608: Dorohoi - D?ngeni - Letcani - Iasi

mishu88 · 13 Aprilie 2010

Excursie FeRoviaR?? 1 iunie 2008 -=- Linia secundar?? 608, Dorohoi ââ??â?? Ia?i

Nu demult a?i putut citi reportajul în care am prezentat drumul FeRoviaR pân?? în Dorohoi. în continuare v?? voi prezenta linia secundar?? 608: Dorohoi ââ??â?? Ia?i. Cu o lungime de 154 de kilometri (Dorohoi ââ??â?? Le?cani ââ??â?? Ia?i), aceast?? linie se poate considera una dintre cele mai lungi linii secundare din România, putând fi comparat?? cu linia 804, Medgidia ââ??â?? Tulcea Ora? (144 de kilometri), linia 406, Ludu? ââ??â?? Bistri?a Bârg??ului (140 de kilometri) sau linia 402, Oradea ââ??â?? Halmeu (155 de kilometri).

Linia a fost dat?? în exploatare în 1896 ?i este în mare parte linie simpl??. Pân?? nu demult a fost considerat?? linia 613, iar acum poart?? num??rul 608. în construc?ia a aproape tuturor celor 24 de halte ?i g??ri (cu excep?ia g??rii din Ia?i, Le?cani, Dorohoi ?i a altor sta?ii cu trafic mic de c??l??tori) se reg??se?te faimoasa c??r??mid?? ro?ie de Ciurea. Viaductele ?i tunelul de la Movileni ââ??â?? 965 de metri lungime, anul construc?iei 1896 (construit în etapa a II-a a construc?iei tunelurilor din România, între 1881 ?i 1918) fac din aceast?? rut?? una dintre cele mai frumoase linii ferate din Moldova.

Trenul cu care am circulat între Dorohoi ?i Ia?i a fost Trenul Personal 6492, Dorohoi ââ??â?? Ia?i, cu plecare de la ora 12:18 ?i sosire în capitala Moldovei la ora 16:36. Viteza medie ob?inut?? de trenul personal pentru cei 154 de kilometri a fost de 34 km/h. Compozi?ia trenului a constat din locomotiva diesel-electric?? 60-1160-5, având dou?? vagoane clasa a II-a, 20-57 (113-4, 846-9) ?i trei vagoane tot clasa a II-a, 20-47 (119-4, 385-1, 615-1).

Mai merit?? de men?ionat aici c?? cea mai mic?? raza minim?? a curbei se reg??se?te între sta?iile Dorohoi ?i Carasa ?i este de 350 de metri, în timp ce panta caracteristic?? maxim?? se reg??se?te între sta?iile Le?cani ?i Movileni ?i între sta?iile Movileni ?i Potângeni, având valoarea de 10 mm/m. Pe restul distan?elor este caracteristic?? o pant?? caracteristic?? de 2-3 mm/m.

Destul cu datele caracteristice, acum nu-mi r??mâne decât s?? v?? doresc vizionare pl??cut??! Pentru critici, sugestii ?i alte men?iuni, v?? rog s?? completa?i mai jos formularul de comentarii.

Semafoare mecanice de ie?ire din Gara Dorohoi

10:20

Trenul Personal 5583, Leorda ââ??â?? Dorohoi, a sosit în Gara Dorohoi cu câteva minute întârziere. Fiind cap??t de linie, aici, la Dorohoi, locomotivele trenurilor venite din direc?ia Leorda/Ia?i trebuie s?? fac?? rebrusment pentru a-?i putea continua traseul de lucru. Locomotiva diesel-hidraulic??, 89-0068-0, de?i avea tren spre Leorda la 11:50, înc?? nu se îndrepta spre cap??tul sta?iei pentru a rebrusa. A?a c??, pân?? atunci, v?? spun câte ceva despre Gara Dorohoi.

Locomotiva Trenului Personal, Leorda - Dorohoi, se odihne?te

Gara Leorda, v??zut?? din strad??

Afl??m de pe o plac?? ceramic?? plasat?? pe peretele g??rii despre calea ferat?? Leorda ââ??â?? Dorohoi c?? a fost dat?? în exploatare la 15 decembrie 1888. Un fapt interesant a fost acela c?? tot pe o plac?? ceramic?? apar to?i ?efii de sta?ie de la înfiin?area ei ?i pân?? în 1994. Despre municipiul Dorohoi pute?i citi aici sau aici, nu înainte de a ?ti c?? în ?i prin acest ora? s-au n??scut, au tr??it sau au trecut personalit???i importante ale României, ca: Spiru Haret, Nicu Gane, Ion Pillat ?i George Enescu.

???žefii sta?iei Dorohoi, de la înfiin?are ?i pân?? în prezent

Vedere spre cap??tul liniei de la Dorohoi

Dar iat?? c?? Trenul Personal 6491, Ia?i ââ??â?? Dorohoi, a sosit în sta?ie pe linia a doua. Trenul a fost tras de locomotiva diesel-electric?? DA 1160 ?i a avut în spate 5 vagoane de clasa a II-a. Un element de construc?ie care m-a surprins la locomotiv?? a fost suspensia secundar?? pe elemente elastice metal-cauciuc.

Trenul Personal, Ia?i - Dorohoi, ajunge la destina?ie în timp util

5 vagoane proasp??t sosite de la Ia?i

10:30

Imediat dup?? ce a ajuns în sta?ie, locomotiva Trenului Personal venit de la Ia?i a fost dezlegat?? de la tren ?i s-a îndreptat spre cap??tul de linie, ca mai apoi locomotiva Trenului Personal venit de la Leorda s?? se îndrepte, ?i aceasta, c??tre acela?i loc.

Locomotiva diesel-electric?? 60-1160-5

LDH 68 se îndreapt?? spre DA 1160

în timp ce locomotivele fac rebrusment, m-am dus la un magazin din apropiere s??-mi iau ni?te alune de ron???it pe drum. Aveam de mers pân?? disear??, a?a c??, vorba aceea... pasiunea trece ?i prin stomac. Cu aceast?? ocazie, nu ezit s?? imortalizez câteva peisaje urbane ale municipiului Dorohoi.

Gara Dorohoi, v??zut?? dinspre ora?

Peisaj urban

Un atelier de d??r??cit lâna

10:40

Din mica mea vizit?? prin Dorohoi (mi-a? fi dorit s?? r??mân mai mult s?? vizitez ora?ul) m-am întors pe peronul g??rii. Aici, LDH 68 era legat?? la Trenul Personal 5582, Dorohoi ââ??â?? Leorda. Am vrut s?? prind în fotografii ?i cuplarea DA-ului la Trenul Personal 6492, Dorohoi ââ??â?? Ia?i, cu care aveam s?? ?i c??l??toresc, îns?? erau mul?i CeFeRi?ti care deja se uitau la mine în mod suspicios. M?? deranjeaz?? aceast?? atitudine... Eu voiam doar s?? fac un reportaj despre linia 608!

LDH 68 era preg??tit?? de plecare

11:00

Deoarece abia la 11 ?i 50 de minute avea s?? se mai mi?te cineva prin Gara Dorohoi, m-am dep??rtat de gar?? pân?? la borna kilometric?? cu num??rul 21. Mergând spre direc?ia Leorda, am z??rit un sabot ro?u care era montat pe o linie adiacent?? liniilor din Gara Dorohoi. în cap??tul ei era un c??rucior FeRoviaR pe patru ro?i ?i mai multe traverse din beton.

în dep??rtare, ni?te traverse ?i un c??rucior pe dou?? osii

Vedere spre Leorda

11:10

Ajuns la cabina de unde se manipuleaz?? semafoarele mecanice din Gara Dorohoi, am v??zut în spatele meu un peisaj frumos: 5 semafoare de ie?ire din Gar?? plasate la aceea?i distan??? unul fa??? de cel??lalt, rezultând o cascad?? de semafoare mecanice de ie?ire. în fundal, se pot observa cele dou?? locomotive cu motoare diesel, unul care dezvolt?? 2.100 de CP, iar cel??lalt 1.250 de CP.

Vedere spre Gara Dorohoi

O cascad?? de semafoare mecanice de ie?ire

Tot aceea?i cascad??, dar surprins?? pe vertical??

Semafoare mecanice de ie?ire din Gara Dorohoi

11:20

M-am întors c??tre Gara Dorohoi s?? prind plecarea Trenului Personal spre Leorda. Avea s?? porneasc?? la 11:50, în timp ce locomotiva trenului meu avea s?? fluiere plecarea la 12:18.

