- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Un delfin pe Valea Prahovei<i></i>
20 iunie 2009 -=- Excursie FeRoviaR?? Câmpina ââ??â?? Predeal ââ??â?? Bra?ov<i></i>
V?? mai aduce?i aminte când a?i citit ââ??ÂUltima noapte de dragoste, prima noapte de r??zboiââ??Â, unde ??Ë?tefan Gheorghidiu participa la fortificarea v??ii Prahovei, între Bu?teni ?i Predeal? în timpul lecturii, îmi notam pe o hart?? imprimat?? tot drumul s??u de soldat. Iar acolo am identificat ?i calea ferat?? Comarnic ââ??â?? Predeal, îmi ziceam: ââ??ÂTare frumos trebuie s?? fie pe aici!ââ??Â. Pentru prima dat??, am v??zut ?i am mers pe aceast?? linie în 2008. Era iarn??, nu puteai scoate capul pe geam, admirai totul din tren.
Ei bine, a venit ?i vara lui 2009, când, mi-am luat rucsacul în spinare ?i am pornit pe Valea Prahovei pân?? la Bra?ov, cu Trenul Accelerat 1745, Bucure?ti Nord ââ??â?? Satu Mare. Am f??cut peste 150 de fotografii pe care vi le ar??t într-un reportaj dedicat numai ?i numai liniei magistrale Câmpina ââ??â?? Predeal ââ??â?? Bra?ov. Aceste imagini surprind atât peisajele de deal ?i de munte specifice V??ii Prahovei, dar ?i stadiul lucr??rilor de modernizare a acestei c??i ferate, incluse în Coridorul IV Pan-European.
A?adar, dragi cititori, v?? invit în continuare la un cocktail fotografic cu restric?ii de viteze, cu poduri vechi, pârâuri în cascad?? ?i mul?i kilometri de linie electrificat?? pe care circul??, zi de zi, zeci de trenuri, urcând de la Câmpina (435 m) la Predeal (1040 m).<i></i>
între Breaza ?i Comarnic<i></i>
Trenul colorat accelerat ie?ind din sta?ia Azuga <i></i>
Locomotive ale GFR la Predeal<i></i>
08:50<i></i>
între Bucure?ti ?i Câmpina am dormitat în vagonul 20-59 cu banchete clasice, dar dup?? kilometrul 92 (distan?a dintre Bucure?ti ?i Câmpina) am trecut pe coridor ?i am stat pân?? la Bra?ov cu aparatul de fotografiat pe geam. Am admirat tot ce se putea vedea la orizont, am respirat aer curat de munte ?i m-am minunat la vederea întregului ?irag de vagoane care se unduiau ââ??â?? artistic, ai zice ââ??â?? în curbele mai largi sau mai strânse de pe traseu.
în apropiere de halta Breaza<i></i>
Un pod vechi peste râul Prahova între Breaza ?i Nistore?ti<i></i>
între sta?iile Breaza ?i Nistore?ti<i></i>
Halta Nistore?ti ?i pasarela peste DN1<i></i>
Trenul Accelerat ?i Drumul Na?ional 1<i></i>
??Ë?ase, ?ase, vine trenu`!<i></i>
Trecem din nou Prahova pe la Breaza<i></i>
Unde a disp??rut locomotiva? <i></i>
Semnal repetitor pe liber la intrare în sta?ia Breaza Nord<i></i>
Stâlp de catenar?? vechi cu o plac?? de avertizare - restric?ie 30 km/h<i></i>
Dep???irea Trenului Personal 3001 în sta?ia Breaza Nord<i></i>
EA1-438 la Trenul Personal 3001, Bucure?ti Nord ââ??â?? Bra?ov<i></i>
Semnale luminoase de ie?ire din Sta?ia Breaza Nord<i></i>
09 :00<i></i>
Calea ferat?? Ploie?ti ââ??â?? Predeal a fost construit?? sub conce?iunea Crawley ââ??â?? Guilloux. Autorit???ilor române li s-a impus construirea unei noi jonc?iuni cu Austria ?i magistrala Paris ââ??â?? Strassburg ââ??â?? München ââ??â?? Viena ââ??â?? Budapesta, fa??? de cea existent?? prin Burdujeni. Presiuni au fost ?i din partea Ungariei, care dorea ca produc?ia sa industrial?? proprie s?? între în inima ??????rii Române?ti. Astfel, la 22 iunie 1875 (Camer??) ?i 28 iunie (Senat), s-a votat legea prin care se acorda companiei Crawley Company suma de 42.500.00 lei pentru construc?ia a 85 de km. Suma a fost atât de ridicat?? pentru c?? s-a impus construc?ia de lucr??ri speciale, zidirea unor poduri puternice, sfredelirea de tunele în stânc?? dur??, ap??r??rea prin parapete a unor por?iuni de cale ferat?? ?i al ridic??rii unor diguri pentru a feri terasamentul liniei de loviturile vânjoase ale Prahovei.
