- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Excursie FeRoviaR?? 1 iunie 2008 -=- Linia secundar?? 606, Ia?i ââ??â?? Pa?cani</COLOR><i></i>
Linia simpl??, Pa?cani ââ??â?? Ia?i, cu o lungime de 75,70 km ?i inaugurat?? la 1 iunie 1870, a fost construit?? între anii 1868-1870 de Concesiunea Offenheim ââ??â?? Compania Lemberg ââ??â?? Cern??u?i ââ??â?? Ia?i. în 1888, datorit?? exploat??rii grosolane, statul român a sechestrat linia ferat?? la 30 octombrie 1888, aceasta trecând la 22 ianuarie 1889 sub administrarea Direc?iei Generale a C??ilor Ferate Române.
Aceast?? linie, care apar?inea societ???ii LCJE (Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahn), a fost îndeosebi folosit?? pentru transportul armatelor ruse, concentrate în Basarabia, spre frontul de la Sud de Dun??re în R??zboiul pentru cucerirea Independen?ei de stat a României, desf???urat între 1877 ?i 1878. Tot aici merit?? s?? amintim c?? Ia?iul a fost legat FeRoviaR de Basarabia la 1 iunie 1875 prin tronsonul Corne?ti ââ??â?? Ungheni ââ??â?? Ia?i. Linia din România, de la Ia?i la Ungheni, a fost dat?? în exploatare cu un mai devreme, la 1 august 1874. Aceasta a fost construit?? de antreprenorul român, Grigorie Eliad (1833 - 1901).
???žina liniei 608 este de tip 65, iar în 1912 un tren între Ia?i ?i Pa?cani parcurgea cei 76 de kilometri în 2 ore ?i 6 minute. Ast??zi, un tren Personal c??l??tore?te pe aceast?? distan??? o or?? ?i 25 de minute, în timp ce un Acceleratââ??Â? doar o or?? ?i 6 minute. La momentul inaugur??rii liniei exista doar o pereche de trenuri, în 1950 existau 4, urmând ca apogeul s?? se ob?in?? în 1990, când CFR oferea 18 perechi de trenuri între Ia?i ?i Pa?cani.
Sec?ia Pa?cani ââ??â?? Ia?i a fost dotat?? cu bloc de linie automat ?i a fost pus?? în func?iune începând cu 1980, în timp ce prima locomotiv?? electric?? ?i-a f??cut apari?ia pe acest traseu la 9 februarie 1988. Electrificarea a avut loc în 3 etape: Pa?cani ââ??â?? Târgu Frumos, Târgu Frumos ââ??â?? Le?cani ?i Le?cani ââ??â?? Ia?i.
Tot demn de men?ionat este ?i faptul c?? linia Cucuteni (ast??zi, Le?cani) ââ??â?? Ia?i a fost prima linie dubl?? din România datorit?? construirii c??ii ferate Dorohoi ââ??â?? Le?cani ââ??â?? Ia?i (1896). <i></i>
140 de istorie impregnat?? într-un moment fotografic FeRoviaR<i></i>
16:40<i></i>
S?? revenim la prezent ?i s?? v?? readuc aminte c?? m?? aflam în Ia?i, venit de la Dorohoi cu Trenul Personal 6492, Dorohoi ââ??â?? Ia?i. Odat?? ajuns pe peroanele g??rii, am fugit spre Casa de Bilete pentru a-mi cump??ra legitima?ie de c??l??torie pentru Trenul Personal 6457, Ia?i ââ??â?? Pa?cani. Urma s?? c??l??toresc 76 de kilometri pe una dintre cele mai vechi rute FeRoviaRe din ?ar??.
???ži pentru c?? tot am fost în Ia?i, într-un loc cu o istorie de 140 de ani împlini?i pe 1 iunie 2010, redau un fragment din articolul scris de inginerul I. Mitican, ââ???žGara Ia?i la 100 de aniââ??Â: ââ???žîn mai 1870, cl??direa înalt?? cu dou?? rânduri ?i lung?? de 133 de metri era zidit?? de ro?u, dominând întreaga vale a Bahluiului, ca o cetate de foc, ridicat?? în mijlocul unei delte înverzite.ââ??Â<i></i>
Gara Ia?i, în picioare din 1870<i></i>
Vedere de pe pasarel??, spre direc?ia Pa?cani<i></i>
Vedere spre direc?ia Vaslui - Bucure?ti<i></i>
Peroanele g??rii din Ia?i, v??zute de pe pasarel??<i></i>
16:50<i></i>
Trenul cu care urma s?? merg spre Pa?cani avea s?? plece la 17:10, astfel c?? încerc s?? surprind o foarte scurt?? activitate FeRoviaR?? în Ia?i.
Vagoanele trenului cu care urma s?? c??l??toresc pân?? la Pa?cani
Locomotiva EA1-720 se plimba pe liniile g??rii Ia?i
LDH 165 este omul zilei în gara Ia?i
Mai multe vagoane de tren personal manevrate de LDH 165<i></i>
17:00<i></i>
Ora de plecare spre ora?ul de lâng?? Siret se apropie. Totu?i, am observat câteva vagoane Dimitrov (vagon 29-22) în cap??tul X al sta?iei (cel spre Vaslui). Mi-am f??cut datoria de fotograf amator ?i am remarcat prezen?a exemplarelor 42 ?i 23.
Tabela Mersului Trenurilor din gara Ia?i
Dimitrovul 42
Dimitrovul 23
Direc?ia aceasta este adoptat?? de trenurile rapid-accelerat spre Bucure?ti<i></i>
17:10<i></i>
Urcat în tren în ultimul vagon, continui s?? ron???i din alunele atât de dornice de a-mi oferi multe calorii de care aveam atâta nevoie. Am ales s?? c??l??toresc în ultimul vagon din cele trei etajate seria 26-26.
Trenule, hai s?? pornim!
Trenul Personal Bac??u - Ia?i sosea în Gara Ia?i
LDH 292 a?tepta s?? pescuiasc?? niscaiva vagona?e
P??r??sim Gara Ia?i<i></i>
în inten?ia de neoprit a mecanicului de a accelera spre urm??toarea sta?ie ââ??â?? Le?cani ââ??â?? m-am a?ezat la geam ?i am sim?it tumultul vitezei în dreptul ochilor, p??rului, urechilorââ??Â? ???ži totu?i, atent fiind la drum, am ââ???žsurprinsââ?? prezen?a unui pasionat FeRoviaR cu un aparat frumu?el la câteva sute de metri de Gara Ia?i. Poate îl cunoa?te cineva?
Salut, stimate pasionat!
Depoul de tramvaie Ia?i
La revedere, Ia?i!
