M500: Dolhasca - Pa???¸cani - Roman - Bac??u [2008]

mishu88 · 26 Septembrie 2010

Excursie FeRoviaR?? F??lticeni ââ??â?? Dolhasca - Pa?cani ââ??â?? Roman ââ??â?? Bac??u (via Mogo?e?ti sau Tab??ra Muncel) ââ??â??=ââ??â?? 4 iulie 2008

în plin fream??t al examenului de Bacalaureat, al??turi de Ionu? am purces într-o excursie feroviar?? de o zi pe ruta F??lticeni ââ??â?? Bac??u ?i retur. Am c??l??torit pe o distan??? de 131 de kilometri, schimbând 4 trenuri de persoane ?i trecând prin sta?ii ca F??lticeni, Dolhasca, Pa?cani, Roman ?i, în cele din urm??, Bac??u. Deci am parcurs întreaga linie 510 cu ai s??i 26 de kilometri plus al?i 105 de kilometri ââ???žmu?ca?iââ??Â din Magistrala FeRoviaR?? 500.

Rezumând în cifre istoria celor 131 de kilometri pe care am c??l??torit în 4 iulie 2008, v?? aduc la cuno?tin??? urm??toarele: primul tren care a circulat pe linia Dolhasca ââ??â?? F??lticeni a fost la 10 octombrie 1887, în timp ce linia Dolhasca ââ??â?? Roman, component?? a c??ii ferate Burdujeni ââ??â?? Roman, era deja circulat?? de trenuri înc?? de la 15 decembrie 1869. Ultimul segment despre care vom aminti ?i mai târziu în reportaj este Roman ââ??â?? Bac??u, sec?iune care face parte din linia dat?? în exploatare la 13 septembrie 1872, Barbo?i ââ??â?? Tecuci ââ??â?? Roman. Interesant de men?ionat despre aceast?? linie este c?? a provocat unul dintre cele mai mari scandaluri politico-financiare pe tema drumului de fier din Europa, a c??rui consecin??? putea fi chiar ocuparea teritoriului român de c??tre Prusia, Rusia sau Imperiul Otoman.

Locomotiva DA 1157, reînviat?? de Remarul Pa?cani

06:30

Dar s?? revenim la timpurile noastre, mai exact la diminea?a zilei de 4 iulie 2008, când, trezit de diminea??? de la ora 5:30, aveam în gând s?? circul cu trenul mai mult de 250 de kilometri în acea zi. Colegul meu de facultate, Ionu?, m?? a?tepta la Preute?ti, având acela?i gând ?i acelea?i dorin?e de a trece peste macazuri cu 100 km/h ?i de a ne întâlni cu trenuri accelerate sau cu m??rfare însetate de vitez??.

Harta Traseului efectuat pe 4 iulie 2008

întrucât de la 1 martie 2008, serviciul de c??l??tori era deservit de o ram?? diesel Desiro cu binecunoscutele geamuri neprietenoase cu fotografii, nu v?? pot oferi decât un cadru din apropierea g??rii F??lticeni. Totu?i, pentru mai multe imortaliz??ri v?? invit s?? arunca?i un ochi peste un reportaj dedicat liniei 510, Dolhasca ââ??â?? F??lticeni.

Gara F??lticeni, ascuns?? de copaci ?i vagoane de marf??

???ži pentru c?? tot am amintit de linia 510, Dolhasca ââ??â?? F??lticeni, permite?i-mi s?? v?? redau câteva informa?ii legate de geneza c??ii ferate în cauz??. Ideea construirii a fost lansat?? de Guvernul Liberal I. C. Br??tianu în 1882, urmând ca la 10 octombrie 1887 linia s?? fie circulat?? de trenuri de c??l??tori ?i de marf??. Calea ferat?? porne?te din Dolhasca de la o atitudine de 221 de m ?i urc?? de-a lungul v??ii ???žomuzului pân?? la Gara F??lticeni, situat?? la 278 de metri. Linia ferat?? are o declivitate de 13,62 la mie ?i se caracterizeaz?? cu o raz?? minim?? de curbur?? de 200 de metri. Tipul de ?in?? introdus a fost ini?ial TIP24, urmând ca dup?? 1985 trenurile s?? circule pe ?in?? tip 49 SB. Ca fapt divers, în 1899 un tren de persoane care circula pe ruta Dolhasca ââ??â?? F??lticeni parcurgea cei 24,7 de kilometri într-o or?? ?i 10 minute. Acum, în zilele noastre, aceea?i distan??? este parcurs?? în 44 de minute.

06:40

Ajuns la Preute?ti, trenul Desiro este fotografiat de Ionu?. Sta?ia ââ???žPreo?e?tiââ??Â, la kilometrul 16 + 348, a fost înfiin?at?? în 1913. Pe atunci, locuitorii satului Preo?e?ti, precum ?i ai celor din satele din împrejur, se bucurau c?? puteau ajunge mai repede în târgul F??lticenilor cu ajutorul trenuluiââ??Â? Acum, dup?? dezvoltarea industriei auto, lumea, începând de la tinerii din mediul rural care înva??? la ?colile din F??lticeni ?i pân?? la persoanele mai în vârst?? aleg s?? circule înghesui?i în Dacii 1310 câte 6 în ma?in??, riscându-?i via?a. E drept, timpul de deplasare este aproape înjum??t???it, iar disponibilitatea curselor este din jum??tate în jum??tate de or??. Trenulââ??Â? abia vine o dat?? diminea???, o dat?? la amiaz?? ?i o dat?? seara. 

S??geata albastr?? intra în Halta Preute?ti

07:20

Trenul Personal F??lticeni ââ??â?? Dolhasca sosea în sta?ia Dolhasca la ora stabilit??. Am circulat pe cei 26 de kilometri cu o vitez?? medie de 36 km/h. A?teptam pe peronul acoperit de liniile de înalt?? tensiune Trenul Personal 5502, Suceava Nord ââ??â?? Pa?cani. Urma s?? treac?? în sta?ie la ora 8:06, iar pân?? atunci aveam în plan s?? fotografiem ?i s?? film??m trenuri.

Gara Dolhasca, sc??ldat?? de razele unui soare trezit dis-de-diminea???

Trenul Personal Ia?i - Putna, tras de EA1-646

Lung drum te mai a?teapt??, drag?? locomotiv??!

Trenul Personal Dolhasca - F??lticeni, a?teptând pasageri pe linia 4

07:40

Dup?? 20 de minute în care respir??m aer curat ?i îmbog???it cu electroni urca?i la 27.000 de vol?i, ajungea în Dolhasca, pe linia 2, Trenul Accelerat 1833, Ia?i ââ??â?? Timi?oara Nord. F??r?? întârziere, locomotiva EA-855 va circula, mândr??, pân?? aproape de Cluj-Napoca, iar de acolo, în caz c?? nu va fi schimbat?? cu o alta mai odihnit??, pân?? la Timi?oara Nord.