Trenuri în Gara Dorohoi

Un ocean de bleo care intra în contrast cu verdele p??mântean ?i albastrul... FeRoviaR

Detaliu cu DA 1160

11:30

Dac?? pe 11 mai 2008 l-am v??zut ?i l-am auzit pe d-nul inginer, Radu Bellu, în direct vorbind despre Burdujeni ?i despre Bucovina, în ziua de 1 iunie 2008, în timp ce ron???iam alune, am primit urm??torul mesaj pe telefon: "S??-i mul?ume?ti domnului V.I. pentru <<Locomotive cu ABUR, Anii 1854-2003, Radu Bellu, 425 de pagini de lux>>, album color pe care l-ai primit azi". Era s?? scap Canon-ul de mân?? de bucurie în timp ce m?? chinuiam s?? îndrept, neobservat, obiectivul minuscul al aparatului meu de fotografiat c??tre Sulzerul cu suspensie secundar?? modificat??. Ajuns seara târziu acas??, nu am adormit decât la ora 2 dup?? ce-am r??sfoit sutele de pagini cu poze ?i informa?ii. V?? mul?umesc, domnule V.I. pentru acel cadou minunat primit chiar de ziua copilului!

Carte primit?? cadou de ziua Copilului

11:40

Unde nu exist?? un automotor Malaxa, se pune în circula?ie o locomotiv?? diesel-hidraulic?? ?i înc?? un vagon ?i se expediaz?? spre destina?ie. Soarele î?i plasa frumos razele pe caroseria locomotivei, astfel c?? din fotografia de mai jos reiese frumuse?ea primei zile de var?? din 2008.

Iat?? Trenul Personal cu un vagon, Dorohoi ââ??â?? Leorda

Unul dintre rarele trenuri din România care au doar un singur vagon

Locomotive diesel

11:50

Ora de plecare a Trenului cu un singur vagon a sosit, a?a c?? acesta pleac?? spre destina?ie. Pornirea locomotivei, semnalul dat de mecanic ?i plecarea din sta?ia Dorohoi poate fi urm??rit?? în videoclipul dedicat Excursiei FeRoviaRe pe ruta 608.

http://www.youtube.com/watch?v=0F3zS6bs8f8

12:00

Astfel, Dorohoiul r??mânea doar cu un tren în gar??. în vagoanele acestuia au urcat mul?i c??l??tori, fiind ocupat în propor?ie de 20%, în fiecare compartiment fiind cel pu?in câte o persoan??. A?teptam cu ner??bdare plecarea Trenului Personal 6492, Dorohoi ââ??â?? Ia?i, având în vedere distan?a pe care urma s?? o parcurg ?i curiozitatea pentru relieful ?i g??rile de pe traseu.

O ultim?? vedere spre cap??tul liniei din Dorohoi

Cap??tul Trenului cu care urma s?? c??l??toresc 154 de kilometri

12:20

M-am suit în tren în ultimul vagon ?i am ocupat penultimul compartiment (ultimul fiind blocat de ?eful de tren). Plecarea trenului din Dorohoi am surprins-o în format video, astfel c?? v?? invit s?? o viziona?i în videoclipul prezentat anterior. P??rin?ii î?i petreceau copii s?? mearg?? spre ultima s??pt??mân?? din semestrul II la facult???ile sau la liceele din Ia?i. între sta?iile Dorohoi ?i Carasa se afl?? curbele cu cele mai mici valori ale razei minime a curbelor: 350 de metri, în timp ce declivitatea se situeaz?? la 5 mm/m.

A fost liber pe ab??tut?? cu vitez?? redus??, spre IA???žI

Trenul f??cea o prim?? curb?? la stânga, iar verdele devinea tot mai verde

Locomotiva acceler??

A fost liber spre direc?ia Ia?i

La revedere, Dorohoi!

Ne îndrept??m spre Carasa

Ne unduim spre Carasa ?i trecem primul viaduct

Curb?? la stânga

???ži curb?? la dreapta

12:30

Prima sta?ie de pe linia Dorohoi ââ??â?? Ia?i este halta de c??l??tori Carasa. Aceast?? gar?? se afl?? la 11 kilometri de Dorohoi ?i reprezint?? un sat de aproximativ 700 de locuitori. Carasa apar?ine de comuna Corl???eni, jude?ul Boto?ani. Cl??direa g??rii de aici seam??n?? cu celelalte construc?ii FeRoviaRe pe care le vom întâlni pe traseu. La parter se g??seau doar geamuri sparte, iar pancarta de ââ???žMi?careââ??Â nu sugera deloc acest fapt, în timp ce în Sala de a?teptare probabil c?? aerul st??tut de acolo a?tepta vreo adiere mai cald?? de var??. Atât la Carasa...

L??s??m o linie dreapt?? în urm??

1000 de metri pân?? în Carasa

Un tei... o gar??... ?i atât

Halta de c??l??tori Carasa

Un monument istoric uitat de societate

12:40

Dup?? ce am plecat din Halta Carasa, mai lu??m câteva curbe a c??ror raz?? minim?? nu dep???e?te 510 metri, respir??m un aer curat ?i admir??m peisajele cu care relieful acestei ???ri ni l-a oferit.

Spre Halta Mateieni

Circulam cu 50 km/h

ââ??Â??i m?? apropiam de Mateieni

O iarb?? înalt?? proasp??t cosit?? se va fi transformat în fâne?e numai bun?? de pus în grajd. Mirosul provocat îmi aduce aminte ?i acum de iezii bunicii mele din Manolea, când se zbenguiau prin gr??din?? ?i r??scoleau fânul uscat de un soare energic. ???ži totu?i... nu suntem în Manolea, ci în Mateieni. Aici câ?iva c??l??tori îmbr??ca?i în culori de var?? î?i îndreptau gândurile c??tre o destina?ie de duminic??. Despre acest sat ?tim c?? apar?ine comunei Dim??cheni (despre care se poate citi într-un articol de ziar publicat în presa local??), jude?ul Boto?ani. Tot aici, în Mateieni, exist?? o biseric?? ortodox?? care dateaz?? din 1833 ?i se nume?te ââ???žSfin?ii Trei Ierarhiââ??Â.

Suntem a?tepta?i aici de c??l??tori

O iarb?? cosit?? cu o mireasm?? de... amintiri din copil??rie

ââ???žLa revedere, nepoate! S?? ai grij?? de tine!ââ??Â, zise bunicul

12:50

La Vorniceni vom întâlni cea de-a doua gar?? maiestuoas?? de pe traseul liniei 608. în aceast?? localitate tr??iesc în jur de 4.500 de oameni, astfel c?? se explic?? m??re?ia cl??dirii g??rii ?i num??rul mare de linii din Gara Vorniceni. ???žtiu, m?? ve?i întreba: ââ???žUnde sunt liniile?ââ??Â R??spunsul este: ââ???žNu mai sunt!ââ??Â Au disp??rut.

Revenind la atitudinea optimist?? pe care o mo?tenesc de la tat??l meu, vreau s?? amintesc c?? aceast?? comun?? are site de internet, unde g??sim informa?ii despre tradi?ii, obiceiuri, h??r?i ?i fotografii. Citez un mic fragment din istoricul care apare pe site: ââ???žîn 16 august, în gara Vorniceni, fl??c??i ?i b??rba?i plecau la unit???ile militare.ââ??Â Momentul era 1916, Primul R??zboi Mondial. De?i comuna este situat?? la o distan??? de 7 km de calea ferat??, totu?i în acea zi de 1 iunie 2008 erau mul?i c??l??tori care au optat s?? circule cu trenul.

Spiritul român de h??rnicie, cur???enie ?i cinste a d??inuit sute de ani ?i continu?? s?? d??inuie ?i în zilele de ast??zi. Din dorin?a de a ââ???žimortalizaââ??Â cele mai importante momente ale urbei, oamenii cu inim?? patriotic?? au lansat revista ââ???žVorniceanulââ??Â, care poate fi r??sfoit?? ?i pe Internet. Totodat??, mai merit?? amintit c?? în apropierea ââ???žvetrei satuluiââ??Â se afl?? un sit arheologic cucutenian.

Urm??toarea oprire: Vorniceni

900 de metri pân?? în Vorniceni

Un viaduct înainte de Halta Vorniceni

Hale industriale p??r??site

Cimitir de linii ferate

C??l??tori în Halta Vorniceni

Gara din Vorniceni

La revedere, Vorniceni!

La plecarea din Vorniceni am putut admira atât frumoasa gar??, cât ?i bog???ia de vegeta?ie care împrejmuia tot perimetrul punctului de oprire FeRoviaR. Din p??cate, la fel de observabile au fost ?i lipsa liniilor ferate care constituiau, odat??, o gar?? important?? ?i pre?uit??. Urm??toarea sta?ie de pe traseu a fost Mândre?ti, la 7 kilometri de Vorniceni. Pân?? a ajunge acolo, v?? invit s?? urm??ri?i filmul imaginilor...