Liniile curg în dep??rtare asemeni unor sc??ri celeste
A doua pereche de semnale luminoase de dup?? Ia?i<i></i>
17:20<i></i>
Câteva minute mai trebuiau s?? a?tepte c??l??torii care voiau s?? coboare în Gara Le?cani (fosta denumire - Cucuteni). între timp, eu eram pe geam ?i urm??ream dac?? linia ferat?? era dreapt??ââ??Â? sau nu. ???ži se pare c?? acest lucru i-a s??rit în ochi domnului controlor de bileteââ??Â?
Soarele dezmierda atunci por?iunea pe care c??l??toream
Trenul Accelerat Cluj-Napoca - Gala?i fugea spre Ia?i<i></i>
Dup?? ce mi-a compostat legitima?ia de c??l??torie, m-a întrebat despre motivul pentru care fotografiam calea ferat?? ?i i-am r??spuns cu lec?ia despre care o înv???asem deja: sunt pasionat de Transporturile FeRoviaRe. Stimabilul domn mi-a spus c?? nu este voie s?? fotografiez calea ferat?? ?i mi-a mai zis c?? î?i risc?? meseria din cauza mea. Mi-a explicat c?? dac?? se întâmpl?? ceva cu trenul (ce putea s?? se întâmple??), el r??spunde de eventualele probleme. Nu am în?eles ce leg??tur?? avea vreo problem?? a trenului (care s-ar fi rezolvat independent de mine) cu faptul c?? eu fotografiam, îns?? ?tiu c?? m-a cuprins o dezam??gire intens?? încât am uitat c?? opream în Le?cani. Dup?? un scurt proces de con?tiin???, mi-am zis s?? merg mai departe ?i s?? fotografiez a?a cum am s?? pot ââ??â?? pe ascuns.
17:30<i></i>
???ži astfel, dup?? alte 10 minute în care am admirat peisajul, am ajuns în Podu Iloaiei. Gara ora?ului de 10.000 de suflete este situat?? la 23 de kilometri de Ia?i. Paralel cu liniile g??rii de 967 de metri lungime se aflau containere REMAT Ia?i. Din p??cate, nu se vedea nicio linie industrial?? care s?? aduc?? aminte de traficul de marf??. Tot aici, la Podu Iloaiei, râul Bahlui ?i afluentul s??u, Bahluiei, fac cruce ?i-?i unesc destinele pân?? când se vars?? în râul Jijia.
Influen?a popula?iei evreie?ti a avut un cuvânt de spus în dezvoltarea ora?ului, linkul propus fiind o bun?? bibliografie pentru cei interesa?i de acest subiect. îns?? tot la fel de interesant, dar foarte trist, apare scris despre ââ???žTrenul mor?ii, Ia?i ââ??â?? Podu Iloaieiââ??Â, când sute de evrei au murit într-un tren care a circulat între Ia?i ?i Podu Iloaiei în iunie 1941. Autoritatea de atunci a înghesuit cât mai mul?i evrei în vagoane, urmând ca ei s?? fie trimi?i spre lag??re de concentrare. Pe cât de mult?? dragoste exist?? în aceast?? lume, pe atât de mult?? ur?? exist?? în unele min?i pierdute. Dar s?? mergem mai departeââ??Â? Totu?i, cine uit??, nu merit??ââ??Â?
Gara Podu Iloaiei, v??zut?? prin prisma unui fotograf îngr??dit de legea cuiva...
Liniile g??rii Podu Iloaiei<i></i>
Urm??toarea sta?ie în care trebuia s?? ajungem era Halta Bud??i. Acest punct de oprire a fost construit dup?? anul 1955. Nu este o gar?? propriu-zis??, iar trenul sta?ioneaz?? pe linie curent??. între Podu Iloaiei ?i Bud??i se întind o salb?? de lacuri de pe râul Bahluiei, care str??luceau în b??taia soarelui. Linia cunoa?te aici o declivitate de 10 mm/m, în timp ce curbele care se succed una dup?? alta nu dep???esc o raz?? minim?? de 400 metri. Din p??cate, nu am observat (din uitare sau neglijen???) cl??direa Haltei Bud??i. îns?? pot spune c?? aceast?? localitate este a?ezat?? de-a lungul liniei 606 ?i de-a lungul Drumului Na?ional 28.
Printre curbe ?i urcu?uri, apa iazului str??luce?te pentru zâmbetul c??l??torilor
Peisaj din Bud??i<i></i>
17:40<i></i>
Regret c?? de data aceasta, soarele nu a luminat a?a cum mi-am dorit eu, ci mi-a b??tut exact în camera obiectivului, de unde ?i fotografiile arse ?i u?or modificate de mai jos. Urmeaz?? sta?ia Sârca, cu peronul pe partea dreapt??.
Coborâm ni?el spre Sârca
Ce relief l??s??m în spatele nostruââ??Â?
Curb?? cu raza de 300 de metri
Spre Sârca<i></i>
Ajuns la timp în Gara Sârca, trenul în care m?? aflam avea s?? fac?? o cruce cu Trenul Personal 5602, Putna ââ??â?? Ia?i, care era tras de locomotiva electric?? EA1-148. Din ce am descoperit de pe Internet v?? spun ?i vou?? c?? prin satul Goe?ti a trecut ?i scriitorul Barbu ???žtef??nescu Delavrancea. ???ži dac?? vreodat?? a?i fost curio?i s?? vede?i cum este un drum pe locomotiv??, un pasionat FeRoviaR, RazvanCFRforever, a publicat o plimbare FeRoviaR?? între Sârca ?i Le?cani.
Gara din Sârca
Col? de peron cu maci
în spatele locomotivei EA1-148 erau vagoanele venite de la Putna<i></i>
17:50<i></i>
Dealuri înalte ?i v??i largi aveau s??-mi r??coreasc?? privirea ?i mintea între sta?iile Târgu Frumos ?i Rugionoasa. îns?? pân?? a ajunge la acea por?iune am oprit în Gara Târgu Frumos. Dup?? cum v?? spune ?i numele, acest municipiu este unul prin care î?i face pl??cere s?? treci prin el, atât pe ruta FeRoviaR??, cât ?i pe calea rutier??. Este amenajat cu flori, are un parc frumos în centru, iar blocurile nu sunt prea înalteââ??Â? Vechi de peste 550 de ani, Târgu Frumos a reprezentat o r??scruce de drumuri comerciale, unul dintre ele fiind drumul dintre Valea Prutului ?i Valea Siretului.
Ne apropiem de Gara Târgu Frumos
Cele 7 linii ale g??rii Târgu Frumos
Gara din Târgu Frumos<i></i>
Ajun?i timpuriu în Târgu Frumos, sta?ion??m ?i admir??m peisajul dimprejur. Acest ora? este m??rginit de dealuri care mai de care mai verzi ?i ocupate ba cu arbu?ti, ba cu stâne, ba cu iarb?? verde din bel?ug.