Peisaj feroviar între Breaza ?i Comarnic<i></i>
Trenul Accelerat trecea pe podul vechi peste Râul Prahova din Comarnic<i></i>
Mini-cascade pe Râul Prahova la Comarnic<i></i>
Vagonul CFR în care am c??l??torit - 20-59 015<i></i>
Macara feroviar?? pe 2 osii<i></i>
Gara Comarnic<i></i>
Nivel?? optic?? cu trepied în Gara Comarnic<i></i>
între Comarnic ?i Posada<i></i>
Indicator de declivitate între Comarnic ?i Posada<i></i>
09:10<i></i>
Lucr??rile au început, cu greutate, la 1876. Au fost oprite în 1877 cu prilejul R??zboiului Ruso-Turc din 1877-1878, iar conce?ionarul invoca sume tot mai mari de bani pentru finalizarea lucr??rilor. Crawley a fost înl??turat ?i a ap??rut un alt afacerist ââ??â?? francezul Guilloux, c??ruia, la 1 iulie 1878, i s-a aprobat finalizarea lucr??rilor liniei de munte prahovene. Astfel, la 1879 s-a realizat jonc?iunea cu linia dinspre Bra?ov. De?i lucr??rile au fost realizate de str??ini, ????ara Româneasc?? i-a avut pe Anghel Saligny ?i pe G.I. Duca drept supraveghetori ai lucr??rilor. Din punct de vedere financiar, rezult?? un cost total de 34,3 milioane lei, întrucât 14 milioane au fost pl??tite lui Crawley, iar apoi alte 20,3 milioane lei lui Guilloux.
Flori de soc pe Calea ferat?? Câmpina ââ??â?? Predeal<i></i>
Restric?ie de 30 km/h la un pod între Comarnic ?i Posada<i></i>
Pârâul Valea Floreiului curge în cascad?? înainte de v??rsarea în râul Prahova<i></i>
Halta Posada<i></i>
Indicator de declivitate 23 la mie/200m între Posada ?i Valea Larg??<i></i>
Peisaj rustic v??zut din tren la Posada<i></i>
Trenul ?erpuie?te ?i urc?? 21 la mie pe 500 de metri<i></i>
Semnal luminos repetitor ce repet?? un semnal luminos de parcurs<i></i>
Relief de deal înalt la Valea Larg??<i></i>
Trenul traverseaz?? Râul Prahova în bucla meandrat?? de la Valea Larg??<i></i>
Pasaj peste calea ferat??<i></i>
Trenul înainteaz?? spre sta?ia Valea Larg??<i></i>
Semnal luminos de intrare în Sta?ia Valea Larg??<i></i>
09:20<i></i>
între Valea Larg?? ?i Bu?teni, trenul circula pe firul II, a?adar se poate observa starea liniei ?i construc?iile realizate peste pârâurile care se vars?? în râul Prahova .
Limitare de vitez?? la 50 km/h la intrare în Sta?ia Valea Larg??<i></i>
întâlnire cu Trenul Interna?ional EuroNight 374, Budapesta - Bucure?ti Nord<i></i>
Gara Valea Larg??<i></i>
Trenul Accelerat ie?ea din sta?ia Valea Larg??<i></i>
Semnale luminoase de ie?ire din sta?ia Valea Larg??<i></i>
Primul pod peste Râul Prahova de la Valea Larg??<i></i>
Al doilea pod peste Râul Prahova de la Valea Larg??<i></i>
între Valea Larg?? ?i Sinaia, declivitate de 21 la mie pe o distan??? de 250 de metri<i></i>
Podul feroviar în curb?? peste râul Izvorul, de-a lungul c??ruia curge Cascada Vânturi?<i></i>
în apropiere de sta?ia Sinaia Sud<i></i>
Lac de acumulare pe Râul Prahova la Sinaia<i></i>
Se lucra intens la cartografierea c??ii ferate<i></i>
Semnal prevestitor la intrare în Sta?ia Sinaia<i></i>
Din nou, pod peste Prahova<i></i>
Privind din tren spre Jepii Mari<i></i>
Privind în lungul liniei<i></i>
Trenul Accelerat intra în sta?ia Sinaia<i></i>
Utilaje de construc?ie ?i amenajare a c??ii ferate<i></i>
Un Delfin în Gara Sinaia. Oare se poate a?a ceva? <i></i>
Trenul Accelerat de Satu Mare intra în Gara Sinaia<i></i>
09:30<i></i>
Electrificarea liniei Bucure?ti ââ??â?? Bra?ov a f??cut parte din planul de electrificare a ???rii, aprobat în 26 octombrie 1950 de Comitetul Central al partidului. S-a decis ca prima linie electrificat?? s?? fie Bucure?ti ââ??â?? Bra?ov din urm??toarele considerente: traficul cel mai intens de pe re?eaua CFR, cre?terea for?ei de trac?iune ?i sporirea vitezei de circula?ie. A fost ales sistemul curentului alternativ monofazat de 50 Hz, cu tensiune de 25 kV. Documenta?ia necesar?? realiz??rii acestei lucr??ri de amploare a fost întocmit?? de speciali?ti sovietici. Tronsonul Bra?ov ââ??â?? Predeal a fost terminat în august 1963 ?i a fost dat în exploatare în 9 decembrie 1965. La 16 februarie 1969 avea s?? fie inaugurat?? oficial electrificarea întregii magistrale feroviare duble Bra?ov ââ??â?? Bucure?ti, în lungime de 170 km.