Ne îndrept??m spre Halta Mândre?ti

Un mic pârâia?, un mic viaduct, o mic?? fotografie

Spre Mândre?ti

13:00

Multitudinea de curbe largi (raza minim?? = 570 de metri), precum ?i ?erpuirea trenului îmi spuneau, indirect, c?? merit?? s?? v?? redau orice fotografie realizat?? în acea superb?? zi de 1 iunie 2008. Deci... c??l??torim spre Halta Mândre?ti, pe 608, Dorohoi ââ??â?? Ia?i.

Cinci vagoane ?i-o locomotiv??, echipa perfect?? pentru o ?edin??? foto de neuitat

Viteza maxim?? de croazier?? - 50 km/h

Un alt viaduct

???ži-o alt?? curb?? la dreapta

Ce natur?? l??sam în urma...

Despre Mândre?ti (sau Mîndre?ti, cum scrie pe pancarta CFR) am aflat c?? este un sat din comuna Ungureni. Aceast?? localitate este plasat?? de-a lungul unei creste de deal, iar cl??direa g??rii este plasat?? la 200-300 de metri de vatra satului. Momentul video în care am surprins plecarea trenului din Sta?ia Mândre?ti poate fi urm??rit aici.

Ne apropiem de Halta Mândre?ti

Halta Mândre?ti

Satul ?i cl??direa g??rii Mândre?ti

13:10

Urm??toarea sta?ie, la 5 kilometri dep??rtare de Mândre?ti, este chiar Halta Ungureni. Pân?? acolo am trecut printr-un viaduct frumos realizat care face punte peste râul Jijia. Tot pân?? acolo am str??b??tut curbe cu raza minim?? de înscriere de 460 de metri ?i declivit???i specifice unei zone de câmpie: 4 mm/m.

Pod FeRoviaR peste râul Jijia

Dup?? un deal ?i dup?? o curb?? la stânga vom da de...

...vom da de o alt?? curb?? la dreapta

La orizont se distinge comuna Ungureni

U?or, u?or ne înclin??m ?i ne apropiem de Ungureni

Indicator permanent pentru acoperirea punctului de sec?ionare de pe sec?iile cu conducere centralizat?? a circula?iei trenurilor

Iat?? c?? dup?? ce discul galben ne-a indicat c?? suntem pe o sec?ie cu conducere centralizat?? a circula?iei trenurilor, mecanicul locomotive diesel-electrice a redus viteza pentru a intra în Gara Ungureni. Despre aceast?? comun??, Ungureni, putem spune c?? tr??iesc aproximativ 7.000 de locuitori, iar numele acestui sat a venit de la cetele de ciobani transilv??neni (deci teritorii st??pânite de unguri) care treceau prin aceste locuri. Din cauza interesect??rii liniei de cale ferat??, 608, cu drumul jude?ean 29, Ungureni reprezint?? astfel un nod comercial în jude?ul Boto?ani.

Cât despre aspectul FeRoviaR al acestei sta?ii... este a treia gar?? maiestuoas?? pe care am întâlnit-o pe linia Dorohoi ââ??â?? Ia?i. Construit?? cu c??r??mid?? de la Ciurea, gara avea arborat un drapel tricolor care flutura în vânt. Tot în fa?a cl??dirii g??rii se aflau câ?iva pomi care contrastau cu c??r??miziul aprins sub razele calde ale soarelui.

Intrare în sta?ia Ungureni

Ce l??s??m în urm??

???ži ce ne a?teapt?? înainte

în Halta Ungureni

Un cântar ?i alte linii adiacente pentru manevrarea trenurilor de marf??

Interiorul vagonului cu care am c??l??torit pân?? la Ia?i

13:20

Probabil a?i observat c?? în aceast?? gar?? erau mai mul?i c??l??tori, îns?? nu to?i aveau s?? c??l??toreasc?? cu Trenul Personal 6492, în care m?? aflam ?i eu. Ei a?teptau Trenul Personal 6493, Ia?i ââ??â?? Dorohoi, care avea s?? vin?? în 5 minute dup?? ce am sosit în Ungureni. Acesta a fost tractat de locomotiva diesel-electric?? albastr?? cu fluier, DA 60-1291-8, având în spate 6 vagoane de c??l??tori clasa a II-a (4 vagoane seria 20-47 745-6, 171-5, 710-0, 607-8 ?i dou?? vagoane seria 20-57 106-8, 716-4) plus o locomotiv?? diesel-hidraulic??, LDH 80-0290-9.

La o parte... sose?te Trenul Personal, Ia?i - Dorohoi

DA 1291, în capul Trenului venit din Ia?i

Locomotiv?? albastr??... Sulzer... cu fluier!

Din nou, roman??? între dou?? Trenuri... Personal

13:30

Dup?? câteva minute cât s?? coboare c??l??torii veni?i dinspre Ia?i ?i s?? urce c??l??torii care voiau s?? mearg?? spre Dorohoi, locomotiva Trenului Personal 6493, Ia?i ââ??â?? Dorohoi, ?uier?? din mândrul fluier ?i-?i mi?c?? vagoanele spre direc?ia Nord-Est (Dorohoi).

Trenul Personal, Ia?i - Dorohoi, p??r??se?te Gara Ungureni

Al ?aselea vagon al trenului, f??r?? c??l??tori

LDH 290, vehiculul motor ââ???žclandestinââ??Â de pe Trenul Personal, Ia?i ââ??â?? Dorohoi

Dup?? mai bine de 25 de minute de sta?ionare, locomotiva trenului cu care c??l??toream î?i ambala motorul diesel, a ?uierat din goarna-i g??l??gioas?? ?i am plecat, de pe linie ab??tut??, din frumoasa Gar?? a satului Ungureni.

Un vagon Eacs vechi pus pe boghiuri Y25 CS, sau K, cum îi zicea tat??l meu, mi-a dat impresia c?? acum, ca pasionat FeRoviaR, sunt asemeni unui arheolog care fuge dup?? orice schelet de dinozaur, care caut?? s?? estimeze data de la care acel dinozaur (vagon, cale ferat??, locomotiv??) nu a mai tr??it, care caut?? s?? extrag?? frumosul ?i emo?ia din praf, din mucegai, din rugin??, din trecut. ???ži totu?i, sper c?? dinozaurii vor reap??rea! ???ži vor reap??rea!

Gara Ungureni

Un vagon singuratic, semn c?? aici se f??cea mult?? treab??

Ie?im din Gara Ungureni

13:40

în drum spre urm??toarea sta?ie, Dângeni Nord, am întâlnit din nou un pod peste râul Jijia, dup?? care mai apoi fumul de Sulzer care ie?ea din locomotiv?? nu reu?ea nici pe departe s?? murd??reasc?? atmosfera, ci mai degrab?? s??-i dea un aer pu?in mai ââ???žtehnologicââ??Â. Densitatea aerului curat pe metru cub dep???ea cu mult puterea de poluare a unui simplu motor de câteva mii de cai putere. 640 de metri ââ??â?? atât m??soar?? raza minim?? a celei mai ââ???žpericuloaseââ??Â curbe, în timp ce declivitatea maxim?? r??mâne tot în jurul valorii de 4mm/m.

Spre Dângeni Nord

Podul peste râul Jijia

în curbe, ?inele trosnesc, iar caii zburd?? veseli pe câmpii

Spre Halta Dângeni Nord

Natura verde-verde

1000 de metri pân?? în sta?ie

13:50

???ži iat?? c?? dup?? 42 de kilometri parcur?i de la Dorohoi ajungem în halta Dângeni Nord. Aici erau vreo cinci c??l??tori care a?teptau trenul sosit la fix. Locul de a?teptare reprezint?? o barac?? acoperit?? de 5 metri lungime pe 2 metri l???ime. Aceast?? sta?ie reprezint?? un preambul la sta?ia Dângeni, care este singurul nod de cale ferat?? de pe ruta Dorohoi ââ??â?? Le?cani.

Halta Dângeni Nord

Sala de a?teptare pentru c??l??tori

Trecem podul peste Jijia ?i ne îndrept??m spre Gara Dângeni

Confort interior contra praf exterior

Un stâlp de telegraf mai vesel decât restul

Dângeni este sat ?i centru de comun??, totodat??, în jude?ul Boto?ani. A?ezarea a fost întemeiat?? înc?? de pe vremea lui ???žtefan cel Mare, iar ocupa?ia principal?? a s??tenilor este agricultura. Aici exist?? tractoare ?i multe alte utilaje agricole, iar cernoziomurile carbonatice foarte fertile abia a?teapt?? s?? fie lucrate. De aici ar putea pleca zeci de vagoane cu grâne pentru pâinea noastr?? cea de toate zilele. Tot de aici ar putea pleca vite, ovine sau alte animale domestice pentru alimentarea hipermarketurilor dornice de produse cât mai de calitate.