Ce frumos bate soarele pe Dealul Draga<i></i>
18:00<i></i>
în drumul de 6 kilometri spre urm??toarea sta?ie ââ??â?? Pietri?u, trenul urc?? constant pe o pant?? caracteristic?? de pân?? la 19 mm/m. Ro?ile locomotivei al??turi de cele ale trenului tractat cu 12 osii se înclin?? în curbe cu raza minim?? de 380 de metri.
Satul Buznea
Drumul European 58 / Drumul Na?ional 28<i></i>
Dup?? numai 7 minute în care locomotiva Trenului Personal Ia?i ââ??â?? Pa?cani a atins ?i 100 de km/h, ajungem în Halta Pietri?u. Ap??rut?? în Mersul Trenurilor abia dup?? anul 1955, sta?ia nu are linii proprii. Se afl?? la 25 de kilometri de Pa?cani ?i la o altitudine semnificativ mai mare decât valea pârâului Rediu din apropierea sta?iei.
Halta Pietrisu
Valea Ferica
Da, putem spune chiar ?i Vale Feeric??ââ??Â?<i></i>
îmi aduc aminte c?? în 2005, când am participat într-o tab??r?? la mare, s-a rupt un pod de pe Magistrala 500, astfel c?? Trenul Accelerat Suceava ââ??â?? Mangalia circula ocolit pe Magistrala 600. Prima mea întâlnire cu peisajul pe care vi-l prezint mai jos s-a întâmplat atunci, în 2005. Pletele unei domni?oare zburau atunci în vânt ?i via?a-mi era din ce în ce mai drag?? c?? m?? apropiam de mareââ??Â? Drume?ia de peste 600 de kilometri cu trenul de atunci a cl??dit înc?? o c??r??mid?? la pasiunea mea pentru FeRoviaRe.
Plete-n vânt<i></i>
18:10<i></i>
Cea mai nou?? sta?ie care a ap??rut pe traseul liniei 608, Coste?ti Ia?i, st?? coco?at?? la aproape 300 de metri deasupra nivelului m??rii, în timp ce în partea de sud se întinde o vale imens?? cu o imagine de invidiat. De?i frumoas??, aceast?? rut?? prezint?? probleme în sezonul rece deoarece se formeaz?? o cea??? foarte dens?? din cauza râului Siret. Tot aici exist?? o biseric?? din lemn construit?? în 1777, care a uitat de problemele timpului ?i a continuat s?? fie l??ca? de cult pentru credincio?ii din zon??.
Halta Coste?ti Ia?i<i></i>
Dup?? ce am p??r??sit halta Coste?ti Ia?i, drumul de fier are în cale sta?ia Rugioasa. Aceast?? sta?ie s-a numit, în trecut, ?i Cuza Vod??. Lungimea liniei g??rii are 738 de metri ?i se afl?? la 15 kilometri de Pa?cani. De pe calea ferat?? se poate observa ?i Palatul Cuza de la Ruginoasa.
Vorbind despre Domnitorul României de la 1859, Alexandru Ioan Cuza, aduc aminte din lucrarea ââ???žVia?a ?i opera lui Cuza Vod??ââ??Â, realizat?? de Constantin C. Giurescu, c?? la dezbaterile privind transporturile în România, personalitatea a avut un cuvânt greu de spus. A eviden?iat însemn??tatea ?i necesitatea moderniz??rii c??ilor de transport, astfel c?? la 2 aprilie 1866 se anun?a c?? se va pune ââ???žcea dintâi piatr?? a g??rii Bucure?tiââ??Â.<i></i>
Un alt eveniment care se întâmpl?? aici ?i merit?? men?ionat este tradi?ionala lupt?? dintre cetele Delenilor ?i cele ale V??lenilor de la Ruginoasa. Cu siguran??? a?i urm??rit ?tirile în ultima zi a anului ?i a?i auzit despre aceast?? confruntare tradi?ional??.
Spre Ruginoasa
Cu Soarele în fa???, totu?i, înaint??m<i></i>
ââ???žModul în care Compania Ofenheim a exploatat liniile sale a dat na?tere la numeroase critici, care în final au dus la sechestrarea re?elei din nordul Moldovei. într-un articol din ziarul ie?ean ââ???žDreptateaââ?? din 23 iulie 1870 se relata un fapt caracteristic privitor la transportul c??l??torilor: <<La pornirea din Ia?i, cu pu?ine minute mai înainte locomotiva s-a stricat, încât a fost o întârziere pân?? ce s-a adus o a douaââ??Â? La dâmbul de la Ruginoasa s-a ad??ogat alt?? locomotiv??. Trenul era compus din 11 vagoane în total. Dup?? pu?ine momente trenul st??tu, ambele locomotive fiind stricate; pasagerii st??teau afar?? pe iarb??, nemânca?i ?i f??r?? ap??. Dup?? mai bine de trei ceasuri, veni o locomotiv?? de la Ruginoasa, care lu?? pe cele stricate, iar trenul de pasageri st??tu pe locââ??Â?; în fine, o biat?? locomotiv?? oftigioas?? veni ?i ne târî pân?? la Pa?cani.>>ââ?? s-a scris în pagina 79 din ââ???žEpopeea FeRoviaR?? româneasc??ââ??Â.
Sta?ia de cale ferat?? Ruginoasa<i></i>
18:20<i></i>
Dup?? ce am plecat din Ruginoasa, coborâm spre ultima sta?ie a periplului ia?o-p???c??nean. Din p??cate, a?a cum am mai spus, Soarele mi-a fost du?man pentru c?? ?i-a trimis razele lui în aparatul foto, ?i nu pe relieful pe care voiam s??-l integrez pe retina Canonului. Dar nu-i nimic, v?? voi prezenta fotografii mai de calitate în urm??toarea plimbare FeRoviaR?? efectuat?? pe 606.
Spre Pa?cani<i></i>
Totu?i, pasiona?ii FeRoviaRi din Pa?cani î?i fac datoria ?i continu?? s?? ne arate momente superbe de pe c??ile ferate moldovene?ti. R??zvan ne-a propus un cabview superb între Ruginoasa ?i Pa?cani, o por?iune de linie complicat?? cu peisaje demne de v??zut într-o via???.
Coborâm spre Pa?cani
Lunca Siretului<i></i>
18:30<i></i>
Spre Pa?cani c??l??torim cu vitez?? sporit??ââ??Â? Valea Siretului înghite trenul venit dinspre ???žaua Ruginoasa, iar Soarele se ascunde pe dup?? colinele ora?ului Pa?cani.