Merge?i la F??lticeni?

Acceleratul Ia?i-Timi?oara, având la trac?iune pe EA-855

08:00

Trenul Personal 5502, Suceava Nord ââ??â?? Pa?cani, sosea în timp util pe linia 3 a G??rii Dolhasca. Acest punct de oprire, care dateaz?? din 15 decembrie 1869, deserve?te, ?i acum, sta?ia de leg??tur?? dintre trenurile care vin dinspre Timi?oara, Bra?ov, Bucure?ti, Constan?a, Ia?i ?i F??lticeni. Având la trac?iune pe una dintre cele mai frumoase locomotive din Moldova, EA1-755, trenul demareaz?? din Gara Dolhasca spre sta?iile de dinainte de Pa?cani.

Locomotiva Trenului Personal, Suceava Nord - Pa?cani, ne f??cea cu ochiul s?? urc??m

Automotorul... continua s?? î?i a?tepte c??l??torii

08:10

în drumul celor 21 de kilometri pân?? în Pa?cani, trenul cu care c??l??toream urma s?? opreasc?? în sta?iile Probota, Lespezi ?i Lunca Siretului. Viteza medie a trenului a fost de 43 km/h, de?i în unele por?iuni de linie erau atinse ââ???žiu?eliââ??Â de peste 80 km/h.

Luna lui cuptor, dup?? cum bine ?ti?i, e mai r??coroas?? pe aici prin p??r?ile Moldovei, unde natura cu verdele ei n??ucitor ofer?? r??coare contra dioxid de carbon. îmi spuneau ni?te americani, odat??, când am circulat exact pe aceea?i rut??, c?? la ei acolo copacii sunt unul ?i unul, pe când la noiââ??Â? dealurile sunt împ??durite. Verdele mioritic a fost unul dintre motivele pentru care ei veniser?? în vizit?? în Româniaââ??Â?

Spre Pa?cani

Coada trenului Accelerat, Mangalia - Suceava Nord

înainte de Pa?cani, trenul urma s?? opreasc?? ?i în sta?ia Lespezi

Deci, spre Lespezi!

Gara Lespezi

08:20

Dup?? ce trenul de persoane a plecat din Gara Lespezi, urm??toarea sta?ie pe list?? în care oprirea era obligatorie era Lunca Siretului. Numele acestei sta?ii denot?? faptul c?? ne aflasem în Lunca unui mare râu din Moldova ?i din România, totodat?? - Siretul. Este recunoscut dup?? dezastrele pe care le provoac?? în timpul lunilor de var??, când plou?? abundent.

Spre Lunca Siretului

1000 de metri pân?? în sta?ie

900...

Cl??direa Haltei Lunca Siretului, str??puns?? de un soare c??lduros de var??

Spre ultima sta?ie de parcurs a acestui tren, Pa?cani

Aten?ie, deconecteaz?? disjunctorul

Linia 517 - Pa?cani - Târgu Neam?

08:30

Trenul Personal 5502, Suceava Nord ââ??â?? Pa?cani, sosea la timp (ba mai mult, cu 3 minute mai devreme) în Gara Pa?cani. Noi aveam s?? ne d??m jos din tren, iar locomotiva electric?? avea s?? se decupleze de la vagoanele etajate venite de la Suceava. De aici trebuia s?? c??l??torim pân?? la Halta Mogo?e?ti cu Trenul Personal 5442, Pa?cani ââ??â?? Bac??u.

Vagoane de marf?? Eacs aflate pe o linie de înc??rcare-desc??rcare marf??

Intram în Pa?cani

Gara Pa?cani

Pa?cani, în 1869 nod de cale ferat?? ce unea Suceava de Ia?i, iar din 1872, Ia?iul de Bucure?ti. Calea ferat?? Suceava ââ??â?? Roman, construit?? în numai doi ani (1868-1869), s-a înf??ptuit cu aportul a peste 8.000 de lucr??tori ?i 3.500 de care pentru transportul materialelor. Ca fapt divers, ?ina de tipul 31,17 kg/m a fost adus?? din Anglia ?i Germania cu vaporul pân?? la Gala?i ?i apoi pe Prut pân?? la punctul de desc??rcare Brânza. De aici, carele trase de boi transportau linia pân?? la ?antierul de construc?ie. 103 kilometri în numai doi ani reprezint?? un record, mai ales dac?? îl compar??m viteza de construc?ie de atunci cu viteza de modernizare a c??ii ferate de acum din România. 

Revenind la ââ???žacumââ??Â-ul zilei de 4 iulie 2008, v?? prezint, în continuare, câteva vehicule feroviare ce f??ceau forfot?? în Gara Pa?cani. Cu 5 minute mai devreme, Trenul Personal 6451, Ia?i ââ??â?? Pa?cani, gara în sta?ie pe linia 1. Avea la cârm?? pe locomotiva electric?? Bo-Bo cu tampoane rotunde, EC1-126. Vagoanele-i din spate aveau s?? circule spre Bac??u cu Trenul Personalââ??Â? cu exact trenul nostru spre Mogo?e?ti, Personalul 5442.

Trenul Personal, Ia?i - Pa?cani, sosea în sta?ie pe linia 1

O locomotiv?? ?i o gar??...

EA1-755 avea s?? se retrag?? la depou sau... s?? ia în primire alt tren

08:40

Dar ce se vedea în dep??rtare pe linia 1? O locomotiv?? diesel-electric?? vopsit?? profesional, probabil chiar ?i modernizat??, a?teptând s?? fie pus?? la prob?? pe linia 606, Pa?cani ââ??â?? Ia?i, sau s?? fie trimis?? la cump??r??tor. în fineââ??Â? locomotiva ar??ta excelent ?i, prin urmare, am n??ucit-o cu fotografii.

Ce se vede-n zare, ce se vede-n zare...

DA 1157, o superb?? locomotiv??

Boghiul ce-i corespunde postului II de conducere

Cel de-al doilea boghiu, surclasat de sigla CFR Marf??

Tampoane noi, faruri noi... via??? lung?? s?? aib??!

Locomotiva diesel-electric??, 60-1157-1, în sta?ionare pe linia 1 a G??rii Pa?cani

Locomotiva electric?? EA1-815 avea s?? se cupleze la Trenul Personal 5442, Pa?cani ââ??â?? Bac??u de pe linia 1, în timp ce BoBica EC1-126 a?tepta, pe linia 2, eliberarea liniei 3 pentru a se cupla la Trenul Personal 5406, M??r???e?ti ââ??â?? Ia?i.