Liniile sta?iei Sinaia<i></i>
Trenul Personal 3024, Bra?ov ââ??â?? Ploie?ti Sud, p??r??sea sta?ia Sinaia<i></i>
Oare ce categorie este necesar?? pentru conducerea acestei drezine cu dou?? remorci? <i></i>
Un pod de piatr?? peste Râul Prahova<i></i>
Vechi pod feroviar peste Râul Prahova la ie?irea din Sinaia spre Bu?teni<i></i>
O pat?? de albastru într-un ocean de verde<i></i>
09:40<i></i>
Valea Jepilor Mari ?i Mici, una mai grea decât alta la coborât ?i la urcat, se întrez??rea ademenitor în apropierea sta?iei Bu?teni. Zecile de trasee turistice care pot fi parcurse aici invit?? la aventuri ?i întâlnire cu natura, modalit???i de evadare din stresul ?i monotonul cotidian. O rezervare pentru trenul de diminea??? spre Bu?teni, Azuga sau Sinaia ?i toate cele necesare parcurgerii c??r??rilor de munte pot transforma un sfâr?it de s??pt??mân?? într-un album de amintiri de neuitat!
Jepii Mici v??zu?i din tren<i></i>
între Sinaia ?i halta Poiana ????apului<i></i>
Un pode? dezmembrat pe firul I<i></i>
Tren în natur??<i></i>
Sediul Centrului montan de Jandarmi ââ??â?? Sinaia<i></i>
Casa Memorial?? George Enescu din Sinaia<i></i>
Pod feroviar sub acoperire în apropiere de halta Poiana ????apului<i></i>
Canton CFR dat spre folosin??? reziden?ial??<i></i>
între Sinaia ?i Poiana Tapului, stâlp de catenar?? tip metalic<i></i>
Trecere la nivel cu calea ferat?? cu strada Saelelor din Poiana ????apului<i></i>
Restric?ie de 30 km/h la podul peste Prahova<i></i>
Structur?? de schele pe podul feroviar<i></i>
Pod feroviar în construc?ie pe Magistrala 300 între Câmpina ?i Predeal<i></i>
Limitare de 50 km/h la intrarea din sta?ia Poiana Tapului<i></i>
Peronul neîngrijit al sta?iei Poiana ????apului<i></i>
Semnal luminos prevestitor la intrare în sta?ia Bu?teni<i></i>
Trecere la nivel cu calea ferat?? a str??zii Splaiul Zamorei<i></i>
Protejarea prin acoperire cu material izolant a unui pode? de cale ferat??<i></i>
Curb?? strâns?? la intrare în sta?ia Bu?teni<i></i>
Spre Bu?teni<i></i>
Sta?ie de transformare - coborâre a curentului electric<i></i>
Pasaj denivelat cu strada Pesc??riei<i></i>
Pasarela pe unde circulau muncitorii de la Fabrica de Hârtie Bu?teni<i></i>
09:50<i></i>
Fotografiile încearc??, pe cât de pu?in reu?esc, s?? aduc?? în fa?a dumneavoastr?? oceanul de verde ?i de aer curat care inund?? toat?? valea Prahovei. Poate c?? mul?i dintre noi am prins carambolul care se formeaz?? pe DN1, a?a c?? al??turarea cuvintelor ââ??Âtraficââ??Â, ââ??Âvalea Prahoveiââ??Â, ââ??Âweek-endââ?? aduc în mintea noastr?? stresul ?i timpul pierdut pentru a traversa aceast?? zon??. Dar alegând trenul, ne putem bucura de confort, siguran??? ?i economie. Acum CFR C??l??tori are tot felul de oferte de c??l??torie care se potrivesc din ce în ce mai mult cu dorin?ele noastre.
Cartierul Zamora ?i Trenul Accelerat care intra în sta?ia Bu?teni<i></i>
Linii ferate vechi demontate<i></i>
Sta?ia Bu?teni<i></i>
Peron aflat în construc?ie la Bu?teni<i></i>
Trenul Accelerat iese din Sta?ia Bu?teni<i></i>
Gr??mezi de balastru gata de folosit ca infrastructur?? pentru noua cale ferat??<i></i>
L??sam în urm?? Jepii Mici ?i Mari<i></i>
Trenul ie?ea pe ab??tut?? din sta?ia Busteni<i></i>
Trenul urca 19 la mie pe o distan??? de 807 metri<i></i>
Spitalul de ortopedie între Azuga ?i Bu?teni<i></i>
Conifere ?i foioase în apropiere de Azuga<i></i>
Drumul Na?ional 1 între Azuga ?i Bu?teni<i></i>
10:00<i></i>
La Azuga, liniile erau în paragin??, iarba cre?tea pân?? peste ciuperca ?inei. Aici, râul Prahova este, de fapt, un pârâia? de nici 1 metru l???ime, iar apa sa cristalin?? lucea în b??taia Soarelui.