Ne preg??tim s?? trecem podul peste Siret
Sim?i?i joantele de pe pod?
C??tre ultima sta?ie ââ??â?? Pa?cani<i></i>
înainte de a ajunge în Gara Pa?cani, linia 606 trece printre Revizia de Vagoane Pa?cani ?i Depoul de locomotive Pa?cani, unde am v??zut câteva locomotive electrice EA 5100 kW în stare de conservare, precum ?i alte locomotive electrice seria 25.100, care au apar?inut SNCF: Locomotiva GFR 425170 ?i 425125.
Ramifica?ia spre Pa?cani, grupa m??rfuri
Ramifica?ia spre Revizia tehnic?? de vagoane Pa?cani
Locomotive electrice aflate în conservare<i></i>
Din fotografiile de pe Internet se observ?? c?? locomotiva 425.125 a fost vopsit?? în schema de culori a Regiotransului ?i face serviciu pe trenurile de c??l??tori ale companiei, în timp ce 425.170 face serviciu de marf?? pentru GFR. De?i seria este 25.100, ele totu?i au num??rul de identificare 425.100? De unde acest 4? Conform unei informa?ii de pe un forum al pasiona?ilor FeRoviaRi, cifra 4 semnific?? apartenen?a locomotivei pentru serviciile de marf?? ale SNCF.
Locomotiv?? din Fran?a, 425-170
Locomotiv?? din Fran?a, 425-125<i></i>
Despre acest tip de locomotiv?? merit?? s?? amintim c?? poate func?iona atât la curent alternativ de 25kV, cât ?i la curent continuu de 1,5 kV. Puterea maxim?? de care dispune este de 4.130 de kW (curent alternativ 25kV) / 3.400 kW (curent continuu 1,5 kV), atinge o vitez?? maxim?? de 130 km/h mul?umit?? celor 4 motoare TO 136-8 de 1.050 de vol?i fiecare, locomotiva cânt??rind în total 84 de tone.
Locomotiva diesel-electric?? româneasc?? în conservare
O alt?? LDE uitat?? de timp ?i economie
Liniile Reviziei de Vagoane Pa?cani
LDH 235 ne spune BUN VENIT în Pa?cani
???ži am ajuns in Pa?cani<i></i>
La apari?ia c??ilor ferate în Moldova, atelierul principal pentru repara?ia ?i executarea lucr??rilor de între?inere a locomotivelor era la Pa?cani. A fost inaugurat la 15 decembrie 1869 de c??tre Compania L.C.I. ââ??â?? Offenheim. Acum ?i aici avem o întreag?? uzin?? de între?inere, repara?ie ?i modernizare de a materialului rulant.
îmi permit s?? închei cu dou?? paragrafe scrise în ââ???žEpopeea FeRoviaR?? Româneasc??ââ??Â, care spun ce a însemnat Pa?cani pentru calea ferat?? româneasc??.
ââ???žîn general, linia realizat?? de aceast?? companie (Suceava Burdujeni ââ??â?? Roman, Pa?cani ââ??â?? Ia?i ?i Vere?ti - Boto?ani), de?i la un cost ridicat, a fost mai bine lucrat??, inclusiv cl??dirile, ?i echipat?? cu cea de la Giurgiu. Odat?? cu construc?ia ei s-a realizat în nodul feroviar Pa?cani un important atelier pentru reparat locomotive ?i vagoane, iar la Pa?cani, Boto?ani, Roman ?i Ia?i, remize de locomotive. Creându-se importantul centru de repara?ii din Pa?cani, s-a dat via??? însu?i târgului, care, la acea dat??, nu reprezenta prea mult din punct de vedere economic. Pe drept cuvânt, într-o lucrare monografic?? s-a citat în <<Moto>> c?? <<Pa?canii înseamn?? Atelierele. Atelierele înseamn?? Pa?canii. Dou?? no?iuni din acela?i sângeââ??Â?>>. în anul 1869, când s-a dat în folosin??? linia ferat??, a început s?? func?ioneze cea mai ââ???žtehnic??ââ?? localitate feroviar?? din România. Fenomenul este mai pu?in cunoscut, poate pentru c?? a durat pu?in. îl men?ion??m pentru a primi locul cuvenit în istoria economic?? a României. în 1869, când ansamblul feroviar din Bucure?ti-Nord (sta?ia, depoul, atelierul de material rulant etc.) se afla la începutul construc?iei, iar mica gar?? Filaret nu era decât o simpl?? sta?ie-terminus, în Pa?cani întâlnim un adev??rat complex-nod de cale ferat??, cu ateliere bine dotate pentru acea vreme. Se puseser?? acolo, în apropierea luncii Siretului, cu greu, bazele unei activit???i metalurgice prelucr??toare, cu turn??torii, ateliere specializate în forjare, strunjire, rabotare. Aici lucrau un mare num??r de speciali?ti. La fel, sta?ia de?inea o sec?ie cu speciali?ti în telegrafie, în comunica?ii <<prin fir>>. în sta?ia Pa?cani se afla ?i atelierul pentru între?inerea c??ii, unde se reparau ?ine de cale ferat??, macazuri etc.ââ??Â<i></i>
Cândva, cel mai tehnic ora? al României ââ??â?? Pa?cani<i></i>
ââ???žPa?canii înseamn?? Atelierele. Atelierele înseamn?? Pa?canii. Dou?? no?iuni din acela?i sângeââ??Â?ââ?? s-a spus în monografia ââ???žUzina mecanic?? de material rulant Pa?caniââ??Â, 1969.
<COLOR color="red">Bibliografie:<i></i>
1. Jean-Marc Allenbach, Traction électrique, Volumul 1.
2. ing. Radu Bellu, ââ???žMica monografie a C??ilor Ferate din Româniaââ??Â, 2001
3. Const. Botez, Dem. Urma, Ion Saizu, ââ???žEpopeea FeRoviaR?? româneasc??ââ??Â, Bucure?ti, Editura Sport-Turism, 1977.
4. Const. Botez, L. E?anu, ââ???žUzina mecanic?? de material rulant Pa?cani, 1869-1969ââ??Â, Ia?i, 1969.
5. Dumitru Iord??nescu, Constantin Georgescu, ââ???žConstruc?ii pentru Transporturi în Româniaââ??Â, Bucure?ti, CCCF Bucure?ti, 1986
6. Howard Johnston & Ken Harris, Train Recognition Guide, Janeââ??â??s, Collins, 2005
7. ???žerban L??cri?eanu, Ilie Popescu, ââ???žIstoricul Trac?iunii FeRoviaRe din Româniaââ??Â, volumul II, Bucure?ti, Editura ASAB, 2007
8. Instruc?ia de remorcare ?i frânare
Linia simpl??, Pa?cani ââ??â?? Ia?i, cu o lungime de 75,70 km ?i inaugurat?? la 1 iunie 1870, a fost construit?? între anii 1868-1870 de Concesiunea Offenheim ââ??â?? Compania Lemberg ââ??â?? Cern??u?i ââ??â?? Ia?i. în 1888, datorit?? exploat??rii grosolane, statul român a sechestrat linia ferat?? la 30 octombrie 1888, aceasta trecând la 22 ianuarie 1889 sub administrarea Direc?iei Generale a C??ilor Ferate Române.