EA1-815 se îndrepta pe linia 1

... unde se afla Trenul Personal Pa?cani - Bac??u

Dou?? locomotive de vitez?? ale CFR C??l??tori

EC1-126 va rebrusa ?i va pleca spre Trenul Personal de pe linia 3

Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Bac??u

08:50

Trenul Rapid 652, Suceava Nord ââ??â?? Bucure?ti Nord, sosea în sta?ia Pa?cani pe linia 2. Convoiul de vagoane ro?ii era tras de locomotiva electric?? modernizat??, EA1-804. în timp ce mai mul?i c??l??tori luau drumul Bucure?tiului, pe linia 3 intra domol Trenul Accelerat 10857, compus dintr-o ram?? electric?? fran?uzeasc?? Z6100. Venea de la Ia?i ?i avea ca destina?ie gara Vatra Dornei B??i. A?a cum se observ?? ?i în imaginea de mai jos, locomotiva electric?? Bo-Bo EC1-126 era la cârma trenului de pe linia 5, Personal 5401/5406, M??r???e?ti ââ??â?? Ia?i. Avea s?? circule pân?? la capitala Moldovei la roat?? cu EA1-755.

Trenul Rapid Suceava Nord ââ??â?? Bucure?ti Nord intra în sta?ie pe linia 2

Trenul Accelerat Ia?i - Vatra Dornei B??i intra în sta?ie pe linia 3

Trenuri în Gara Pa?cani

Doua locomotive CFR cu dou?? trenuri, unul de curs?? lung?? ââ??â?? Bucure?ti Nord ?i unul de curs?? scurt?? - Bac??u

Locomotiva EA 662 de la CFR Marf?? intrase pe aceea?i linie cu Trenul portocaliu ce mergea spre sta?iunea Vatra Dornei. Ceea ce mi s-a p??rut interesant la ea a fost faptul c?? conturul tampoanelor, vârful cârligului ?i bandajele locomotivei erau vopsite cu alb, în timp ce carcasa locomotivei era afectat?? de rugin??. Totu?i, motoarele-i de dedesubt î?i f??ceau, cu datorie, treaba de a transporta vagoane de marf??.

Locomotiva electric?? CFR Marf?? EA-662, ââ???žîngr??m??dit??ââ??Â pe linia 3 cu Trenul Accelerat de Vatra Dornei

09:00

Neînfrânt de c??ldur?? sau de razele sup??r??toare ale soarelui din miezul zilei, Locomotiva Diesel-Hidraulic?? 363 manevra spre Grupa Reviziei de Vagoane Pa?cani cele 3 vagoane etajate venite cu Trenul Personal 5502, Suceava Nord ââ??â?? Pa?cani (cel cu care am c??l??torit ?i noi, de altfel). Dar ?i mai brav ?i mai plin de suflet era mecanicul de pe locomotiva amintit??, care tura motorul ?i aplica frâna ca un profesionist ce-?i cunoa?te ma?ina de atâ?ia ani de zile. P??cat c?? vremurile aprigi din prezent au f??cut ca mul?i profesioni?ti în meseria lor s?? r??mân?? f??r?? loc de munc??ââ??Â?

Omul zilei din Gara Pa?cani, LDH-363

09:10

Iat?? c?? a sosit ?i timpul pentru plecarea trenului cu care c??l??toream ?i noi, a?a c?? ne-am urcat în acesta. Dar o goarn?? de locomotiv?? se auzea tare din direc?ia Sucevei. Urma s?? vin??, cu o întârziere de aproximativ 15 minute, Trenul Accelerat 1838, Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i. Comparat?? cu distan?a considerabil?? parcurs?? de tren de peste 739 de kilometri, întârzierea mi se pare acceptabil?? ââ??â?? 20 de minute.

Trenul Accelerat Timi?oara Nord - Ia?i sosea în Gara Pa?cani pe linia 2

09:20

Trenul Personal 5442, Pa?cani ââ??â?? Bac??u, pleca la ora 09:14 de pe linia 1 din Gara Pa?cani. Al??turi de Ionu? aveam s?? c??l??torim timp de 22 de minute cu o vitez?? medie de 44 km/h. Urma s?? oprim în sta?ia Mogo?e?ti, deci v?? invit s?? urm??ri?i, în cele ce urmeaz??, 17 kilometri de cale ferat?? fotografia?i în câtevaââ??Â? amintiri a unei zile de var??ââ??Â? în câteva impresii de c??l??torieââ??Â? sincer??.

Ne luam la revedere de la DA-ul proasp??t modernizat

Ziceam PA ?i la o drezin?? pantograf

Racordul de la Magistrala 500 la o linie industrial??

Vagoane de marf?? la intrare în sta?ia Pa?cani Triaj

Halta Pa?cani Triaj

Dup?? ce am trecut de halta Pa?cani Triaj, înfiin?at?? în 1940 ?i cu rol în tranzitul de persoane care lucreaz?? la triajul de marf?? Pa?cani, trenul ne îndrepta spre Halta de c??l??tori Stolniceni. Dar s?? nu ne gr??bim, deoarece aici exist?? un triaj care, în trecut, era folosit pentru preg??tirea trenurilor de marf?? pentru cele trei direc?ii de atunci ?iââ??Â? de acum: Bucure?ti, Vic?ani, Ia?i. Pe frontispiciul cl??dirii sta?iei a mai stat scris ?i Vatra Pa?cani.

Spre ROMAN

Baliza avertizoare a unei zone neutre

Trenul urca spre halta Stolniceni

Cu zoom spre viitor...

...dar nici s?? uit??m trecutul

Halta în care trenul cu 3 vagoane, dou?? etajate ?i unul neetajat, î?i l??sa sau î?i prelua c??l??torii pentru destina?ii viitoare, se nume?te Stolniceni. Dat?? în func?iune în 1961, sta?ia deserve?te localit???ii Stolniceni-Pr??jescu. Pân?? aici, linia urc?? de la Pa?cani ?i urmeaz??, în kilometri ce-i vede domnul mecanic pân?? la Sta?ia Muncel, o linie dreapt??.

Trenul Personal Pa?cani - Bac??u, oprind în Halta Stolniceni

09:30

Pe aceste meleaguri, dublarea liniei s-a efectuat între 1972 ?i 1974, iar primul tren tras de o locomotiv?? electric?? a circulat la 22 iunie 1981. Prima sta?ie ce ne venea în cale era Muncel, înfiin?at?? chiar de la 1869.

Hai s?? mergem la Muncel, la Muncel... ca s?? facem un castel, un castel...

Front...

...and behind!

De?i pe pancarta de culoare albastr?? pe care scrie ââ???žMuncelââ??Â, punctul de oprire corespunde localit???ii Cozme?ti.

Breteaua de la intrarea în sta?ia Muncel

Peronul G??rii muncelene

în câteva clipe aveam s?? ââ???ždebarc??mââ??Â în halta Mogo?e?ti. Punctul de oprire a fost construit în 1961 ?i nu are linii separate. De aici am pornit spre Tab??ra Muncel pentru a m?? reîntâlni cu ni?te prieteni vechi de sorginte jurnalistic??. încadrat?? de o p??dure deas??, tab??ra ofer?? loc de lini?te ?i relaxare pentru copii, tineri ?i nu numai.