A?a cum se vede ?i în imagini, racordul pentru linia Dângeni ââ??â?? S??veni înc?? mai exist??. Spun ââ???žînc??ââ??Â deoarece o mare parte din linie a fost afectat?? de alunec??ri de teren sau a fost dezmembrat?? par?ial de... cet???enii României. Aceast?? cale ferat?? a fost dat?? în exploatare pe 5 iulie 1991.

G??sim frumos scris în revista ââ???žForum culturalââ??Â, anul II, nr. 4 din decembrie 2007, pagina 11, c??: ââ???žUna dintre liniile ferate care au stat în aten?ia autorit???ilor române înc?? dinainte de primul r??zboi mondial a fost cea de pe traseul Dângeni ââ??â?? R??d??u?i (Prut), a c??rei construc?ie [ââ??Â?] a început în 1916, dar a fost abandonat?? imediat, din cauza începerii ostilit???ilor militare, în august acela?i an. De-abia dup?? ?apte decenii, proiectul a fost reluat ?i executat par?ial, pe traseul Dângeni ââ??â?? S??veni, traseu pe care, dup?? o scurt?? perioad?? de func?ionare, ast??zi nu se mai circul??.ââ??Â

Aceast?? linie cuprinde una dintre cele mai frumoase lucr??ri de art?? din Moldova, viaductul de la Vl??sine?ti (aprox. 400 de metri lungime). Podul st?? s?? cad?? din cauza incompeten?ei celor de la CFR de a conserva ?i de a g??si solu?ii pentru reînvierea traficului de c??l??tori pe ruta Dângeni ââ??â?? S??veni. Un articol contemporan realizat obiectiv despre aceast?? cale ferat?? p??r??sit?? pute?i citi aici.

Mai multe imagini ?i detalii despre Gara din S??veni pute?i accesa vizionând clipul propus de pasionatul FeRoviaR, BobbyTM. De asemenea, acest subiect a avut interes de discu?ie ?i pe forumurile FeRoviaRe de profil, deci pute?i citi mai multe pe Train-Sim, pe Railwayfan pe Trenuletz, iar acum exist?? ?i pe Lokomotiv.ro.

în dreapta imaginii se vede linia S??veni ââ??â?? Dângeni

Dou?? linii de cale ferate care au ajuns la o...

...Confluen???

Ce urmeaz???

Semafoare mecanice de ie?ire din Gara Dângeni

Vedere spre S??veni, respectiv Ungureni

???ži intr??m în Dângeni!

Liniile G??rii Dângeni

Un peron p??r??sit... O linie p??r??sit??...

Gara Dângeni

14:00

Trecem neîntârzia?i prin Gara Dângeni ?i, a?a cum a?i observat ?i în imaginile anterioare, activitatea acestei g??ri s-a limitat la a deservi numai transportului de c??l??tori. Totu?i, merit?? amintit c?? este a patra gar?? de pe traseul liniei 608 care de?ine acel design celest ?i culoarea c??r??mizie de Ciurea.

Gara Dângeni

Vechi racorduri spre hale industriale p??r??site

Ie?im din Gara Dângeni

întâlnim unul dintre ultimele semafoare mecanice de pe linia 608

Liniile din Dângeni înc?? ne implor?? aten?ie

mishu88 · 13 Aprilie 2010

Dup?? ce, cu greu, ne-am dep??rtat de complexul FeRoviaR de la Dângeni, cu ale sale linii spre diferite hale industriale, cântare ?i semafoare mecanice ââ???ždotateââ??Â cu un ââ???žXââ??Â care nu înseamn?? decât triste?e ?i... eficien???, ne îndrept??m gândurile spre a ajunge în Halta Buh??ceni. Aceast?? por?iune de 6 kilometri este aproape dreapt??, având curbe line cu raza minim?? de 800 de metri. Declivitatea scade ?i aceasta pân?? la 2 mm/m.

Iar acum ne îndrept??m spre Halta Buh??ceni

Jijia înc?? ne iube?te

C??l??torim spre neant!

Revenind... c??l??torim spre Buh??ceni

Mai avem 1000 de metri ?i ajungem

Trenul se înscrie în ultima curb?? înainte de a opri

14:10

La ora stabilit?? în Mersul Trenurilor de C??l??tori, trecem prin Halta Buh??ceni. Situat?? la 6 kilometri dep??rtare de Gara Dângeni, aceast?? Halt?? se încadreaz?? într-un teren plin de vegeta?ie, cu multe b??l?i ?i mla?tini. Unii pescari din jude? ?i chiar din Moldova aleg s?? vin?? aici pentru un crap proasp??t. Cât despre satul Buh??ceni putem afirma c?? apar?ine de comuna Tru?e?ti.

Poate nu ?tia?i, dar v?? spun acum c?? în Hulub, la câ?iva kilometri de Buh??ceni, s-a n??scut scriitorul Demostene Botez. Vi-l citez din Jurnalul Literar: ââ???žZilele acelea erau de neînchipuit de lungi. Singura mea distrac?ie era trecerea trenului de la Ia?i la Dorohoi ?i de la Dorohoi la Ia?i, c??ci calea ferat?? trecea pe vale, nu departe de sat. Când trecea ?i un tren de marf?? suplimentar, era un mare eveniment. îi num??ram vagoanele. întâi se z??rea o ?uvi??? mi?c??toare de fum, sus spre dealul Buh??cenilor; apoi se deslu?ea trenul. în sfâr?it, devale, sub sat, se vedeau bine vagoanele care p??reau mici ca ni?te juc??rii, geamurile, capetele de bâlci ale c??l??torilor, atârnate de cadrul ferestrelor ca pentru o reclam?? sinistr?? de m???ti de cear??. Cineva din tren f??cea în ne?tire semn cu batista, fluturând. ???ži totul se pierdea în burni??? ?i cenu?iu. Fusese un evenimentââ??Â? o mi?careââ??Â? ceva.ââ??Â

Excep?ionalââ??Â? M-a l??sat f??r?? cuvinte! Acea mi?care de care distinsul autor o precizeaz?? în memoriile sale îmi ordoneaz?? ?i îmi încadreaz?? gândurile în aceast?? via??? pe care o am pe p??mânt.

Halta Buh??ceni

Dup?? ce am plecat din locurile unde, cândva, copii ?i b??trâni vedeau în trecerea trenului un eveniment important al vie?ii cotidiene, ne apropiem de Tru?e?ti, o a cincea Gar?? Ro?ie de pe ruta 608, Dorohoi ââ??â?? Ia?i.

C??l??torind spre Tru?e?ti

Intrare în Gara Tru?e?ti

în zare se vede un siloz pentru cereale

Ajuns în Tru?e?ti, trenul a f??cut o pauz?? de 2 minute, timp în care zeci de oameni au urcat în vagoanele care se umpleau tot mai repede cu cât ne apropiem de sta?ia Ia?i. în Gar?? erau mai multe ma?ini, deci ta?ii responsabili î?i duceau fetele sau b??ie?ii la trenul care avea s??-i duc?? la facult???ile ?i liceele din capitala Moldovei. îmi aduc ?i acum aminte, când scriu articolul (1 aprilie 2010), sfaturile ?i cuvintele de ââ???žLa revedere!ââ??Â schimbate între tat?? ?i fiic??, mam?? ?i fiu. Tot aici, în Tru?e?ti, Trenul Personal 6498, Tru?e?ti ââ??â?? Ia?i, pleca în fiecare zi de la ora 4:47 ?i ajungea în Ia?i la 7:01. Despre alte cuvinte ?i comentarii despre Tru?e?ti, v?? invit s?? citi?i un articol din ziarul Evenimentul.ro.

Gara Tru?e?ti

14:20

Despre Tru?e?ti pot spune c?? reprezint?? una dintre cele mai importante comune din jude?ul Boto?ani, cu o popula?ie de aproape 6.000 de suflete. Satul, care este ?i centru de comun??, este str??b??tut atât de linia de cale ferat??, cât ?i de drumul jude?ean 29D. Dac?? în manualele vechi de geografie se scria c?? în jude?ul Boto?ani exist?? dou?? fabrici de zah??r, acum nu mai este în picioare niciuna. Atât cea din Bucecea, cât ?i cea din Tru?e?ti, construit?? în 1985, au fost închise. Având numele de ââ???žZatrus Tru?e?tiââ??Â, fabrica a încetat s?? mai func?ioneze din 1996.

Aici sunt sute de ?omeri, îns?? tot atâtea mâini care pot cl??di ceva care s?? dureze. Cu o minte luminat?? care s?? realizeze proiecte privind atragerea investi?iilor de la Uniunea European?? s-ar putea crea locuri de munc?? în agricultur??, turism, educa?ie, s??n??tate. Leg??tura comunei Tru?e?ti la calea ferat?? este un avantaj, dar care al?ii nu îl v??d a?a. îns?? vreau s?? termin relatarea despre aceast?? comun?? cu o ?tire optimist??, ?i anume c?? în sat exist?? un muzeu etnografic deschis de o familie de intelectuali, Elena ?i Marin Chiponca. V?? invit s?? citi?i aici despre aceast?? informa?ie cultural??.