Aceast?? linie, care apar?inea societ???ii LCJE (Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahn), a fost îndeosebi folosit?? pentru transportul armatelor ruse, concentrate în Basarabia, spre frontul de la Sud de Dun??re în R??zboiul pentru cucerirea Independen?ei de stat a României, desf???urat între 1877 ?i 1878. Tot aici merit?? s?? amintim c?? Ia?iul a fost legat FeRoviaR de Basarabia la 1 iunie 1875 prin tronsonul Corne?ti ââ??â?? Ungheni ââ??â?? Ia?i. Linia din România, de la Ia?i la Ungheni, a fost dat?? în exploatare cu un mai devreme, la 1 august 1874. Aceasta a fost construit?? de antreprenorul român, Grigorie Eliad (1833 - 1901).
???žina liniei 608 este de tip 65, iar în 1912 un tren între Ia?i ?i Pa?cani parcurgea cei 76 de kilometri în 2 ore ?i 6 minute. Ast??zi, un tren Personal c??l??tore?te pe aceast?? distan??? o or?? ?i 25 de minute, în timp ce un Acceleratââ??Â? doar o or?? ?i 6 minute. La momentul inaugur??rii liniei exista doar o pereche de trenuri, în 1950 existau 4, urmând ca apogeul s?? se ob?in?? în 1990, când CFR oferea 18 perechi de trenuri între Ia?i ?i Pa?cani.
Sec?ia Pa?cani ââ??â?? Ia?i a fost dotat?? cu bloc de linie automat ?i a fost pus?? în func?iune începând cu 1980, în timp ce prima locomotiv?? electric?? ?i-a f??cut apari?ia pe acest traseu la 9 februarie 1988. Electrificarea a avut loc în 3 etape: Pa?cani ââ??â?? Târgu Frumos, Târgu Frumos ââ??â?? Le?cani ?i Le?cani ââ??â?? Ia?i.
Tot demn de men?ionat este ?i faptul c?? linia Cucuteni (ast??zi, Le?cani) ââ??â?? Ia?i a fost prima linie dubl?? din România datorit?? construirii c??ii ferate Dorohoi ââ??â?? Le?cani ââ??â?? Ia?i (1896). <i></i>
140 de istorie impregnat?? într-un moment fotografic FeRoviaR<i></i>
16:40<i></i>
S?? revenim la prezent ?i s?? v?? readuc aminte c?? m?? aflam în Ia?i, venit de la Dorohoi cu Trenul Personal 6492, Dorohoi ââ??â?? Ia?i. Odat?? ajuns pe peroanele g??rii, am fugit spre Casa de Bilete pentru a-mi cump??ra legitima?ie de c??l??torie pentru Trenul Personal 6457, Ia?i ââ??â?? Pa?cani. Urma s?? c??l??toresc 76 de kilometri pe una dintre cele mai vechi rute FeRoviaRe din ?ar??.
???ži pentru c?? tot am fost în Ia?i, într-un loc cu o istorie de 140 de ani împlini?i pe 1 iunie 2010, redau un fragment din articolul scris de inginerul I. Mitican, ââ???žGara Ia?i la 100 de aniââ??Â: ââ???žîn mai 1870, cl??direa înalt?? cu dou?? rânduri ?i lung?? de 133 de metri era zidit?? de ro?u, dominând întreaga vale a Bahluiului, ca o cetate de foc, ridicat?? în mijlocul unei delte înverzite.ââ??Â<i></i>
Gara Ia?i, în picioare din 1870<i></i>
Vedere de pe pasarel??, spre direc?ia Pa?cani<i></i>
Vedere spre direc?ia Vaslui - Bucure?ti<i></i>
Peroanele g??rii din Ia?i, v??zute de pe pasarel??<i></i>
16:50<i></i>
Trenul cu care urma s?? merg spre Pa?cani avea s?? plece la 17:10, astfel c?? încerc s?? surprind o foarte scurt?? activitate FeRoviaR?? în Ia?i.
Vagoanele trenului cu care urma s?? c??l??toresc pân?? la Pa?cani
Locomotiva EA1-720 se plimba pe liniile g??rii Ia?i
LDH 165 este omul zilei în gara Ia?i
Mai multe vagoane de tren personal manevrate de LDH 165<i></i>
17:00<i></i>
Ora de plecare spre ora?ul de lâng?? Siret se apropie. Totu?i, am observat câteva vagoane Dimitrov (vagon 29-22) în cap??tul X al sta?iei (cel spre Vaslui). Mi-am f??cut datoria de fotograf amator ?i am remarcat prezen?a exemplarelor 42 ?i 23.
Tabela Mersului Trenurilor din gara Ia?i
Dimitrovul 42
Dimitrovul 23
Direc?ia aceasta este adoptat?? de trenurile rapid-accelerat spre Bucure?ti<i></i>
17:10<i></i>
Urcat în tren în ultimul vagon, continui s?? ron???i din alunele atât de dornice de a-mi oferi multe calorii de care aveam atâta nevoie. Am ales s?? c??l??toresc în ultimul vagon din cele trei etajate seria 26-26.
Trenule, hai s?? pornim!
Trenul Personal Bac??u - Ia?i sosea în Gara Ia?i
LDH 292 a?tepta s?? pescuiasc?? niscaiva vagona?e
P??r??sim Gara Ia?i<i></i>
în inten?ia de neoprit a mecanicului de a accelera spre urm??toarea sta?ie ââ??â?? Le?cani ââ??â?? m-am a?ezat la geam ?i am sim?it tumultul vitezei în dreptul ochilor, p??rului, urechilorââ??Â? ???ži totu?i, atent fiind la drum, am ââ???žsurprinsââ?? prezen?a unui pasionat FeRoviaR cu un aparat frumu?el la câteva sute de metri de Gara Ia?i. Poate îl cunoa?te cineva?
Salut, stimate pasionat!
Depoul de tramvaie Ia?i
La revedere, Ia?i!