Pod feroviar peste Prahova<i></i>
Azuga<i></i>
O magazie în sta?ia Azuga<i></i>
Sta?ia Azuga ?i liniile ei<i></i>
întâlnire cu Trenul Rapid 826, Sibiu ââ??â?? Bucure?ti<i></i>
Trenul colorat accelerat ie?ind din sta?ia Azuga<i></i>
Semnale luminoase de ie?ire din sta?ia Azuga<i></i>
Râul Prahova la Azuga<i></i>
Albia râului Prahova<i></i>
Vagon albastru vs. Jepii Bucegilor<i></i>
Limitare de vitez?? de 30 km/h între Azuga ?i Predeal<i></i>
Lunca îngust?? a râului Prahova<i></i>
10:10<i></i>
Presa vremii scria, la momentul inaugur??rii electrific??rii liniei Bra?ov ââ??â?? Predeal ââ??â?? Câmpina: ââ??ÂMitul Predeal a fost învins. Locomotivele nu mai gâfâie urcând muntele, spre cel mai înalt punct al c??ilor ferate româneââ??Â. Pe drept vorbind, un tren de 50 de vagoane a 10 tone, remorcate de trei-patru locomotive cu aburi, parcurgea distan?a Bra?ov ââ??â?? Predeal în 80 de minute, în timp ce cu dou?? locomotive electrice, timpul de mers se scurta la jum??tate. Lucr??rile de performan??? executate aici au fost apreciate drept cele mai remarcabile pe care românii le-au realizat în domeniul c??ilor ferate, de la construc?ia marelui pod al lui Saligny de la Cernavod??.
în drum spre Predeal<i></i>
Conifere printre foioase sau foioase printre conifere? <i></i>
Rulota muncitorilor de la calea ferat?? Câmpina ââ??â?? Predeal<i></i>
Limitare de 50 km/h la curba de la intrare în Predeal<i></i>
Sta?ie de transformare a curentului electric în Predeal<i></i>
Trenul urca 19 metri pe o distan??? de 155 de metri<i></i>
Locomotiva Softrans 783 pe linia parelel?? din Predeal<i></i>
91 53 0 470 783-7<i></i>
10:20<i></i>
Chiar ?i a?a, trebuie amintit faptul c?? România era, înc??, departe de realiz??riile vest-europene. în timp ce România avea electrificat?? doar o por?iune de 177 de km (1,8 % din re?eaua de cale ferat??), în Elve?ia erau electrifica?i 3087 de km (99,8 % din re?ea), Suedia ââ??â?? 6963 de km (60%), Norvegia ââ??â?? 2269 de km (53,5 %) etc.
Intrare în Sta?ia Predeal<i></i>
Traverse puse pe ?ine la Predeal<i></i>
EA-482, o locomotiv?? a CFR C??l??tori, la un tren al Grupului Feroviar Român<i></i>
Marfar cu benzin?? la Predeal <i></i>
Locomotive ale GFR la Predeal<i></i>
S-a terminat cu urcu?ul... iar dup?? ce am admirat trenurile de marf?? din Predeal, ne l??sam în voia gravita?iei, mecanicul de locomotiv?? având totu?i grij?? de coborârarea trenului pe pant??.
Limitare de vitez?? de 60 km/h la ie?ire din Predeal spre Bra?ov<i></i>
între Predeal ?i Timi?u de Sus<i></i>
10:30<i></i>
Cu timpul, capacitatea de transport a liniei Câmpina ââ??â?? Bra?ov ajunsese la limit??. La 1931 ?i 1935, s-au organizat dou?? licita?ii de electrificare a acestei linii, îns?? tunelele executate necorespunz??tor necesitau o refac?ie complet??. Pentru a rezolva problema electrific??rii ?i a sporirii traficului, Direc?iunea General?? CFR a decis în 1939 dublarea liniei între Câmpina ?i Bra?ov. S-a urm??rit ca noile tunele s?? fie construite astfel încât s?? nu se dep???easc?? rezisten?a de 30 kg/t impus?? de curb?? ?i de declivitatea sever?? a liniei. în timpul construc?iei tunelelor, s-au întâlnit pungi de gaz metan, care au îngreunat avansarea lucr??rilor. Trebuia s?? se asigure o ventila?ie foarte puternic??. Pentru construc?ia celor dou?? tunele, în lungime de 128 m, respectiv de 952 m, au necesitat 370 de zile de lucru.