Pod FeRoviaR spre fosta fabric?? de Zah??r din Tru?e?ti

Tot înainte, cu locomotiva fumegând??, de-a lungul culoarului Jijiei

Hai înainte, domnule mecanic!

Ne îndrept??m spre Zl??tunoaia

Mai bine zis... ne înclin??m spre Zl??tunoaia (raza minim?? a curbei ââ??â?? 900 metri)

O cl??dire care seam??n?? a fi fost o halt?? de c??l??tori

Un câmp îngust de flori mov

C??l??torind... urm??rind... sim?ind...

Compartiment de vagon de personal ââ??â?? un mediu excelent de c??l??torit vara

Aproape de sta?ia Zl??tunoaia, ma?inile de pe drum se iau la întrecere cu Trenul Personal, Dorohoi ââ??â?? Ia?i

???ži totu?i, înainte de a intra în Zl??tunoaia, v?? invit s?? viziona?i o plimbare FeRoviaR?? filmat?? de Alex din Constan?a (Stratan) pe ruta Zl??tunoaia ââ??â?? Tru?e?ti din anul 2008.

14:30

La 9 kilometri dep??rtare de Gara Tru?e?ti întâlnim în drum Halta Zl??tunoaia. Dac?? ne uit??m mai aten?i pe o hart?? a jude?ului Boto?ani, vom constata, cu o oarecare mirare, c?? localitatea care se afl?? în locul G??rii cu numele de Zl??tunoaia este, de fapt, satul Albe?ti. în orice caz, aceast?? cl??dire este cea cu num??rul 6 din lista cu g??ri realizate într-un stil extraordinar. Ceea ce este mai r??u este c?? b??ncile de a?teptare sunt pustii, iar cei doi copaci care înverzesc zona se simt din ce în ce mai singuri odat?? cu trecerea vremii.

Gara Zl??tunoaia

Spre Halta de c??l??tori Jijia

Câmp deschis... galben deschis

La numai 5 minute dep??rtare de Sta?ia CFR Zl??tunoaia, trenul ajunge în Sta?ia Jijia. Numele sta?iei vine, dup?? cum deja v-a?i dat seama, de la râul prin a c??rui lunc?? se reg??se?te traseul liniei 608, Dorohoi ââ??â?? Ia?i. De altfel, a?a cum scrie în orice lucrare cu tematic?? FeRoviaR??, c??ile ferate din România (?i nu numai) urmeaz?? cursurile râurilor.

C??l??tori în sta?ia Jijia

Trecere la nivel cu calea ferat??

Peisaj din lunca Jijiei

14:40

Dup?? ce în Trenul Personal, Dorohoi ââ??â?? Ia?i, mai urc?? niscaiva c??l??tori din Halta Jijia, locomotiva ?uier?? ?i mi?c?? trenul spre urm??toarea destina?ie aflat?? la 9 kilometri dep??rtare: Halta Todireni. între aceste dou?? sta?ii am întâlnit mai multe viaducte, dat fiindc?? Jijia are un curs cu meandre care intersecteaz?? calea ferat?? pân?? în Todireni. De ce Todireni ?i nu Hlipiceni? V?? invit s?? citi?i un articol care trateaz?? acest aspect, pe care l-am întâlnit ?i la ââ???žcazul Zl??tunoaiaââ??Â.

Spre Halta Todireni

Viaducte dupa viaducte

Trecem peste un bra? al râului Jijia

Câmpie. Tren. Natur??. 1 iunie 2008

Ne apropiem de Halta Todireni. Pod peste pârâul Sitna

Satul Hlipiceni

Gara pe care al c??rei frontispiciu scrie Todireni este cl??direa construit?? din c??r??mid?? ro?ie de Ciurea cu num??rul 7 de pe traseul Dorohoi - Ia?i. De aici urc?? foarte mul?i c??l??tori care ocup?? fiecare pe unde apuc?? un loc din cele 5 vagoane puse la dispozi?ie de CFR. Arborii înverzi?i în totalitate se iau la întrecere cu în??l?imea g??rii, în timp ce norii de pe cer î?i mi?c?? umbra, încet-încet, pe p??mânt.

Sta?ia Todireni

14:50

Pe o linie din Gara Todireni am z??rit un utilaj pentru între?inerea c??ii ferate, ?i anume o ma?in?? de burat BNRI 85.

Ma?in?? de burat BNRI 85 în sta?ia Todireni

Dup?? ce am p??r??sit sta?ia Todireni (alias Hlipiceni dac?? ne uit??m pe o hart?? fizic?? a României), ne îndreptam spre sta?ia R??u?eni. Aveam de parcurs o zon?? tot mai joas??, de lunc??, unde am g??sit iazuri ?i mla?tini. Esen?a exoticului se resfrânge, astfel, în fotografiile care urmeaz??.

Peisaj mioritic

Suntem în România!!

O curb?? luuuuung?? la dreapta

A se observa coasta dealurilor Boto?anilor

Porumbul cre?te ?i-nfloreste

H??rnicie

15:00

Dac?? un orologiu ar fi fost montat în tren ar suna de cincisprezece ori, semn c?? timpul a trecut ?i multe locuri am v??zut. La niciun minut întârziere, trenul cu care c??l??toream intr?? maiestuos în sta?ia R??u?eni. Aici, agita?ie mare. Fete îmbr??cate în pantaloni scur?i, mo?negi care î?i purtau ââ???žc??me?aââ??Â ?i p??l??ria pe-o ureche, precum ?i bicicli?ti care a?teptau la trecerea la nivel cu calea ferat?? întâmpinau trenul de dup??-amiaz?? în s??tucul lor. Tren care taie satul în dou?? ?i-i transport?? oamenii spre Ia?i sau spre Dorohoi.

Dorin?a omului de a c??l??tori se transform??, pentru cei care îl ajut?? s?? fac?? asta ââ??â?? FeRoviaRii ââ??â?? într-o slujb?? care ofer?? mult?? satisfac?ie sufleteasc??. îmi povesteau mecanicii de locomotiv?? ce sentimente îi încearc?? atunci când î?i v??d pasagerii teferi ajun?i în sta?ii, la mamele, iubitele sau copiii lor. Dac?? ?i ?ie, drag?? cititorule, ?i se face pielea de g??in?? când auzi un ?uier de tren venind din dep??rtare, atunci î?i mul?umesc c?? m-ai urm??rit pân?? aici ?i te invit s?? parcurgem, în continuare, cea de-a doua jum??tate a c??l??toriei noastre pe ruta 608, Dorohoi ââ??â?? Ia?i.

Agita?ie specific?? sosirii trenului

ââ???žNe revedem peste o s??pt??mân??!ââ??Â, auzeam zicându-se

Nimic nu ne opre?te s?? nu înaint??m

La numai 4 kilometri distan??? fa??? de ultima sta?ie, trenul ajunge în Sta?ia Rediu. Cea de-a 8-a cl??dire impresionant?? care indic?? talent ?i pricepere în rândul celor care au construit-o. îns?? acum nu mai inspir?? decât un imobil p??gubos, care face face umbr?? p??mântului. Din p??cate.

Rediu reprezint?? grani?a FeRoviaR?? a jude?ului Boto?ani cu jude?ul Ia?i. Aici, mai dedemult, s-a g??sit muni?ie de r??zboi. Aceast?? linie FeRoviaR??, Dorohoi ââ??â?? Le?cani (cândva, sta?ie denumit?? Cucuteni) ââ??â?? Ia?i a fost îndeosebi folosit?? pentru transportul solda?ilor c??tre centrele de opera?iuni militare din timpul R??zboaielor Mondiale.

Câteva momente din trecut care apar?in de aceast?? sta?ie au fost redate plastic ?i nostalgic într-un document realizat de Petru Mateciuc, ââ???žOrfan de r??zboiââ??Â: ââ???žEra prin 1919. în gara Rediu forfot?? de lume. Femei, mo?negi, solda?i, într-o continu?? t??l??zuire în a?teptarea trenului dinspre Dorohoi. Trenul sose?te aproape de sear??, având aspectul unui uria? ciorchine c??l??tor, de care s-au prins, cum au putut, oameni peste tot: pe sc??ri, pe deasupra vagoanelor, printre vagoane, pe tampoane, ba ?i pe tenderul locomotivei. Stau ag???a?i cu mâinile încle?tate de frig ?i nu se mi?c?? deloc, ca ?i cum aceasta le-ar aduce suprema fericire, ultima speran??? a vie?ii fiind acest tren.ââ??Â

Halta Rediu

15:10

Urm??toarele 4 sta?ii se succed 4-5 kilometri dep??rtare una de cealalt??, deci mai multe ?uiere de locomotiv?? ... mai multe opriri în care s?? urce c??l??tori dornici s?? ajung?? acolo unde doresc. Astfel c?? oprim în Halta Andrie?eni. în sta?ia care este plasat?? la peste 1 kilometru de vatra satului ne a?teaptau peste 30-40 de oameni. îmbucur??tor!