Liniile curg în dep??rtare asemeni unor sc??ri celeste
A doua pereche de semnale luminoase de dup?? Ia?i<i></i>
17:20<i></i>
Câteva minute mai trebuiau s?? a?tepte c??l??torii care voiau s?? coboare în Gara Le?cani (fosta denumire - Cucuteni). între timp, eu eram pe geam ?i urm??ream dac?? linia ferat?? era dreapt??ââ??Â? sau nu. ???ži se pare c?? acest lucru i-a s??rit în ochi domnului controlor de bileteââ??Â?
Soarele dezmierda atunci por?iunea pe care c??l??toream
Trenul Accelerat Cluj-Napoca - Gala?i fugea spre Ia?i<i></i>
Dup?? ce mi-a compostat legitima?ia de c??l??torie, m-a întrebat despre motivul pentru care fotografiam calea ferat?? ?i i-am r??spuns cu lec?ia despre care o înv???asem deja: sunt pasionat de Transporturile FeRoviaRe. Stimabilul domn mi-a spus c?? nu este voie s?? fotografiez calea ferat?? ?i mi-a mai zis c?? î?i risc?? meseria din cauza mea. Mi-a explicat c?? dac?? se întâmpl?? ceva cu trenul (ce putea s?? se întâmple??), el r??spunde de eventualele probleme. Nu am în?eles ce leg??tur?? avea vreo problem?? a trenului (care s-ar fi rezolvat independent de mine) cu faptul c?? eu fotografiam, îns?? ?tiu c?? m-a cuprins o dezam??gire intens?? încât am uitat c?? opream în Le?cani. Dup?? un scurt proces de con?tiin???, mi-am zis s?? merg mai departe ?i s?? fotografiez a?a cum am s?? pot ââ??â?? pe ascuns.
17:30<i></i>
???ži astfel, dup?? alte 10 minute în care am admirat peisajul, am ajuns în Podu Iloaiei. Gara ora?ului de 10.000 de suflete este situat?? la 23 de kilometri de Ia?i. Paralel cu liniile g??rii de 967 de metri lungime se aflau containere REMAT Ia?i. Din p??cate, nu se vedea nicio linie industrial?? care s?? aduc?? aminte de traficul de marf??. Tot aici, la Podu Iloaiei, râul Bahlui ?i afluentul s??u, Bahluiei, fac cruce ?i-?i unesc destinele pân?? când se vars?? în râul Jijia.
Influen?a popula?iei evreie?ti a avut un cuvânt de spus în dezvoltarea ora?ului, linkul propus fiind o bun?? bibliografie pentru cei interesa?i de acest subiect. îns?? tot la fel de interesant, dar foarte trist, apare scris despre ââ???žTrenul mor?ii, Ia?i ââ??â?? Podu Iloaieiââ??Â, când sute de evrei au murit într-un tren care a circulat între Ia?i ?i Podu Iloaiei în iunie 1941. Autoritatea de atunci a înghesuit cât mai mul?i evrei în vagoane, urmând ca ei s?? fie trimi?i spre lag??re de concentrare. Pe cât de mult?? dragoste exist?? în aceast?? lume, pe atât de mult?? ur?? exist?? în unele min?i pierdute. Dar s?? mergem mai departeââ??Â? Totu?i, cine uit??, nu merit??ââ??Â?
Gara Podu Iloaiei, v??zut?? prin prisma unui fotograf îngr??dit de legea cuiva...
Liniile g??rii Podu Iloaiei<i></i>
Urm??toarea sta?ie în care trebuia s?? ajungem era Halta Bud??i. Acest punct de oprire a fost construit dup?? anul 1955. Nu este o gar?? propriu-zis??, iar trenul sta?ioneaz?? pe linie curent??. între Podu Iloaiei ?i Bud??i se întind o salb?? de lacuri de pe râul Bahluiei, care str??luceau în b??taia soarelui. Linia cunoa?te aici o declivitate de 10 mm/m, în timp ce curbele care se succed una dup?? alta nu dep???esc o raz?? minim?? de 400 metri. Din p??cate, nu am observat (din uitare sau neglijen???) cl??direa Haltei Bud??i. îns?? pot spune c?? aceast?? localitate este a?ezat?? de-a lungul liniei 606 ?i de-a lungul Drumului Na?ional 28.
Printre curbe ?i urcu?uri, apa iazului str??luce?te pentru zâmbetul c??l??torilor
Peisaj din Bud??i<i></i>
17:40<i></i>
Regret c?? de data aceasta, soarele nu a luminat a?a cum mi-am dorit eu, ci mi-a b??tut exact în camera obiectivului, de unde ?i fotografiile arse ?i u?or modificate de mai jos. Urmeaz?? sta?ia Sârca, cu peronul pe partea dreapt??.
Coborâm ni?el spre Sârca
Ce relief l??s??m în spatele nostruââ??Â?
Curb?? cu raza de 300 de metri
Spre Sârca<i></i>
Ajuns la timp în Gara Sârca, trenul în care m?? aflam avea s?? fac?? o cruce cu Trenul Personal 5602, Putna ââ??â?? Ia?i, care era tras de locomotiva electric?? EA1-148. Din ce am descoperit de pe Internet v?? spun ?i vou?? c?? prin satul Goe?ti a trecut ?i scriitorul Barbu ???žtef??nescu Delavrancea. ???ži dac?? vreodat?? a?i fost curio?i s?? vede?i cum este un drum pe locomotiv??, un pasionat FeRoviaR, RazvanCFRforever, a publicat o plimbare FeRoviaR?? între Sârca ?i Le?cani.
Gara din Sârca
Col? de peron cu maci
în spatele locomotivei EA1-148 erau vagoanele venite de la Putna<i></i>
17:50<i></i>
Dealuri înalte ?i v??i largi aveau s??-mi r??coreasc?? privirea ?i mintea între sta?iile Târgu Frumos ?i Rugionoasa. îns?? pân?? a ajunge la acea por?iune am oprit în Gara Târgu Frumos. Dup?? cum v?? spune ?i numele, acest municipiu este unul prin care î?i face pl??cere s?? treci prin el, atât pe ruta FeRoviaR??, cât ?i pe calea rutier??. Este amenajat cu flori, are un parc frumos în centru, iar blocurile nu sunt prea înalteââ??Â? Vechi de peste 550 de ani, Târgu Frumos a reprezentat o r??scruce de drumuri comerciale, unul dintre ele fiind drumul dintre Valea Prutului ?i Valea Siretului.
Ne apropiem de Gara Târgu Frumos
Cele 7 linii ale g??rii Târgu Frumos
Gara din Târgu Frumos<i></i>
Ajun?i timpuriu în Târgu Frumos, sta?ion??m ?i admir??m peisajul dimprejur. Acest ora? este m??rginit de dealuri care mai de care mai verzi ?i ocupate ba cu arbu?ti, ba cu stâne, ba cu iarb?? verde din bel?ug.