Iat??, în dreapta, P??durea de stejari a satului Muncelu de Sus

Drumul spre Tab??ra Muncel

Ei urcau...

...noi coboram

09:40

Am oprit pentru câteva minute în Halta Mogo?e?ti pentru a fotografia peisajele FeRoviaRe ce ni se derulau în fa?a ochilor. Când veneam în trecut în Tab??ra de Jurnalism nu exista sear?? f??r?? s?? vin s?? ascult tumultul trecerii unui tren cu 120 km/hââ??Â?

Vedere spre Nord ââ??â?? Vic?ani

Spre infinit

Vedere spre Bucure?ti

Linia dreapt?? spre Muncel

Trecere la nivel cu Magistrala Feroviar?? 500

12:20

Revenisem din Tab??ra Muncel în Halta Mogo?e?ti, unde aveam s?? încadrez în display-ul camerei foto Trenul Accelerat 1752, Suceava ââ??â?? Bra?ov. Acesta era tractat de locomotiva electric?? clasic?? EA 801.

Locomotiva EA 801 tr??gea Trenul Accelerat Bra?ov ââ??â?? Suceava

12:40

Dup?? alte minute de a?teptat într-un soare ame?itor, un m??rfar cu o locomotiv?? electric?? vopsit?? în stilul clasic se apropia încet-înceti?or de locul unde ne aflam noi. Aceasta era EA-883 ?i avea în spate un convoi de vagoane cu produse petroliere. Treac??tul trenului ne-a l??sat în urm?? nu numai fotografii, ci ?i un puternic miros de benzin??.

Vedere spre Suceava Nord de-a lungul Magistralei 500

Trenul de marfa se apropie de Mogo?e?ti

EA-883 cu un Tren de Marfa trecând prin Halta Mogo?e?ti

M??rfarul tranzita Halta Mogo?e?ti

Multe vagoane cu un damf de benzina puternic

Coada trenului m??rfar

Galben indica semnalul luminos de parcurs, iar trenul se dep??rta tot mai mult de noi

14:00

A trebuit s?? suport??m o lung?? perioad?? de a?teptare pân?? când Trenul ce avea s?? ne duc?? spre Bac??u s?? ajung?? în sta?ia Mogo?e?ti. Ne mai umpleam timpul cu ni?te praf ridicat în urma pa?ilor no?tri pe drumul Tab??ra Muncel ââ??â?? Halta Mogo?e?ti.

Indicatorul rutier de pe drumul Muncel ââ??â?? Mogo?e?ti

14:10

Trenul Personal 5444, Pa?cani ââ??â?? Bac??u, se z??rea venind repede dinspre Pa?cani. Era compus din locomotiva Bo-Bo EC-85 ?i avea în spate 4 vagoane etajate 26-26.

Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Bac??u

Locomotiva Bo-Bo CFR C??l??tori ro?-alb?? se oprea în Halta Mogo?e?ti

Halta Mogo?e?ti, v??zut?? din tren

Sta?ia urm??toare dup?? cea în care am stat mai mult de 3 ore ?i am a?teptat trenuri era s?? fieââ??Â? H??l??uce?ti. Aflat?? la doar 5 kilometri, locomotiva de 3400 de kW avea s?? ajung?? în sta?ie în doar câteva minute. S?? privim fotografiileââ??Â?

Spre H??l??uce?ti

Printre gr??dini ?i gospod??rii de r??ze?i

Cl??direa sta?iei H??l??uce?ti

14:20

Dup?? al?i 5 kilometri urma în itinerarul Trenului Personal, Pa?cani ââ??â?? Ia?i, Halta Mirce?ti. Aici avea s?? ne a?tepte un copac înalt ?i o cl??dire pe a c??rei frontispiciu scrie un nume ce aduce aminte de Vasile Alecsandri ââ??â?? Mirce?ti, locul na?terii. Desigur, impiegatul de mi?care al sta?iei a salutat respectuos pe mecanicul trenului ?i a privit atent vagoanele ce se derulau prin fa?a lui.

Spre Mirce?ti

Halta Mirce?ti

Spre S??b??oani

Curba ââ???žFeRoviaRaââ??Â sub Drumul Na?ional ââ???žRutierââ??Â 2

începând cu 1936, locomotivele cu aburi î?i încordau frânele ?i st??vileau vagoanele de c??l??tori venite de pe la Suceava sau Bucure?ti pentru a opri în S??b??oani. Aici ne a?tepta, în 2008, un impiegat de mi?care în haine de ââ???žMadon??ââ??Â ?i cu siluet?? de Venus. Aten?ia distributiv?? ?i perspicacitatea sexului frumos î?i g??seau l??ca?ul în cl??direa Haltei S??b??oani.

Intrare în Halta S??b??oani

Sta?ia S??b??oani

Peronul sta?iei S??b??oani

14:30

La 8 kilometri de S??b??oani se a?terne în fa??? municipiul Roman. Popula?ia de aici num??r?? în jur de 80.000 de oameni, iar liniile G??rii num??r?? pân?? la cifra de 7. Fiind cap??t de linie prin anul 1869, acest punct FeRoviaR a devenit, în timp, important?? localitate de tranzit pe Magistrala 500. Fabrica de ?evi de la ArcelorMittal (fost?? Mittal Steel, fost?? Petrotub), întreprinderea Agrana România ?i mul?i al?i agen?i economici au acces în continuare acces la calea ferat??. Unii o folosesc cu respect ?i încredere, al?ii o las?? în voia ruginii ?i în mâna transportului auto.

Spre Roman

Ionu? fotografiind Mittal Steel Roman

în vitez?? pe Magistrala 500

Complexul FeRoviaR din curtea companiei Mittal Steel num??ra aproape 27 de kilometri de linie, dovad?? c?? produc?ia de ?evi de la Roman era un obiectiv strategic important. în prezent, la intrarea pe liniile vechiului Petrotub ?edea o locomotiv?? diesel-hidraulic?? ?i multe-multe vagoane Eacs înc??rcate cu marf?? proasp??t produs?? în uzin??.

Râuri de vagoane c??tre ArcelorMittal Roman

LDH la bariera ArcelorMittal

în imaginile de mai jos pute?i observa o linie ferat?? în curb?? care vine de la Buh??ie?ti. Linia 605, Roman ââ??â?? Buh??ie?ti, a fost construit?? între 1911 ?i 1921 ?i are o lungime de aproximativ 71 de kilometri. Scopul construirii acestei c??i ferate a fost de a lega cele dou?? magistrale FeRoviaRe din Moldova, Vic?ani ââ??â?? Suceava ââ??â?? Bucure?ti ?i Ia?i ââ??â?? F??urei. Deocamdat?? atât despre aceast?? linie, promit s?? revin cu un reportaj mai amplu dedicat acestei leg??turi FeRoviaRe dintre cele dou?? magistrale principale.