Aici, în Andrie?eni, s-a n??scut bunicul istoricului FeRoviaR, Demetru Urma. Un material interesant despre acest pionier al documenta?iei tehnice FeRoviaRe din România îl pute?i citi aici. în aceast?? zon??, activitatea principal?? este agricultura. Ni?te t??rani mai iscusi?i s-au apucat de comercializat scoici, iar despre aceast?? fapt?? interesant?? s-a scris în Ziarul de Ia?i.

Un tractor care f??cea agricultur?? duminic??

Ce de lume, ce de lume...

în zare se observ?? satul Andrie?eni

Dup?? ce am plecat din Halta Andrie?eni, peste 4 kilometri trenul avea s?? opreasc?? în Sta?ia ???žoldana. Aici am întâlnit cea de-a noua cl??dire ââ???žmonumental??ââ??Â, care era destul de îngrijit?? ?i chiar avea geamuri din termopan la etaj. B??nuiesc c?? aceast?? gar?? (ca multe altele) a fost oferit?? spre închiriere pentru locuire. Pân?? a ajunge aici am trecut de o curb?? cu o raz?? minim?? de 490 de metri, în timp ce declivitatea nu dep???e?te nici m??car un 1 mm/m.

C??l??torind spre Sta?ia ???žoldana

Sta?ia de cale ferat?? ???žoldana

Decât s?? r??mân?? în paragin??, solu?ia închirierii g??rii c??tre public este bun?? pentru moment

15:20

între Sta?ia ???žoldana ?i Halta Iacobenii Vechi nu exist?? curbe, deci mecanicul de locomotiv?? vede numai linie dreapt?? în fa?a ochilor. ???ži nu numai dumnealui...

Halta Iacobenii Vechi reprezint?? punctul de oprire pentru Trenurile Personale care circul?? pe sec?ia Dorohoi ââ??â?? Ia?i pentru satul Iacobeni. Acest sat dateaz?? din 1502 ?i tot aici s-a descoperit o necropol?? din epoca bronzului. De?i este cel mai mic sat din comuna Vl??deni, aici func?ioneaz?? o moar?? de porumb, o pres?? de ulei ?i o ?coal?? gimnazial??. Cl??direa sta?iei este inclus?? în lista monumentelor de arhitectur?? din jude?.

Drum de fier drept pân?? în Halta Iacobenii Vechi

Linie dreapt?? pentru 4 kilometri distan???

Halta Iacobenii Vechi ?i multe flori mov la nivelul solului

Sta?ia urm??toare de cale ferat?? în care Trenul Personal, Dorohoi ââ??â?? Ia?i, avea s?? opreasc?? era Gara Vl??deni.

S?? admir??m, c?? avem ce!

Dac?? fluier??m, trezim pe?tii, nu-i a?a?

Un iaz, iar în fundal ââ??â?? satul Vl??deni

Ne înclin??m la dreapta pentru a ajunge în Gara Vl??deni

Petic de semnalizare FeRoviaR??

15:30

Iat?? c?? la jum??tatea orei 15, locomotiva avea s?? se odihneasc?? din mers câteva minute, timp în care cei câ?iva c??l??tori din Gara Vl??deni aveau s?? urce în trenul deja supraînc??rcat. ???ži când spun supraînc??rcat, m?? refer la compartimente în întregime ocupate, iar coridorul având câte cel pu?in un pasager la fiecare geam. Cu un aspect pu?in diferit fa??? de g??rile din c??r??mid?? întâlnite pe traseu, satul Vl??deni se poate mândri cu un punct de oprire maiestuos.

Acest sat, Vl??deni, este împrejmuit de 3 iazuri care mai de care mai pline cu ap??. De?i aici tr??iesc aproape 2.000 de oameni, re?edin?a de comun?? se poate mândri cu c??min cultural, club pentru activit???ile elevilor ?i copiilor, sal?? polivalent??, teren de fotbal sau iazuri unde cet???enii din Vl??deni pot pescui.

Un blog-documentar care m-a impresionat pe www a fost muntesifotografie.blogspot.com. Aici am g??sit un articol frumos despre o ââ???žvân??toare de momente naturaleââ??Â din zona Vl??deni, precum ?i câteva fotografii excep?ionale cu Gara Vl??deni.

Trenul intra în Gara Vl??deni

Gara Vl??deni, o cl??dire pu?in diferit?? fa??? de ââ???žg??rile-monumentââ??Â surprinse anterior

Gara Vl??deni

La revedere, Vl??deni!

Dup?? ce ne-am luat r??mas-bun de la cea de-a 10-a construc?ie FeRoviaR?? impun??toare de pe ruta 608, Dorohoi ââ??â?? Ia?i, ne îndrept??m spre Sta?ia Larga Jijia. Dar înainte s?? spunem despre lacurile care urmeaz?? s?? fie nev??zute, amintim despre un racord de cale-ferat?? amplasat imediat lâng?? Gara Vl??deni, ce se poate vedea într-o imagine de mai jos.

Ie?ire din Gara Vl??deni

Racord de cale-ferat?? p??r??sit??

Viaduct peste pârâul Miletin, afluent de dreapta al râului Jijia

Spre Sta?ia Larga Jijia

15:40

în drumul de 11 kilometri spre Sta?ia Larga Jijia, unde raza minim?? a celei mai strânse curbe are 486 de metri, am trecut peste pârâul Miletin ?i pe lâng?? iazurile formate de-a lungul râului Jijia. Iazuri care erau pe partea stâng?? a sensului de mers spre Ia?i, a?a c?? nu le-am putut surprinde în imagini, deoarece eu c??l??toream pe partea dreapta. Vagonul era supraaglomerat ?i abia avusem loc pe coridor.

C??l??tor

Trenul fuge ?i (pasagerii lui) admir?? peisajul

Pe?ti, ?erpi, broscu?e, musculi?e, libelule...

???ži un vân??tor iscusit

Un stâlp de electricitate pu?in mai... ciung

O or?? mai avem pân?? în Ia?i

???ži 2 minute pân?? în sta?ia Larga Jijia

Unsprezece cl??diri ro?cate cu frontispicii CeFeRiste am num??rat pân?? în acest punct situat la 119 kilometri de Dorohoi ?i al?i 35 de kilometri de Ia?i. Sta?ia Larga Jijia are aceea?i construc?ie ca gara din Vl??deni, pu?in mai lat?? decât g??rile din Carasa, Vorniceni, Ungureni etc. La etajul cl??dirii g??rii de aici st??teau doi tineri care priveau cine mai coboar??, cine mai urc??... din trenul Câmpiei Jijia.

Foarte mul?i pescari aleg s?? vin?? aici pentru a-?i îmbun??t???i recordurile personale în ceea ce prive?te pescuitul. O întâmplare în acest sens v?? invit s?? o citi?i în Ie?eanul.ro.

Sta?ia Larga Jijia

Dup?? plecarea din Sta?ia Larga Jijia, trenul intr?? în ultima or?? din c??l??toria sa de 154 de kilometri prin Nord-Est-ul Podi?ului Moldovei. Urm??toarea sta?ie este Potângeni, situat?? la 5 kilometri dep??rtare fa??? de ultimul punct de oprire. Segmentul de cale-ferat?? cuprins între Larga Jijia ?i Potângeni reprezint?? unul dintre cele mai interesante aspecte ale rutei 608. Dou?? curbe succesive, prima la dreapta ?i a doua la stânga (raza minim?? este de 380 de metri), precum ?i încadrarea liniei ferate în relief astfel încât valoarea declivit???ii s?? fie 0. Imaginile urm??toare v?? vor l??muri.

Urmeaz?? o succesiune de curbe, prima la dreapta ?i a doua la stânga

Por?iunea dintre Larga Jijia ?i Potângeni este o cale ferat?? meandrat??

Prilej de o ?edin??? foto

Locomotiva accelereaz??

Trenul vine... ?arpe-albastru...

15:50

Lâng?? calea ferat?? din aceast?? zon?? se situeaz?? satele Larga Jijia ?i Potângeni. Aceste dou?? localit???i apar?in de comuna Movileni. Trenul opre?te în Halta Potângeni. în imaginea de mai jos ve?i observa un mic râu, iar numele acestuia este Zbantul. în aceast?? zon??, pescuitul reprezint?? o atrac?ie atât pentru locuitorii din localit???ile m??rgina?e, cât ?i din ?ar??. în site-urile cu profil pesc??resc, Potângeni, Vl??deni sau Larga Jijia reprezint?? destina?ii de bun augur pentru o traist?? plin?? de pe?te.