Coboram laolalt?? cu DN1 ?i Râul Timi?<i></i>
Picnic la munte, pe malul râului<i></i>
Coboram periculos spre Bra?ov<i></i>
20 iunie 2009 -=- Excursie FeRoviaR?? Câmpina ââ??â?? Predeal ââ??â?? Bra?ov<i></i>
V?? mai aduce?i aminte când a?i citit ââ??ÂUltima noapte de dragoste, prima noapte de r??zboiââ??Â, unde ??Ë?tefan Gheorghidiu participa la fortificarea v??ii Prahovei, între Bu?teni ?i Predeal? în timpul lecturii, îmi notam pe o hart?? imprimat?? tot drumul s??u de soldat. Iar acolo am identificat ?i calea ferat?? Comarnic ââ??â?? Predeal, îmi ziceam: ââ??ÂTare frumos trebuie s?? fie pe aici!ââ??Â. Pentru prima dat??, am v??zut ?i am mers pe aceast?? linie în 2008. Era iarn??, nu puteai scoate capul pe geam, admirai totul din tren.
Ei bine, a venit ?i vara lui 2009, când, mi-am luat rucsacul în spinare ?i am pornit pe Valea Prahovei pân?? la Bra?ov, cu Trenul Accelerat 1745, Bucure?ti Nord ââ??â?? Satu Mare. Am f??cut peste 150 de fotografii pe care vi le ar??t într-un reportaj dedicat numai ?i numai liniei magistrale Câmpina ââ??â?? Predeal ââ??â?? Bra?ov. Aceste imagini surprind atât peisajele de deal ?i de munte specifice V??ii Prahovei, dar ?i stadiul lucr??rilor de modernizare a acestei c??i ferate, incluse în Coridorul IV Pan-European.
A?adar, dragi cititori, v?? invit în continuare la un cocktail fotografic cu restric?ii de viteze, cu poduri vechi, pârâuri în cascad?? ?i mul?i kilometri de linie electrificat?? pe care circul??, zi de zi, zeci de trenuri, urcând de la Câmpina (435 m) la Predeal (1040 m).<i></i>
între Breaza ?i Comarnic<i></i>
Trenul colorat accelerat ie?ind din sta?ia Azuga <i></i>
Locomotive ale GFR la Predeal<i></i>
08:50<i></i>
între Bucure?ti ?i Câmpina am dormitat în vagonul 20-59 cu banchete clasice, dar dup?? kilometrul 92 (distan?a dintre Bucure?ti ?i Câmpina) am trecut pe coridor ?i am stat pân?? la Bra?ov cu aparatul de fotografiat pe geam. Am admirat tot ce se putea vedea la orizont, am respirat aer curat de munte ?i m-am minunat la vederea întregului ?irag de vagoane care se unduiau ââ??â?? artistic, ai zice ââ??â?? în curbele mai largi sau mai strânse de pe traseu.
în apropiere de halta Breaza<i></i>
Un pod vechi peste râul Prahova între Breaza ?i Nistore?ti<i></i>
între sta?iile Breaza ?i Nistore?ti<i></i>
Halta Nistore?ti ?i pasarela peste DN1<i></i>
Trenul Accelerat ?i Drumul Na?ional 1<i></i>
??Ë?ase, ?ase, vine trenu`!<i></i>
Trecem din nou Prahova pe la Breaza<i></i>
Unde a disp??rut locomotiva? <i></i>
Semnal repetitor pe liber la intrare în sta?ia Breaza Nord<i></i>
Stâlp de catenar?? vechi cu o plac?? de avertizare - restric?ie 30 km/h<i></i>
Dep???irea Trenului Personal 3001 în sta?ia Breaza Nord<i></i>
EA1-438 la Trenul Personal 3001, Bucure?ti Nord ââ??â?? Bra?ov<i></i>
Semnale luminoase de ie?ire din Sta?ia Breaza Nord<i></i>
09 :00<i></i>
Calea ferat?? Ploie?ti ââ??â?? Predeal a fost construit?? sub conce?iunea Crawley ââ??â?? Guilloux. Autorit???ilor române li s-a impus construirea unei noi jonc?iuni cu Austria ?i magistrala Paris ââ??â?? Strassburg ââ??â?? München ââ??â?? Viena ââ??â?? Budapesta, fa??? de cea existent?? prin Burdujeni. Presiuni au fost ?i din partea Ungariei, care dorea ca produc?ia sa industrial?? proprie s?? între în inima ??????rii Române?ti. Astfel, la 22 iunie 1875 (Camer??) ?i 28 iunie (Senat), s-a votat legea prin care se acorda companiei Crawley Company suma de 42.500.00 lei pentru construc?ia a 85 de km. Suma a fost atât de ridicat?? pentru c?? s-a impus construc?ia de lucr??ri speciale, zidirea unor poduri puternice, sfredelirea de tunele în stânc?? dur??, ap??r??rea prin parapete a unor por?iuni de cale ferat?? ?i al ridic??rii unor diguri pentru a feri terasamentul liniei de loviturile vânjoase ale Prahovei.