Ce frumos bate soarele pe Dealul Draga<i></i>
18:00<i></i>
în drumul de 6 kilometri spre urm??toarea sta?ie ââ??â?? Pietri?u, trenul urc?? constant pe o pant?? caracteristic?? de pân?? la 19 mm/m. Ro?ile locomotivei al??turi de cele ale trenului tractat cu 12 osii se înclin?? în curbe cu raza minim?? de 380 de metri.
Satul Buznea
Drumul European 58 / Drumul Na?ional 28<i></i>
Dup?? numai 7 minute în care locomotiva Trenului Personal Ia?i ââ??â?? Pa?cani a atins ?i 100 de km/h, ajungem în Halta Pietri?u. Ap??rut?? în Mersul Trenurilor abia dup?? anul 1955, sta?ia nu are linii proprii. Se afl?? la 25 de kilometri de Pa?cani ?i la o altitudine semnificativ mai mare decât valea pârâului Rediu din apropierea sta?iei.
Halta Pietrisu
Valea Ferica
Da, putem spune chiar ?i Vale Feeric??ââ??Â?<i></i>
îmi aduc aminte c?? în 2005, când am participat într-o tab??r?? la mare, s-a rupt un pod de pe Magistrala 500, astfel c?? Trenul Accelerat Suceava ââ??â?? Mangalia circula ocolit pe Magistrala 600. Prima mea întâlnire cu peisajul pe care vi-l prezint mai jos s-a întâmplat atunci, în 2005. Pletele unei domni?oare zburau atunci în vânt ?i via?a-mi era din ce în ce mai drag?? c?? m?? apropiam de mareââ??Â? Drume?ia de peste 600 de kilometri cu trenul de atunci a cl??dit înc?? o c??r??mid?? la pasiunea mea pentru FeRoviaRe.
Plete-n vânt<i></i>
18:10<i></i>
Cea mai nou?? sta?ie care a ap??rut pe traseul liniei 608, Coste?ti Ia?i, st?? coco?at?? la aproape 300 de metri deasupra nivelului m??rii, în timp ce în partea de sud se întinde o vale imens?? cu o imagine de invidiat. De?i frumoas??, aceast?? rut?? prezint?? probleme în sezonul rece deoarece se formeaz?? o cea??? foarte dens?? din cauza râului Siret. Tot aici exist?? o biseric?? din lemn construit?? în 1777, care a uitat de problemele timpului ?i a continuat s?? fie l??ca? de cult pentru credincio?ii din zon??.
Halta Coste?ti Ia?i<i></i>
Dup?? ce am p??r??sit halta Coste?ti Ia?i, drumul de fier are în cale sta?ia Rugioasa. Aceast?? sta?ie s-a numit, în trecut, ?i Cuza Vod??. Lungimea liniei g??rii are 738 de metri ?i se afl?? la 15 kilometri de Pa?cani. De pe calea ferat?? se poate observa ?i Palatul Cuza de la Ruginoasa.
Vorbind despre Domnitorul României de la 1859, Alexandru Ioan Cuza, aduc aminte din lucrarea ââ???žVia?a ?i opera lui Cuza Vod??ââ??Â, realizat?? de Constantin C. Giurescu, c?? la dezbaterile privind transporturile în România, personalitatea a avut un cuvânt greu de spus. A eviden?iat însemn??tatea ?i necesitatea moderniz??rii c??ilor de transport, astfel c?? la 2 aprilie 1866 se anun?a c?? se va pune ââ???žcea dintâi piatr?? a g??rii Bucure?tiââ??Â.<i></i>
Un alt eveniment care se întâmpl?? aici ?i merit?? men?ionat este tradi?ionala lupt?? dintre cetele Delenilor ?i cele ale V??lenilor de la Ruginoasa. Cu siguran??? a?i urm??rit ?tirile în ultima zi a anului ?i a?i auzit despre aceast?? confruntare tradi?ional??.
Spre Ruginoasa
Cu Soarele în fa???, totu?i, înaint??m<i></i>
ââ???žModul în care Compania Ofenheim a exploatat liniile sale a dat na?tere la numeroase critici, care în final au dus la sechestrarea re?elei din nordul Moldovei. într-un articol din ziarul ie?ean ââ???žDreptateaââ?? din 23 iulie 1870 se relata un fapt caracteristic privitor la transportul c??l??torilor: <<La pornirea din Ia?i, cu pu?ine minute mai înainte locomotiva s-a stricat, încât a fost o întârziere pân?? ce s-a adus o a douaââ??Â? La dâmbul de la Ruginoasa s-a ad??ogat alt?? locomotiv??. Trenul era compus din 11 vagoane în total. Dup?? pu?ine momente trenul st??tu, ambele locomotive fiind stricate; pasagerii st??teau afar?? pe iarb??, nemânca?i ?i f??r?? ap??. Dup?? mai bine de trei ceasuri, veni o locomotiv?? de la Ruginoasa, care lu?? pe cele stricate, iar trenul de pasageri st??tu pe locââ??Â?; în fine, o biat?? locomotiv?? oftigioas?? veni ?i ne târî pân?? la Pa?cani.>>ââ?? s-a scris în pagina 79 din ââ???žEpopeea FeRoviaR?? româneasc??ââ??Â.
Sta?ia de cale ferat?? Ruginoasa<i></i>
18:20<i></i>
Dup?? ce am plecat din Ruginoasa, coborâm spre ultima sta?ie a periplului ia?o-p???c??nean. Din p??cate, a?a cum am mai spus, Soarele mi-a fost du?man pentru c?? ?i-a trimis razele lui în aparatul foto, ?i nu pe relieful pe care voiam s??-l integrez pe retina Canonului. Dar nu-i nimic, v?? voi prezenta fotografii mai de calitate în urm??toarea plimbare FeRoviaR?? efectuat?? pe 606.
Spre Pa?cani<i></i>
Totu?i, pasiona?ii FeRoviaRi din Pa?cani î?i fac datoria ?i continu?? s?? ne arate momente superbe de pe c??ile ferate moldovene?ti. R??zvan ne-a propus un cabview superb între Ruginoasa ?i Pa?cani, o por?iune de linie complicat?? cu peisaje demne de v??zut într-o via???.
Coborâm spre Pa?cani
Lunca Siretului<i></i>
18:30<i></i>
Spre Pa?cani c??l??torim cu vitez?? sporit??ââ??Â? Valea Siretului înghite trenul venit dinspre ???žaua Ruginoasa, iar Soarele se ascunde pe dup?? colinele ora?ului Pa?cani.