Linia ferat?? c??tre Buh??ie?ti

Platforma de înc??rcare-desc??rcare a CFR Marf?? Roman

LDH-456 la manevre în Gara Roman

LDH 81-0245-1

mishu88 · 26 Septembrie 2010

14:40

Iat??-ne ajun?i în Gara Roman. Dac?? eram acum 140 de ani, ne coboram din tren ?i salutam cu jobenurile pe roma?canii care ne a?teptau pe peronul G??rii. Dar nu, mecanicul de tren nu avea de gând s?? stea decât 2-3 minute ?i s?? plece mai departe spre Bac??u. Acum 140 de ani nu exista cale ferat?? pân?? în Bac??u. Hai s?? trecem în revist?? câteva repere istorice despre ââ??â?? în prezent ââ??â?? acest segment de magistral?? 500 ââ??â?? Roman ââ??â?? Bac??u.

A?a cum scrie în Epopeea Feroviar?? Româneasc?? în capitolul dedicat, ââ???žConcesiunea Strussberg ââ??â?? Societatea ac?ionarilorââ??Â constituie un adev??rat subiect de ââ???žodiseeââ??Â financiar??, economic?? ?i tehnic??, un exemplu de ceea ce însemna ââ???žcolaborarea ?i în?elegerea contractual??ââ??Â dintre un stat pornit pe drumul dezvolt??rii ?i moderniz??rii - România, cu un partener hot??rât s?? smulg?? cât mai mult ?i s?? dea cât mai pu?in, dar totodat?? s?? foloseasc?? din plin rela?iile cu marii poten?a?i ?i politicieni ai Europei ?i chiar cu capete încoronate. Sigur, nu putem scrie în câteva paragrafe despre construc?ia liniei Roman ââ??â?? Tecuci ââ??â?? Gala?i a?a cum nu putem vorbi despre cel de-al Doilea R??zboi Mondial în doar 50 de minute. Darââ??Â?

Concesiunea semnat?? de statul român cu Strussberg, considerat ââ???žregele drumului de fierââ??Â în Germania, pentru linia Roman ââ??â?? Tecuci - Gala?i a fost timp de 90 de ani. Dup?? investiga?ii, germanul este prins c?? a dorit s?? smulg?? de la statul român plata a 19 km de cale ferat?? inexistent??, motiv pentru care România apeleaz?? la o comisie de arbitraj. Dup?? lungi tratative, amenin???ri cu ocuparea teritoriului carpato-danubiano-pontic dintre Cancelarul de Fier al Germaniei, Otto von Bismark, ?i Carol I, regele României, statul român este dat drept câ?tig??tor, iar concesiunea Strussberg ââ??â?? anulat??. De asemenea, mai merit?? men?ionat c?? linia Roman ââ??â?? Gala?i a fost pus?? în func?iune la 13 septembrie 1872 de c??tre ââ???žSt. E. G.ââ??Â, societatea feroviar?? austriac?? contractat?? de societatea ac?ionarilor c??ilor ferate române pentru a repara ?i finaliza segmentul de linie început de concesiunea Strussberg.

Revenindââ??Â? în timpurile începutului de mileniu 3, pe linia 1 trecea Trenul Personal 5403, Bac??u ââ??â?? Pa?cani. Din tamponarea vizual?? cu acesta am observat c?? trenul era deservit de locomotiva electric?? EA-799. în partea cealalt??, pe linia 4, sta?iona locomotiva electric?? de la CTF (Compania de Transport FeRoviaR) EA 444. Fiind proasp??t vopsit??, a reprezentat un mic-mare bibelou pe care l-am v??zut în excursia noastr?? pe Magistrala 500.

EA-799, la cârma Trenului Personal Bac??u ââ??â?? Pa?cani

EA-444, o locomotiv?? atr??g??toare cu un logo neatr??g??tor

Gara Roman, existent?? pe P??mânt din 1869

De?i ceasul ar??ta 14:42 ?i trebuia s?? plec??m din Gara Roman, v?? mai re?in un minut s?? v?? precizez c?? la Roman a existat Depou de locomotive din 1869. Aici înc?? se mai vede o plac?? turnant??, o coloan?? hidraulic?? ?i remiza celor ?apte canale de revizie pentru locomotivele cu aburi ?i automotoarele Malaxa. De la 1 mai 1949 a devenit remiz?? de locomotive. în prezent nu am v??zut nici urm?? de osie pe liniile înverzite ale remizei, a?a cum se observ?? ?i în fotografia f??cut?? de Ionu?.

Placa turnant?? ?i o jum??tate din Remiza de Locomotive din Roman

Ne lu??m un temporar ââ???žLa revedere!ââ??Â de la EA 40-0444-6

Sub atenta îndrumare a traseului FeRoviaR, vagoanele ?i ale lor locomotiv?? î?i învârteau ro?ile spre destina?ia final?? a trenului: Bac??u. 43 de kilometri desparte Romanul de Bac??u. Maximul razelor celor câteva curbe dintre Gara Roman ?i halta Trife?ti are 227 de metri, fiind cele mai strânse curbe de pe întreaga magistral?? 500, Bucure?ti Nord ââ??â?? Vic?ani. S?? pornim la drum!

Trenul se îndrepta pe calea ferat?? în curb?? spre Bac??u

Urmeaz?? podul peste râul Moldova

Spre Trife?ti

Din dep??rtare se observa o aglomerare de arbori, iarb?? ?i al?i pomi fructiferi. Am observat c?? trenul încetinea, deci avea s?? fie o oprire. Pe peronul Haltei Trife?ti s-au coborât câ?iva pasageri, dup?? care trenul a accelerat ?i ?i-a urmat cursul.

Halta Trife?ti

14:50

Dar nu înaintez în prezentare pân?? ce nu men?ionez, din nou, distan?a destul de mare dintre halt?? ?i vatra satului. Pentru a ajunge în Trife?ti, oamenii ori trebuie s?? mearg?? pe jos 2 kilometri, ori trebuie s?? îi a?tepte cineva cu vreun vehicul. în zilele noastre, când microbuzul opre?te chiar ?i în fa?a cur?ii tale, trenul are de suferit. Dar s?? continu??mââ??Â?

Spre S??cueni Roman

Halta S??cueni Roman

Spre Galbeni

Linie dreapta c??tre Sta?ia Galbeni

15:00

Chiar dac?? sta?ia în care Trenul Personal 5444, Pa?cani ââ??â?? Roman, a oprit la 15:02 în Galbeni, pun pariu cu dumneavoastr?? c?? impiegatul de mi?care din sta?ie nu este din Galbeni, ci dinââ??Â? Filipe?ti. Spun asta deoarece satul în care este construit?? gar?? se nume?te Filipe?ti, în timp ce satul Galbeni este la 3 kilometri de calea ferat??.

Sta?ia Galbeni

O pat?? de pietri? pentru terasamentul cap??tului Y al Sta?iei Galbeni

Niciodat?? s?? nu ui?i de unde ai plecat!

Spre ???žerbe?ti-Bac??u

Trenul ia curba ?i...