Peisaj feroviar între Breaza ?i Comarnic<i></i>
Trenul Accelerat trecea pe podul vechi peste Râul Prahova din Comarnic<i></i>
Mini-cascade pe Râul Prahova la Comarnic<i></i>
Vagonul CFR în care am c??l??torit - 20-59 015<i></i>
Macara feroviar?? pe 2 osii<i></i>
Gara Comarnic<i></i>
Nivel?? optic?? cu trepied în Gara Comarnic<i></i>
între Comarnic ?i Posada<i></i>
Indicator de declivitate între Comarnic ?i Posada<i></i>
09:10<i></i>
Lucr??rile au început, cu greutate, la 1876. Au fost oprite în 1877 cu prilejul R??zboiului Ruso-Turc din 1877-1878, iar conce?ionarul invoca sume tot mai mari de bani pentru finalizarea lucr??rilor. Crawley a fost înl??turat ?i a ap??rut un alt afacerist ââ??â?? francezul Guilloux, c??ruia, la 1 iulie 1878, i s-a aprobat finalizarea lucr??rilor liniei de munte prahovene. Astfel, la 1879 s-a realizat jonc?iunea cu linia dinspre Bra?ov. De?i lucr??rile au fost realizate de str??ini, ????ara Româneasc?? i-a avut pe Anghel Saligny ?i pe G.I. Duca drept supraveghetori ai lucr??rilor. Din punct de vedere financiar, rezult?? un cost total de 34,3 milioane lei, întrucât 14 milioane au fost pl??tite lui Crawley, iar apoi alte 20,3 milioane lei lui Guilloux.
Flori de soc pe Calea ferat?? Câmpina ââ??â?? Predeal<i></i>
Restric?ie de 30 km/h la un pod între Comarnic ?i Posada<i></i>
Pârâul Valea Floreiului curge în cascad?? înainte de v??rsarea în râul Prahova<i></i>
Halta Posada<i></i>
Indicator de declivitate 23 la mie/200m între Posada ?i Valea Larg??<i></i>
Peisaj rustic v??zut din tren la Posada<i></i>
Trenul ?erpuie?te ?i urc?? 21 la mie pe 500 de metri<i></i>
Semnal luminos repetitor ce repet?? un semnal luminos de parcurs<i></i>
Relief de deal înalt la Valea Larg??<i></i>
Trenul traverseaz?? Râul Prahova în bucla meandrat?? de la Valea Larg??<i></i>
Pasaj peste calea ferat??<i></i>
Trenul înainteaz?? spre sta?ia Valea Larg??<i></i>
Semnal luminos de intrare în Sta?ia Valea Larg??<i></i>
09:20<i></i>
între Valea Larg?? ?i Bu?teni, trenul circula pe firul II, a?adar se poate observa starea liniei ?i construc?iile realizate peste pârâurile care se vars?? în râul Prahova .
Limitare de vitez?? la 50 km/h la intrare în Sta?ia Valea Larg??<i></i>
întâlnire cu Trenul Interna?ional EuroNight 374, Budapesta - Bucure?ti Nord<i></i>
Gara Valea Larg??<i></i>
Trenul Accelerat ie?ea din sta?ia Valea Larg??<i></i>
Semnale luminoase de ie?ire din sta?ia Valea Larg??<i></i>
Primul pod peste Râul Prahova de la Valea Larg??<i></i>
Al doilea pod peste Râul Prahova de la Valea Larg??<i></i>
între Valea Larg?? ?i Sinaia, declivitate de 21 la mie pe o distan??? de 250 de metri<i></i>
Podul feroviar în curb?? peste râul Izvorul, de-a lungul c??ruia curge Cascada Vânturi?<i></i>
în apropiere de sta?ia Sinaia Sud<i></i>
Lac de acumulare pe Râul Prahova la Sinaia<i></i>
Se lucra intens la cartografierea c??ii ferate<i></i>
Semnal prevestitor la intrare în Sta?ia Sinaia<i></i>
Din nou, pod peste Prahova<i></i>
Privind din tren spre Jepii Mari<i></i>
Privind în lungul liniei<i></i>
Trenul Accelerat intra în sta?ia Sinaia<i></i>
Utilaje de construc?ie ?i amenajare a c??ii ferate<i></i>
Un Delfin în Gara Sinaia. Oare se poate a?a ceva? <i></i>
Trenul Accelerat de Satu Mare intra în Gara Sinaia<i></i>
09:30<i></i>
Electrificarea liniei Bucure?ti ââ??â?? Bra?ov a f??cut parte din planul de electrificare a ???rii, aprobat în 26 octombrie 1950 de Comitetul Central al partidului. S-a decis ca prima linie electrificat?? s?? fie Bucure?ti ââ??â?? Bra?ov din urm??toarele considerente: traficul cel mai intens de pe re?eaua CFR, cre?terea for?ei de trac?iune ?i sporirea vitezei de circula?ie. A fost ales sistemul curentului alternativ monofazat de 50 Hz, cu tensiune de 25 kV. Documenta?ia necesar?? realiz??rii acestei lucr??ri de amploare a fost întocmit?? de speciali?ti sovietici. Tronsonul Bra?ov ââ??â?? Predeal a fost terminat în august 1963 ?i a fost dat în exploatare în 9 decembrie 1965. La 16 februarie 1969 avea s?? fie inaugurat?? oficial electrificarea întregii magistrale feroviare duble Bra?ov ââ??â?? Bucure?ti, în lungime de 170 km.