Ne preg??tim s?? trecem podul peste Siret
Sim?i?i joantele de pe pod?
C??tre ultima sta?ie ââ??â?? Pa?cani<i></i>
înainte de a ajunge în Gara Pa?cani, linia 606 trece printre Revizia de Vagoane Pa?cani ?i Depoul de locomotive Pa?cani, unde am v??zut câteva locomotive electrice EA 5100 kW în stare de conservare, precum ?i alte locomotive electrice seria 25.100, care au apar?inut SNCF: Locomotiva GFR 425170 ?i 425125.
Ramifica?ia spre Pa?cani, grupa m??rfuri
Ramifica?ia spre Revizia tehnic?? de vagoane Pa?cani
Locomotive electrice aflate în conservare<i></i>
Din fotografiile de pe Internet se observ?? c?? locomotiva 425.125 a fost vopsit?? în schema de culori a Regiotransului ?i face serviciu pe trenurile de c??l??tori ale companiei, în timp ce 425.170 face serviciu de marf?? pentru GFR. De?i seria este 25.100, ele totu?i au num??rul de identificare 425.100? De unde acest 4? Conform unei informa?ii de pe un forum al pasiona?ilor FeRoviaRi, cifra 4 semnific?? apartenen?a locomotivei pentru serviciile de marf?? ale SNCF.
Locomotiv?? din Fran?a, 425-170
Locomotiv?? din Fran?a, 425-125<i></i>
Despre acest tip de locomotiv?? merit?? s?? amintim c?? poate func?iona atât la curent alternativ de 25kV, cât ?i la curent continuu de 1,5 kV. Puterea maxim?? de care dispune este de 4.130 de kW (curent alternativ 25kV) / 3.400 kW (curent continuu 1,5 kV), atinge o vitez?? maxim?? de 130 km/h mul?umit?? celor 4 motoare TO 136-8 de 1.050 de vol?i fiecare, locomotiva cânt??rind în total 84 de tone.
Locomotiva diesel-electric?? româneasc?? în conservare
O alt?? LDE uitat?? de timp ?i economie
Liniile Reviziei de Vagoane Pa?cani
LDH 235 ne spune BUN VENIT în Pa?cani
???ži am ajuns in Pa?cani<i></i>
La apari?ia c??ilor ferate în Moldova, atelierul principal pentru repara?ia ?i executarea lucr??rilor de între?inere a locomotivelor era la Pa?cani. A fost inaugurat la 15 decembrie 1869 de c??tre Compania L.C.I. ââ??â?? Offenheim. Acum ?i aici avem o întreag?? uzin?? de între?inere, repara?ie ?i modernizare de a materialului rulant.
îmi permit s?? închei cu dou?? paragrafe scrise în ââ???žEpopeea FeRoviaR?? Româneasc??ââ??Â, care spun ce a însemnat Pa?cani pentru calea ferat?? româneasc??.
ââ???žîn general, linia realizat?? de aceast?? companie (Suceava Burdujeni ââ??â?? Roman, Pa?cani ââ??â?? Ia?i ?i Vere?ti - Boto?ani), de?i la un cost ridicat, a fost mai bine lucrat??, inclusiv cl??dirile, ?i echipat?? cu cea de la Giurgiu. Odat?? cu construc?ia ei s-a realizat în nodul feroviar Pa?cani un important atelier pentru reparat locomotive ?i vagoane, iar la Pa?cani, Boto?ani, Roman ?i Ia?i, remize de locomotive. Creându-se importantul centru de repara?ii din Pa?cani, s-a dat via??? însu?i târgului, care, la acea dat??, nu reprezenta prea mult din punct de vedere economic. Pe drept cuvânt, într-o lucrare monografic?? s-a citat în <<Moto>> c?? <<Pa?canii înseamn?? Atelierele. Atelierele înseamn?? Pa?canii. Dou?? no?iuni din acela?i sângeââ??Â?>>. în anul 1869, când s-a dat în folosin??? linia ferat??, a început s?? func?ioneze cea mai ââ???žtehnic??ââ?? localitate feroviar?? din România. Fenomenul este mai pu?in cunoscut, poate pentru c?? a durat pu?in. îl men?ion??m pentru a primi locul cuvenit în istoria economic?? a României. în 1869, când ansamblul feroviar din Bucure?ti-Nord (sta?ia, depoul, atelierul de material rulant etc.) se afla la începutul construc?iei, iar mica gar?? Filaret nu era decât o simpl?? sta?ie-terminus, în Pa?cani întâlnim un adev??rat complex-nod de cale ferat??, cu ateliere bine dotate pentru acea vreme. Se puseser?? acolo, în apropierea luncii Siretului, cu greu, bazele unei activit???i metalurgice prelucr??toare, cu turn??torii, ateliere specializate în forjare, strunjire, rabotare. Aici lucrau un mare num??r de speciali?ti. La fel, sta?ia de?inea o sec?ie cu speciali?ti în telegrafie, în comunica?ii <<prin fir>>. în sta?ia Pa?cani se afla ?i atelierul pentru între?inerea c??ii, unde se reparau ?ine de cale ferat??, macazuri etc.ââ??Â<i></i>
Cândva, cel mai tehnic ora? al României ââ??â?? Pa?cani<i></i>
ââ???žPa?canii înseamn?? Atelierele. Atelierele înseamn?? Pa?canii. Dou?? no?iuni din acela?i sângeââ??Â?ââ?? s-a spus în monografia ââ???žUzina mecanic?? de material rulant Pa?caniââ??Â, 1969.
<COLOR color="red">Bibliografie:<i></i>
1. Jean-Marc Allenbach, Traction électrique, Volumul 1.
2. ing. Radu Bellu, ââ???žMica monografie a C??ilor Ferate din Româniaââ??Â, 2001
3. Const. Botez, Dem. Urma, Ion Saizu, ââ???žEpopeea FeRoviaR?? româneasc??ââ??Â, Bucure?ti, Editura Sport-Turism, 1977.
4. Const. Botez, L. E?anu, ââ???žUzina mecanic?? de material rulant Pa?cani, 1869-1969ââ??Â, Ia?i, 1969.
5. Dumitru Iord??nescu, Constantin Georgescu, ââ???žConstruc?ii pentru Transporturi în Româniaââ??Â, Bucure?ti, CCCF Bucure?ti, 1986
6. Howard Johnston & Ken Harris, Train Recognition Guide, Janeââ??â??s, Collins, 2005
7. ???žerban L??cri?eanu, Ilie Popescu, ââ???žIstoricul Trac?iunii FeRoviaRe din Româniaââ??Â, volumul II, Bucure?ti, Editura ASAB, 2007
8. Instruc?ia de remorcare ?i frânare