...opre?te în Halta ???žerbe?ti Bac??u

La plecarea din halt??, sor?ii ne-au pus aproape fa??? în fa??? cu Trenul Personal 5443, Bac??u ââ??â?? Pa?cani. Convoiul de vagoane de c??l??tori era tractat de locomotiva electric?? EA-528.

întâlnire cu EA-528

Pa-pa, trenule!

15:10

între Halta Ite?ti ?i Bac??u calea ferat?? este paralel?? cu Drumul European 85 (sau Drumul Na?ional 2). în aceast?? halt?? erau garate mai multe drezine ?i utilaje dedicate între?inerii c??ii ferate, precum ?i câteva vagoane mai vechi dedicate personalului CFR Infrastructur??.

Spre Ite?ti

Intrare în Halta Ite?ti

CFR Infrastructur?? ?i utilajele sale

MP 150-027

Vagoanele dedicate operatorilor CFR Infrastructur??

Un utilaj mai sofisticat

Halta de c??l??tori Ite?ti

Dup?? ce am fotografiat ââ???žambulan?eleââ??Â ?i ââ???žpompieriileââ??Â folosite pe calea ferat?? din Ite?ti, ceva ne ?optea (cred c?? ora de sosire în Bac??u înscris?? pe bilet) c?? urm??toarea sta?ie este Bac??ul. înainte de a intra în acest municipiu, am traversat râul Bistri?a.

Spre Bac??u

Limitare de vitez?? pentru c??, deh, mai sunt ?i poduri de traversat

Pe aici se trecea cu 100 km/h în 2008

15:20

Acompania?i de huruitul constant produs de ?inele de cale ferat??, vagoanele se leag??n?? în direc?ia ora?ului Bac??u. ???ži aici, în apropierea sta?iei, se prezint?? câteva curbe cu o raz?? minim?? de 350 de metri. Aceast?? sta?ie are linii dedicate reviziei de vagoane, are depou de locomotive ?i un triaj lung de peste 1 kilometru cu mai mult de 10 linii folosite pentru vagoanele de marf??. Tot aici merit?? s?? men?ionez c?? Bac??ul reprezint?? nodul FeRoviaR dintre Magistrala 500 ?i linia 509, Bac??u ââ??â?? Bicaz. Dar despre aceast?? cale ferat?? v?? voi relata mai multe informa?ii într-un reportaj viitor.

Ne unduiam spre destina?ia noastr?? final??, Bac??ul

înainte de finish

O frumoas?? catedral?? din Bac??u: ââ???žîn??l?area Domnuluiââ??Â

Curba de la intrarea în Bac??u dinspre Suceava

LDH125-121 apar?inând SARMIS

Din Mogo?e?ti ?i pân?? în Bac??u am c??l??torit timp de 77 de minute cu o vitez?? medie de 53 de km/h. ???ži cum noi doi nu locuiam în Bac??u, a trebuit s?? ne cump??r??m bilet pentru întoarcere. Trenul care avea s?? ne duc?? la Pa?cani a fost Personalul 5421, Adjud ââ??â?? Pa?cani, care pleca din Bac??u la 16:30. Dar pân?? atunci mult?? vreme mai avea s?? treac??ââ??Â?

Trenul Personal Pa?cani - Bac??u a fost garat pe linia 3

Am ajuns la destina?ie!

Dar asta nu înainte de a observa c?? locomotiva electric?? EA1-827 se cupla, pe linia 3, la trenul cu care tocmai am venit dinspre Pa?cani. Uitându-ne în Mersul Trenurilor de C??l??tori, putem observa c?? la 16:32 urma s?? plece Trenul Personal 5436, Bac??u ââ??â?? Adjud, de pe linia 3.

EA1-827 se cupla la Trenul Personal Bac??u ââ??â?? Adjud

15:30

Gara din Bac??u (sau ââ???žBakeuââ??Â, cum scria pe frontispiciul cl??dirii în 1873) a fost construit?? sub concesiunea acordat?? doctorului Bethel Henry Strussberg între 1868 ?i 1870. Mai mult, construc?ia c??ii ferate Roman ââ??â?? Gala?i este terminat?? la 27 octombrie 1870, iar Bac??ul este conectat la Bucure?ti în mod oficial. între timp, îns??, rela?iile dintre guvern ?i concesionar se rup, iar segmentul de cale ferat?? Roman ââ??â?? Bac??u ââ??â?? Tecuci ââ??â?? Gala?i cade sub umbrela STEG (Staats Eissenbahn Gesellschaft), care pune în circula?ie, în mod definitiv, linia amintit?? la 13 septembrie 1872.

Gara Bac??u, vedere dinspre peron

Vedere dinspre ora?ââ??Â?

???ži v??zut?? de pe pasarel??

Peroanele...

Trenul Rapid 754, Boto?ani ââ??â?? Bucure?ti Nord, intra în sta?ia Bac??u pe linia 2 ?i avea ca locomotiv?? de trac?iune pe EA1-170.

EA1-170 sosea în Bac??u cu Trenul Rapid Boto?ani - Bucure?ti Nord

Ionu? a surprins mai bine evenimentul...

15:40

în imaginile ce urmeaz?? se poate observa textura peronului finisat cu gresie, iar în fundal un tren m??rfar manevrat de locomotiva diesel-electric?? DA-1139.

Un convoi cu vagoane Eacs se derulau, u?or, prin fa?a ochilor

Iat?? o locomotiv?? harnic??

15:50

în gara din Bac??u exist?? o pasarel?? care conecteaz?? str??zile paralele între care este a?ezat complexul FeRoviaR cu gara, ââ???žtriajulââ??Â ?i cocoa?a de triere. De aici am putut observa de la vedereaââ??Â? vr??biu?ei - ââ???žbirdââ??â??s-eye viewââ??Â - ce se mai întâmpla prin preajma G??rii Bac??u. Din direc?ia Nord-Vest venea Trenul Personal 5462, Piatra Neam? ââ??â?? Bac??u. ???ži nu venea singur, ba chiar era ajutat de locomotiva diesel-electric?? DA 757.

ââ???žTriajulââ??Â Bac??u

Spre Bucure?ti Nord

Vagoane înc??rcate

DA-757, venit?? de la Piatra Neam? cu un Tren Personal

ââ???žArsenalulââ??Â G??rii din Bac??u

16:00

De obicei, ora amiezii înseamn?? ?i ora prânzului, a?a c?? al??turi de Ionu? am dat o rait?? prin magazinele alimentare din Bac??u s?? ne lu??m ra?ia de iaurt cu pâine (un posibil meniu eficient pentru orice pasionat FeRoviaR). Dar colegul meu a fost mai înfometat de trenuri decât de laptele b??tut pe care eu îl sorbeam cu nesa?, a?a c?? a reu?it s?? fotografieze Trenul Rapid 751, Bucure?ti Nord ââ??â?? Boto?ani. Acesta a ajuns cu o întârziere de 30 de minute. Era tras de locomotiva electric?? EA1-627.