Liniile sta?iei Sinaia<i></i>
Trenul Personal 3024, Bra?ov ââ??â?? Ploie?ti Sud, p??r??sea sta?ia Sinaia<i></i>
Oare ce categorie este necesar?? pentru conducerea acestei drezine cu dou?? remorci? <i></i>
Un pod de piatr?? peste Râul Prahova<i></i>
Vechi pod feroviar peste Râul Prahova la ie?irea din Sinaia spre Bu?teni<i></i>
O pat?? de albastru într-un ocean de verde<i></i>
09:40<i></i>
Valea Jepilor Mari ?i Mici, una mai grea decât alta la coborât ?i la urcat, se întrez??rea ademenitor în apropierea sta?iei Bu?teni. Zecile de trasee turistice care pot fi parcurse aici invit?? la aventuri ?i întâlnire cu natura, modalit???i de evadare din stresul ?i monotonul cotidian. O rezervare pentru trenul de diminea??? spre Bu?teni, Azuga sau Sinaia ?i toate cele necesare parcurgerii c??r??rilor de munte pot transforma un sfâr?it de s??pt??mân?? într-un album de amintiri de neuitat!
Jepii Mici v??zu?i din tren<i></i>
între Sinaia ?i halta Poiana ????apului<i></i>
Un pode? dezmembrat pe firul I<i></i>
Tren în natur??<i></i>
Sediul Centrului montan de Jandarmi ââ??â?? Sinaia<i></i>
Casa Memorial?? George Enescu din Sinaia<i></i>
Pod feroviar sub acoperire în apropiere de halta Poiana ????apului<i></i>
Canton CFR dat spre folosin??? reziden?ial??<i></i>
între Sinaia ?i Poiana Tapului, stâlp de catenar?? tip metalic<i></i>
Trecere la nivel cu calea ferat?? cu strada Saelelor din Poiana ????apului<i></i>
Restric?ie de 30 km/h la podul peste Prahova<i></i>
Structur?? de schele pe podul feroviar<i></i>
Pod feroviar în construc?ie pe Magistrala 300 între Câmpina ?i Predeal<i></i>
Limitare de 50 km/h la intrarea din sta?ia Poiana Tapului<i></i>
Peronul neîngrijit al sta?iei Poiana ????apului<i></i>
Semnal luminos prevestitor la intrare în sta?ia Bu?teni<i></i>
Trecere la nivel cu calea ferat?? a str??zii Splaiul Zamorei<i></i>
Protejarea prin acoperire cu material izolant a unui pode? de cale ferat??<i></i>
Curb?? strâns?? la intrare în sta?ia Bu?teni<i></i>
Spre Bu?teni<i></i>
Sta?ie de transformare - coborâre a curentului electric<i></i>
Pasaj denivelat cu strada Pesc??riei<i></i>
Pasarela pe unde circulau muncitorii de la Fabrica de Hârtie Bu?teni<i></i>
09:50<i></i>
Fotografiile încearc??, pe cât de pu?in reu?esc, s?? aduc?? în fa?a dumneavoastr?? oceanul de verde ?i de aer curat care inund?? toat?? valea Prahovei. Poate c?? mul?i dintre noi am prins carambolul care se formeaz?? pe DN1, a?a c?? al??turarea cuvintelor ââ??Âtraficââ??Â, ââ??Âvalea Prahoveiââ??Â, ââ??Âweek-endââ?? aduc în mintea noastr?? stresul ?i timpul pierdut pentru a traversa aceast?? zon??. Dar alegând trenul, ne putem bucura de confort, siguran??? ?i economie. Acum CFR C??l??tori are tot felul de oferte de c??l??torie care se potrivesc din ce în ce mai mult cu dorin?ele noastre.
Cartierul Zamora ?i Trenul Accelerat care intra în sta?ia Bu?teni<i></i>
Linii ferate vechi demontate<i></i>
Sta?ia Bu?teni<i></i>
Peron aflat în construc?ie la Bu?teni<i></i>
Trenul Accelerat iese din Sta?ia Bu?teni<i></i>
Gr??mezi de balastru gata de folosit ca infrastructur?? pentru noua cale ferat??<i></i>
L??sam în urm?? Jepii Mici ?i Mari<i></i>
Trenul ie?ea pe ab??tut?? din sta?ia Busteni<i></i>
Trenul urca 19 la mie pe o distan??? de 807 metri<i></i>
Spitalul de ortopedie între Azuga ?i Bu?teni<i></i>
Conifere ?i foioase în apropiere de Azuga<i></i>
Drumul Na?ional 1 între Azuga ?i Bu?teni<i></i>
10:00<i></i>
La Azuga, liniile erau în paragin??, iarba cre?tea pân?? peste ciuperca ?inei. Aici, râul Prahova este, de fapt, un pârâia? de nici 1 metru l???ime, iar apa sa cristalin?? lucea în b??taia Soarelui.