O cl??dire p??r??sit?? care seam??n?? a fi fost o halt??

Halta Potângeni

Urmeaz?? Halta Movileni, cu al s??u tunel lung de 965 de metri ?i construit în 1896 sub supravegherea d-nului inginer Elie Radu[/url]. Parcurgerea lui a luat trenului mai mult de 5 minute, dat fiind restric?ia de vitez?? la 15 km/h. Acest tunel a fost bombardat în cel de-al Doilea R??zboi Mondial de c??tre trupele germane din timpul retragerii.

între sta?iile Larga Jijia ?i Movileni exist?? o diferen??? de nivel de aproximativ 50 de metri, astfel c?? locomotiva Trenului Personal, Dorohoi ââ??â?? Ia?i, trage cu for??? de cele 5 vagoane ticsite de c??l??tori.

Cu locomotiva fumegând??, trenul înainteaz?? spre Halta Movileni

Agricultura f??cut?? de duminic?? nu miroase-a bine

Posibilit???i de sc??ldat, de pescuit, de odihnit

Trenul urc?? cu spor spre Halta Movileni

1.000 de metri pân?? la Halta Movileni

Ne a?teptau c??l??torii ?i în Movileni

16:00

Halta Movileni se afl?? la baza unui deal pe ale c??rui culmi este a?ezat satul Avântu. De aici urc?? vreo 20-30 de c??l??tori dornici s?? ajung?? pân?? la Ia?i. Parcurgerea tunelului poate fi vizionat?? în videoclipul prezentat mai jos.

E bine totu?i c?? se z??re?te lumini?a de la cap??tul tunelului

http://www.youtube.com/watch?v=LLOSbdPokb4

Intrarea în tunel din direc?ia Ia?i

16:10

O dat?? cu parcurgerea tunelului de la Movileni ne-am desp??r?it de sta?iile construite din c??r??mid?? vizibil?? de Ciurea. 9 kilometri ne despart de sta?ia Le?cani, care este situat?? pe linia 606. Despre aceast?? cale ferat?? voi relata în reportajul dedicat exclusiv acestei linii, Excursie FeRoviaR?? Ia?i ââ??â?? Pa?cani, care va ap??rea în curând pe blogul personal.

Printre dealuri, printre nori

Spre Le?cani

începe semnalizarea luminoas??

Bloc de linie automat

Coad?? de ma?ini la una dintre cele peste 1.000 de treceri la nivel cu calea ferat?? cu barier??, semnalizate acustic ?i luminos din România

Semnal de intrare în Gara Le?cani

Dat?? în exploatare pe 1 iunie 1870, drumul de fier Pa?cani ââ??â?? Ia?i împline?te în 2010 140 de ani de la înfiin?are. Traseul Trenului Personal, Dorohoi ââ??â?? Ia?i, are în comun cu aceast?? cale ferat?? aproximativ 14 kilometri, distan?a dintre Le?cani ?i Ia?i. Despre Le?cani se poate spune c?? este o localitate care din 2004 face parte din Zona Metropolitan?? a Ia?iului. Din p??cate, aici s-au înregistrat foarte multe accidente din cauza nerespect??rii semnalelor acustice ?i luminoase de la trecerea la nivel cu calea ferat??. Prin Le?cani a trecut ?i trenul preziden?ial, iar despre acest eveniment v?? invit s?? citi?i un articol din Ziarul de Ia?i.

Iat?? linia 606

Intrare pe linie ab??tut?? în Gara Le?cani

Peronul G??rii din Le?cani

16:20

între Le?cani ?i Ia?i linia este electrificat??, dubl?? ?i dotat?? cu sistem de BLA (Bloc de Linie Automat). Peisajul se schimb??, linia fiind în mare parte, dreapt??, f??r?? curbe ââ???žpericuloaseââ??Â, cu excep?ia uneia aflat?? la intrarea în Ia?i, având o raz?? minim?? de 420 de metri. în continuare v?? prezint câteva fotografii pe durata ultimelor 20 de minute din excursia FeRoviaR?? Dorohoi ââ??â?? Le?cani ââ??â?? Ia?i.

Vegeta?ie bogat?? pe C??ile Ferate Române

Câteva vagoane de marf?? seria G uitate de tranzi?ie

Spre Ia?i

16:30

La doar câ?iva kilometri ?i la doar câteva minute pân?? în Gara Ia?i, trenul în care c??l??toream s-a oprit subit. Am sim?it o puternic?? zdruncin??tur?? ?i am auzit un zgomot asem??n??tor unei eliber??ri foarte puternice de aer. Acestea au fost simptomele ac?ion??rii semnalului de alarm??. Speriat, m?? uit pe geam ?i observ c?? zeci de pasageri coborau din tren ?i se îndreptau c??tre casele lor. Mi-am zis c?? este ceva necurat aici... s-a tras semnalul de alarm?? special pentru ca oamenii s?? nu mai piard?? timp sau bani pentru deplasarea dintre Gara Ia?i ?i... acest cartier vestic.

Ac?ionarea semnalului de alarm?? = halt?? de oprire

Curb?? final?? înainte de liniile G??rii Ia?i

Vedere spre Depoul Ia?i

Ultimele joante... ultimele clipe...

Vagoanele Trenului Personal Ia?i ââ??â?? Pa?cani

16:40

Trenul Personal 6492, Dorohoi ââ??â?? Ia?i, care a plecat la 12:18 din Gara Dorohoi, Nordul Moldovei, a sosit la 16:36 în Gara Ia?i, Centrul Moldovei. Sute de oameni au coborât din cele 5 vagoane albastre, în timp ce mecanicul de locomotiv?? a oferit 3 semnale lungi ?i cu ecou. Pe o distan??? de 154 de kilometri, unde am admirat 11 cl??diri maiestuoase care ?ineau loc de sosire ?i de plecare a s??tenilor Câmpiei Jijiei, trenul a c??l??torit cu o viteze medie de 34 km/h.

Ajun?i în Ia?i, vorbim despre Ia?i... Gara Ia?ilor, construit?? în 1871 ?i apoi recondi?ionat?? sub iscusin?a arhitectului N. Munteanu, reprezint?? una dintre cele mai mari ?i mai importante g??ri din România. Dup?? un program recent de modernizare (anii 2000), ofer?? spa?ii civilizate de a?teptare, case moderne de achizi?ionare a biletelor, precum ?i o ambian??? interioar??/exterioar?? interesant??. George Topârceanu spunea: ââ???ž... când m?? întorceam odat?? de departe ?i i-am z??rit din tren, la cotitura Bârnovei, turnurile ?i acoperi?urile risipite printre dealuri, l-am salutat pe cel mai iubit dintre ora?ele ???rii mele...ââ??Â.

mishu88 · 13 Aprilie 2010

Mai jos v?? prezint câteva imagini cu Gara Ia?i, invitându-v??, totodat??, la urm??torul reportaj: ââ???žExcursie FeRoviaR?? pe linia 606, Ia?i - Pa?caniââ??Â, pe care îl g??si?i pe blogul personal.

Gara Ia?i, vedere dinspre ora?

Gara Ia?i, vedere dinspre liniile ferate

Liniile G??rii Ia?i, v??zute de pe pasarel??

ââ???žSimpl??, armonioas??, cu rozul str??lucitor al zidurilor exterioare, cu elegan?a-i logie deasupra portalului principal, fa?ada aceasta aminte?te multe vechi cl??diri din centrele apusene [ââ??Â?]. S?? nu uit??m c?? aceast?? cl??dire e cea dintâi gar?? mare ce s-a ridicat pe teritoriul principatelor dun??rene, cap??t de linie pe prima noastr?? cale ferat??, Lemberg ââ??â?? Cern??u?i ââ??â?? Ia?iââ??Â, a spus despre Gara Ia?i Eugen Herovanu în ââ???žOra?ul amintirilorââ??Â.

victorian · 13 Aprilie 2010

Salutare Mishu,

Interesante pozele tale, dar chiar si mai interesanta este cladirea "standard" a garii pe care o tot vedem pe linia pe care ai pozat-o mai sus! E o gara "monovolum" standard de un tip aparte, diferita de cladirile din alte parti, si care ar merita mai multa atentie, eventual chiar un releveu amanuntit urmat de o reconstituire a planurilor. Ce parere ai de sugestie?

Cu prietenie,

dantm · 13 Aprilie 2010

Cladirile standard seamana cu citeva de pe linia Rosiori Nord-Zimnicea.