Trenul Rapid Bucure?ti Nord ââ??â?? Boto?ani

16:20

Pe linia 3, a?a cum spuneam ?i mai devreme, era Trenul Personal Bac??u ââ??â?? Adjud. Avea în componen?a sa acelea?i 4 vagoane 26-26 venite la amiaz?? de la Pa?cani. Dinspre triaj, asemenea unei veioze cu lumin?? galben?? aprins?? în miez de noapte, se remarca locomotiva electric?? EA 40-0254-9 ce apar?inea unui operator FeRoviaR privat. La 16:30 f??r?? un minut, sta?iona, pe linia 1, Trenul Personal 5421, Adjud ââ??â?? Pa?cani. Era al nostruââ??Â?

Dou?? surori mai electrizante plecau spre Adjud

???ži mai erau ?i ro?ii în obraji

O locomotiv?? electric?? mai b??trân?? (dar mai în?eleapt??) st??tea rece cu pantografele coborâte

Iat?? ?i locomotiva care avea s?? ne adopte în trenul ei pân?? în Pa?cani

16:30

în drumul spre Pa?cani, care a durat 96 de minute, am c??l??torit mai mult pe bancheta compartimentului. Aerul aspirat în coridor ?i trezirea de la 6 de diminea??? au adus oboseala pe chip ?i-n mi?c??ri. Oricât de pasionat ai fi dup?? munte, dup?? c??l??toriile cu trenul, dup?? joc, dup?? dans sau dup?? pictur??, sim?i nevoia s??-?i rezervi o pauz?? de odihn??. îns?? aparatul de fotografiat a f??cut tot cum a vrut elââ??Â?

în drum spre Roman

Podurile FeRoviaRe peste Bistri?a

Peronul sta?iei Galbeni

Spre Roman

EA-746 CFR Marf?? venind cu un m??rfar din Nord

Verde spre Roman

A?a se rateaz?? fotografierea unui tren. Era Personalul Ia?i ââ??â?? Bac??u

în apropiere de Roman, pe M500

Ceasul 17:15 ne-a prins în Roman. Pân?? aici am trecut prin urm??toarele puncte de oprire, a?ezate aici în ordinea apari?iei prin fa?a ochilor no?tri: Bac??u, Ite?ti Hm., ???žerbe?ti Bac??u hc., Galbeni, S??cueni Roman Hm., Ram. Trife?ti ?i, în cele din urm??, Roman.

La fel ca atunci când am ajuns în Roman, ?i acum, locomotivele EA-444 ?i LDH-245 sta?ionau pe linia 4. Ulterior, la ie?irea din Roman spre Pa?cani, am schimbat priviri cu domnii mecanici de pe LDH70-686. Nu departe de locomotiva albastr?? cu motor de 700 de CP ne-am întâlnit ?i cu LDH-456, v??zut?? cu câteva ore în urm??.

17:20

în drum spre Pa?cani ne-am întâlnit cu Trenul Accelerat 1932/1933, Cluj-Napoca ââ??â?? Gala?i, care, spre surprinderea mea, circula pe M500 ?i nu pe M600, cum este trecut în Cartea Mersului Trenurilor.

Spre Pa?cani

P??s??ri pe fundalul Petrotubului

O LDE125 stând de veghe în lanul de... porumb

EA-663 cu Trenul Accelerat Cluj-Napoca - Gala?i

17:40

La 8 ore de când am ajuns în Halta Mogo?e?ti, am trecut pentru a doua oar?? prin aceast?? sta?ie în ziua de 4 iulie. O sta?ie pe care am botezat-o, cândva, Muncel referire la agonia (din cauza faptului c?? Tab??ra Muncel este în apropierea haltei CFR), o sta?ie pentru care o s?? scot întotdeauna capul pe fereastra trenului ?i o voi saluta cu gândul ?i cu sufletul.

O halt?? pe Magistrala 500

Drumul comunal spre Tab??ra Muncel

La revedere, Campionule!

în linie dreapt??, spre Pa?cani

Iat?? locomotiva trenului Intercity Suceava Nord - Bucure?ti Nord

17:50

La intrarea în Pa?cani se remarc?? triajul care prevestea c?? a noastr?? c??l??torie avea s?? fac?? o pauz?? în Pa?cani, pentru a a?tepta alt tren s?? ne duc?? mai aproape de cas??, la Dolhasca. încheind socoteala cu Trenul Personal 5421, Bac??u ââ??â?? Pa?cani, amintim totu?i c?? a parcurs aceast?? distan??? de 84 de kilometri în 96 de minute, viteza medie fiind de 53 km/h.

Ultima curb?? înainte de a intra pe t??râm p???c??nean

Vagoane de marf?? in Triajul Pa?cani

Ramifica?ia c??tre Ia?i

Vagoane ?i multe traverse într-o fabric?? de profil din Pa?cani

O locomotiv?? str??in?? în curtea Depoului Pa?cani, 98 78 1 141 020

BoBica rozalie ce visa la o modernizare

EA1-836 a?tepta noi ordine pentru a prelua trenuri în Pa?cani

18:10

V??zându-ne ajun?i în primitoarea Gar?? p???c??nean??, ne-am a?ezat lini?ti?i pe o banc??, de unde am urm??rit ?i am fotografiat activitatea FeRoviaR??. Trenul nostru spre Dolhasca avea s?? plece abia dup?? 2 ore (20:10), a?a c?? v?? invit s?? gusta?i din vehiculele FeRoviaRe surprinse.

Venind de la Suceava, Trenul Personal 5506, Suceava Nord ââ??â?? Pa?cani, îi atrage aten?ia lui Ionu? ?i-l cuprinde în lentilele aparatului de fotografiat. Locomotiva îndatorat?? cu 63 de kilometri de parcurs feroviar a fost 41-0443-6. Aceasta este imediat decuplat?? de la vagoane ?i se retrage pe linia 1. Dup?? ce c??l??torii coboar?? din vagoanele de c??l??tori venite de la Suceava, ââ???žomul zileiââ??Â, adic?? LDH-363, le manevra în revizie. în fundalul fotografiei cu locomotiva diesel-hidraulic??, se poate observa plecarea Trenului Personal 5405/5402, Ia?i ââ??â?? M??r???e?ti.

EA1-443 cu Trenul Personal Suceava ââ??â?? Pa?cani

Lini?tit??, locomotiva electric?? î?i tr??gea sufletul pe linia 1

LDH-363 ducea vagoanele la cur???enie ?i odihn??

18:30

Cu 5 minute mai devreme, Personalul 6457, Ia?i ââ??â?? Pa?cani, sosea în sta?ie pe linia 5 (în ââ???žc??r?iââ??Â, trenul apare c?? sose?te la 18:40). Cea care a tras acest tren a fost locomotiva electric?? Bo-Bo 43-0073-4. Dup?? decuplare, mecanicul ei a manevrat-o spre depou. în decor, LDH-363 se cupleaz?? la cele patru vagoane ?i le deplaseaz?? spre depou.