Pod feroviar peste Prahova<i></i>
Azuga<i></i>
O magazie în sta?ia Azuga<i></i>
Sta?ia Azuga ?i liniile ei<i></i>
întâlnire cu Trenul Rapid 826, Sibiu ââ??â?? Bucure?ti<i></i>
Trenul colorat accelerat ie?ind din sta?ia Azuga<i></i>
Semnale luminoase de ie?ire din sta?ia Azuga<i></i>
Râul Prahova la Azuga<i></i>
Albia râului Prahova<i></i>
Vagon albastru vs. Jepii Bucegilor<i></i>
Limitare de vitez?? de 30 km/h între Azuga ?i Predeal<i></i>
Lunca îngust?? a râului Prahova<i></i>
10:10<i></i>
Presa vremii scria, la momentul inaugur??rii electrific??rii liniei Bra?ov ââ??â?? Predeal ââ??â?? Câmpina: ââ??ÂMitul Predeal a fost învins. Locomotivele nu mai gâfâie urcând muntele, spre cel mai înalt punct al c??ilor ferate româneââ??Â. Pe drept vorbind, un tren de 50 de vagoane a 10 tone, remorcate de trei-patru locomotive cu aburi, parcurgea distan?a Bra?ov ââ??â?? Predeal în 80 de minute, în timp ce cu dou?? locomotive electrice, timpul de mers se scurta la jum??tate. Lucr??rile de performan??? executate aici au fost apreciate drept cele mai remarcabile pe care românii le-au realizat în domeniul c??ilor ferate, de la construc?ia marelui pod al lui Saligny de la Cernavod??.
în drum spre Predeal<i></i>
Conifere printre foioase sau foioase printre conifere? <i></i>
Rulota muncitorilor de la calea ferat?? Câmpina ââ??â?? Predeal<i></i>
Limitare de 50 km/h la curba de la intrare în Predeal<i></i>
Sta?ie de transformare a curentului electric în Predeal<i></i>
Trenul urca 19 metri pe o distan??? de 155 de metri<i></i>
Locomotiva Softrans 783 pe linia parelel?? din Predeal<i></i>
91 53 0 470 783-7<i></i>
10:20<i></i>
Chiar ?i a?a, trebuie amintit faptul c?? România era, înc??, departe de realiz??riile vest-europene. în timp ce România avea electrificat?? doar o por?iune de 177 de km (1,8 % din re?eaua de cale ferat??), în Elve?ia erau electrifica?i 3087 de km (99,8 % din re?ea), Suedia ââ??â?? 6963 de km (60%), Norvegia ââ??â?? 2269 de km (53,5 %) etc.
Intrare în Sta?ia Predeal<i></i>
Traverse puse pe ?ine la Predeal<i></i>
EA-482, o locomotiv?? a CFR C??l??tori, la un tren al Grupului Feroviar Român<i></i>
Marfar cu benzin?? la Predeal <i></i>
Locomotive ale GFR la Predeal<i></i>
S-a terminat cu urcu?ul... iar dup?? ce am admirat trenurile de marf?? din Predeal, ne l??sam în voia gravita?iei, mecanicul de locomotiv?? având totu?i grij?? de coborârarea trenului pe pant??.
Limitare de vitez?? de 60 km/h la ie?ire din Predeal spre Bra?ov<i></i>
între Predeal ?i Timi?u de Sus<i></i>
10:30<i></i>
Cu timpul, capacitatea de transport a liniei Câmpina ââ??â?? Bra?ov ajunsese la limit??. La 1931 ?i 1935, s-au organizat dou?? licita?ii de electrificare a acestei linii, îns?? tunelele executate necorespunz??tor necesitau o refac?ie complet??. Pentru a rezolva problema electrific??rii ?i a sporirii traficului, Direc?iunea General?? CFR a decis în 1939 dublarea liniei între Câmpina ?i Bra?ov. S-a urm??rit ca noile tunele s?? fie construite astfel încât s?? nu se dep???easc?? rezisten?a de 30 kg/t impus?? de curb?? ?i de declivitatea sever?? a liniei. în timpul construc?iei tunelelor, s-au întâlnit pungi de gaz metan, care au îngreunat avansarea lucr??rilor. Trebuia s?? se asigure o ventila?ie foarte puternic??. Pentru construc?ia celor dou?? tunele, în lungime de 128 m, respectiv de 952 m, au necesitat 370 de zile de lucru.
Coboram laolalt?? cu DN1 ?i Râul Timi?<i></i>
Picnic la munte, pe malul râului<i></i>
Coboram periculos spre Bra?ov<i></i>
