasul Jude?elor din Republica Socialist?? Româniaââ??Â, Editura Didactic?? ?i Pedagogic??, 1978, Bucure?ti
5. http://www.trennet.ro/products/gallery/file95.pdf