Trenul Personal Ia?i ââ??â?? Pa?cani

Garnitura de vagoane etajate TE 126

19:10

Trenul Personal 5526, Târgu Neam? ââ??â?? Pa?cani, gara pe linia 4. Locomotiva venit?? de la Târgu Neam? ?i care a str??b??tut 31 de kilometri pe una dintre cele mai recente linii ferate construite - Târgu Neam? ââ??â?? Pa?cani - a fost 43-0102-4. Tot aceasta avea s?? fie ?i locomotiva care urma s?? duc?? trenul nostru spre Dolhasca, Personalul 5511.

Dinspre Târgu Neam?, sosea un tren cu c??l??tori

19:20

A?a cum v-am obi?nuit ?i în povestirile FeRoviaRe anterioare, în jurul orei 19:20 soseau în Gara Pa?cani dou?? automotoare care circul??, unul spre Bicaz, cel??lalt spre Ia?i. Trenul Accelerat 1955/1958, Ia?i ââ??â?? Bicaz, a oprit pentru câteva minute pe linia 1, a?teptând culoarea verde a semnalului luminos pentru a pleca în direc?ia Bac??u. Trenul era deservit de dou?? automotoare Desiro, dintre care unul era nr. 2036. Dup?? numai 3 minute, Acceleratul 10858, Vatra Dornei B??i ââ??â?? Ia?i, ajunge ?i el în Pa?cani. Din/în rama electric?? Z6300 nr. 1003 venit?? din Bucovina coborau ?i urcau c??l??tori, urmând ca la 19:22 ambele automotoare s?? p??r??seasc?? Gara Pa?cani.

S??ge?ile albastre venite de la Ia?i schimbau direc?ia de mers spre Bac??u ââ??â?? Bicaz

Aten?ie, sose?te trenul de la Vatra-Dornei!

Rame automotoare în Gara Pa?cani

19:40

în a?teptarea Trenului Rapid 651, Bucure?ti Nord ââ??â?? Suceava Nord, ap??rea din direc?ia Dolhasca un automotor Desiro. Acest tren nu era altul decât Trenul Personal 5532, F??lticeni ââ??â?? Pa?cani.

Trenul Personal venit de la F??lticeni avea de gând o plimbare pân?? în depou

20:00

Nici la ora 20 Rapidul de Bucure?ti înc?? nu-?i f??cea apari?ia în Gara Pa?cani. Tot din direc?ia Suceava, a ap??rut ?i Trenul Personal 5508, Suceava Nord ââ??â?? Ia?i. Era tras de locomotiva electric?? EA1-156. Pe linia 5 venea din direc?ia Roman Trenul Personal 5411, M??r???e?ti ââ??â?? Pa?cani, având-o-n capul trenului pe locomotiva electric?? EA1-310.

Trenul Personal Suceava Nord - Ia?i

Trenuri de c??l??tori în Pa?cani

EA1-310 venit?? de la M??r???e?ti

20:10

înfometa?i, somnoro?i ?i obosi?i, suntem anun?a?i de la megafon c?? Trenul Personal 5511, Pa?cani ââ??â?? Suceava Nord, avea s?? plece de pe linia 4 c??tre direc?ia Dolhasca. Având trei vagoane de c??l??tori în spate, BoBica 102 ?i-a pornit ventila?iile, mecanicul a sunat puternic din goarna-i sârbeasc?? ?i mi?carea a cuprins cele 16 osii ale trenului.

Spre Dolhasca, verde!

Halta Lunca Siretului

20:20

Dup?? Halta Lunca Siretului, trenul nostru intra cu vitez?? redus?? pe linia 4 a G??rii Lespezi. ???žtiam deja motivul pentru care impiegatul de mi?care a f??cut manevra aceasta: eliberarea liniei 3 pentru Trenul Rapid 651. Dup?? numai câteva minute, locomotiva Siemens trâmbi?eaz?? ?i trece mândr?? cu trenul ei cu vagoane confortabile c??tre Suceava Nord.

Siemens 321 zburda n??valnic c??tre direc?ia Nordului

P??r??seam Gara Lespezi...

Opream episodic in Halta Probotaââ??Â?

...???ži încheiam c??l??toria FeRoviaR?? din 4 iulie 2008

Cu acestea fiind spuse, aici se termin?? reportajul FeRoviaR despre c??l??toria de 236 de kilometri (F??lticeni ââ??â?? Dolhasca --- 26 km, Dolhasca ââ??â?? Bac??u ?i retur --- 105 x 2) dintr-o zi frumoas?? de var??. De?i, spre sear??, norii nimbus ne amenin?au cu ploaia, afirm cu t??rie c?? ziua a fost una interesant??. Am surprins mai multe vehicule FeRoviaRe, am vizitat g??rile din Roman, Bac??u, Pa?cani, Dolhasca ?i sper ca fotografiile noastre s?? v?? fi pl??cut. Cu aceast?? ocazie, îi mul?umesc colegului meu, Ionu?, pentru c?? a acceptat s?? m?? ajut de fotografiile dânsului pentru a crea o imagine cât mai detaliat?? a cum s-a desf???urat o zi sub 27.000 de vol?i.

Filmul peisajului moldovenesc ?i descoperirea timpului de peste 14 ore îl reg??si?i în clipul de mai jos.

http://www.youtube.com/watch?v=04iXT-xT3Sk

Nu în ultimul rând, mul?umim tuturor mecanicilor de locomotiv??, impiega?ilor de mi?care, revizorilor de vagoane, mai?trilor, inginerilor care au în grij?? infrastructura ?i întregul parc de material rulant pe calea ferat??. în loc de epilog, amintesc despre ce scriau C. Botez, Dem. Urm?? ?i Ion Saizu în ââ???žEpopeea Feroviar?? Româneasc??ââ??Â:

ââ???žMunca la calea ferat?? are o particularitate pe care nu o au alte forme de activitate: ea nu cunoa?te r??gaz, dup?? cum nu cunoa?te popas sângele care circul?? prin corpul omenesc. în orice secund?? din zi ?i din noapte, pe tot întinsul ???rii, indiferent de starea vremii, mii ?i mii de ceferi?ti stau încorda?i la posturile lor, c??ci în fiecare secund?? se afl?? trenuri în mi?care, trenuri care au sosit sau care trebuie s?? plece. Chiar în aceast?? clip??, când cititorul st?? aplecat asupra rândurilor de fa???, sute de trenuri alearg?? gr??bite pe re?eaua drumului de fier, transportând oameni ?i valori materiale, în timp ce în g??ri, în triaje sau în depouri pulseaz?? un alt ritm de via??? ?i de munc??.ââ??Â

M500: Dolhasca - Pa???¸cani - Roman - Bac??u [2008]

mishu88

Well-Known Member

mishu88

Well-Known Member