Rares · 13 Aprilie 2010

Eu nu ma pricep la aspecte tehnice.
Cert este ca, pentru prima data dupa multi ani, sunt placut impresionat sa vad un traseu feroviar.
Nu stiu daca este felul in care ai prezentat subiectul sau peisajul sau ....
dar mi-a placut foarte mult!
Felicitari!

mishu88 · 13 Aprilie 2010

Rares a spus:
Eu nu ma pricep la aspecte tehnice.
Cert este ca, pentru prima data dupa multi ani, sunt placut impresionat sa vad un traseu feroviar.
Nu stiu daca este felul in care ai prezentat subiectul sau peisajul sau ....
dar mi-a placut foarte mult!
Felicitari!

Mul?umesc pentru apreciere, Rare?!!

victorian a spus:
Salutare Mishu,

Interesante pozele tale, dar chiar si mai interesanta este cladirea "standard" a garii pe care o tot vedem pe linia pe care ai pozat-o mai sus! E o gara "monovolum" standard de un tip aparte, diferita de cladirile din alte parti, si care ar merita mai multa atentie, eventual chiar un releveu amanuntit urmat de o reconstituire a planurilor. Ce parere ai de sugestie?

Cu prietenie,

Salutare, Victorian!

Mi-ar pl??cea s?? debutez în a realiza o schi??? despre o gar?? pe una din cele v??zute pe ruta Dorohoi - Ia?i, îns?? nu ?tiu care sunt etapele m??sur??torii ?i ce anume s?? urm??resc în crearea ei. Sugestia ta este binevenit?? ?i poate fi pus?? în practic?? de cei care locuiesc în zon?? (Ia?i, Boto?ani, Suceava) ?i... de ce nu... de orice FeRoviaR din România.

Ceea ce am remarcat este c?? G??rile Vl??deni ?i Larga Jijia sunt diferite fa??? de celelalte cl??diri FeRoviaRe întâlnite pe 608.

cristi_m · 13 Aprilie 2010

Se vede sufletul de poet: "Un ocean de bleo care intra în contrast cu verdele p??mântean ?i albastrul... FeRoviaR"! Chiar si pozele care prezinta abandonul si starea de degradare a cailor ferate, par mai frumoase cu adnotarile tale (vezi "Vegeta?ie bogat?? pe C??ile Ferate Române", "Un monument istoric uitat de societate", "Halta Iacobenii Vechi ?i multe flori mov la nivelul solului"

) si chestiile tipice de la noi par inocente "Ac?ionarea semnalului de alarm?? = halt?? de oprire".

tudor_corbul · 13 Aprilie 2010

Ideea lui Victorian este foarte buna,mai ales ca din cate stiu si am obersat din nou,in aceste poze foarte frumoase ale lui Mishu,ca garile Carasa si Vorniceni sunt total abandonate,deci am putea sa masuram/poza/etc fara nici o problema.
Chiar ar fi interesant si folositor un mic plan de lucru inainte de trece la treaba.

Mishu felicitari pentru acest reportaj.Apreciez mult faptul ca ceea ce scrii nu e sec,ci infrumusetezi cu acele detalii legate de locuri sau prin diferite citate,apreciez mult eforul depus pt toate acestea.

P.S:Stii de unde se mai procura cartea "Locomotive cu abur"?

mishu88 · 14 Aprilie 2010

tudor_corbul a spus:
Ideea lui Victorian este foarte buna,mai ales ca din cate stiu si am obersat din nou,in aceste poze foarte frumoase ale lui Mishu,ca garile Carasa si Vorniceni sunt total abandonate,deci am putea sa masuram/poza/etc fara nici o problema.
Chiar ar fi interesant si folositor un mic plan de lucru inainte de trece la treaba.

Mishu felicitari pentru acest reportaj.Apreciez mult faptul ca ceea ce scrii nu e sec,ci infrumusetezi cu acele detalii legate de locuri sau prin diferite citate,apreciez mult eforul depus pt toate acestea.

P.S:Stii de unde se mai procura cartea "Locomotive cu abur"?

Am v??zut cartea aceasta la Libr??ria RAO în Bucure?ti, nu ?tiu dac?? mai exist?? sau nu. Dac?? dore?ti, pot trece pe acolo s?? v??d dac?? mai e ?i cât cost??. Mul?umesc mult pentru cuvintele tale!

cristi_m a spus:
Se vede sufletul de poet: "Un ocean de bleo care intra în contrast cu verdele p??mântean ?i albastrul... FeRoviaR"! Chiar si pozele care prezinta abandonul si starea de degradare a cailor ferate, par mai frumoase cu adnotarile tale (vezi "Vegeta?ie bogat?? pe C??ile Ferate Române", "Un monument istoric uitat de societate", "Halta Iacobenii Vechi ?i multe flori mov la nivelul solului" ) si chestiile tipice de la noi par inocente "Ac?ionarea semnalului de alarm?? = halt?? de oprire".

M-am bucurat când am citit "recenzia"!! îmi pare bine c?? natura ne ajut?? s?? extragem din orice "esen?a vie?ii", fie c?? suntem nevoi?i s?? exploat??m ?i (unele) c??i ferate ruginite.

cristi_m · 14 Aprilie 2010

Si caile ferate ruginite au farmecul lor, desi acest farmec are o unda de amar si de melancolie. Dar cum spui, important este faptul ca "esenta vietii" tresalta inca la trecerea garniturilor pe aceste linii!

victorian · 14 Aprilie 2010

@ Mishu:

Nu-i mare filosofie de desenat planurile unei asemenea cladiri. Avand in vedere ca sunt toate realizate din caramida aparenta, fara indoiala faimoasa caramida de Ciurea, e suficient sa masori cateva caramizi pentru a te familiariza cu dimensiunile acestora, apoi daca ai o fotografie cu rezolutie mare a fatadei, se pot numara caramizile si rezulta dimensiunile exacte.

O metoda mai precisa este insa cea de a masura bucata cu bucata elementele constitutive ale cladirii pentru a desena un releveu precis. Asta inseamna pur si simplu sa faci o schita de mana a planului cladirii, apoi sa iei o ruleta, sa masori si sa notezi pe plan fiecare element intanit in cale pornind de la coltul cladirii, respectiv distanta de la colt pana la fereastra, apoi latimea, inaltimea si parapetul ferestrei, distanta pana la urmatoarea fereastra etc. Dupa aceea devine o joaca de copii sa desenezi planul unei asemenea cladiri.

Daca te uiti in poze, vei observa ca in haltele parcurse de tine, cladirile apartin aceleiasi "familii".

Daca le analizam tipologic, observam spre exemplu faptul ca la cladirea garii Carasa pe fatada principala apar, la parter, trei grupuri fereastra-usa-fereastra, care corespund la etaj cu trei grupuri de cate trei ferestre. Fatada este aproape plana, existand doar o accentuare fina a grupului principal, care este iesit din planul fatadei cu o jumatate de caramida. Fatada laterala are tot trei ferestre, numai ca plinul dintre colt si prima fereastra este mai mare si apar acele goluri rotunde foarte interesante, care "anima" imaginea fatadei. Totul acoperit cu un acoperis simplu in doua ape, care lasa vizibil un fronton lateral.

Mai apar si acele curti "extinderi" parter care au desenate pe ele trei arce din caramida aparenta, pe care la unele cladiri le vedem acoperite in diverse moduri.

Principial, cladirea haltei Carasa se regaseste identica si la Dangeni, si la Rediu, si la Soldana, si la Vorniceni, si la Zlatunoaia.

Doar Todireni, Ungureni, apartin unui tip usor diferit, uitati-va la forma acoperisului.
Sunt curios cum arata fatada din spate a garii la tipul "Carasa". Are cineva o poza cu fatada din partea opusa liniilor? Ar putea sa fie absolut identica celei din partea liniilor (trei intrari, cea din mijloc mai lata) sau ar putea sa lipseasca unele usi. Cat timp cladirea inca exista, e mai bine s-o vedem si sa nu mergem numai pe presupuneri...

victorian · 26 Aprilie 2010

Aceia dintre voi care au urmarit cu atentie reportajul de mai sus au putut admira, pe langa minunatele poze, si o serie de cladiri cu totul deosebite, despre care as putea
afirma ca sunt specifice acestei linii intrucat eu nu le-am mai vazut si in alta parte. Poate cineva stie mai bine, exista cladiri realizate dupa aceste proiecte refolosibile si pe alte linii?

Urmarind desfasurarea calatoriei asa cum era prezentata, am observat ca aceste cladiri sunt construite folosindu-se in principal doua proiecte refolosibile, pe care le regasim cu mici modificari pentru mai toate garile de pe acest traseu. Strict orientativ, am denumit cladirile respective "tip 1" referindu-ma la cladirea cu acoperis in doua ape pe care o putem admira in Carasa, Dangeni, Rediu, Soldana, Vorniceni, Zlatunoaia etc.

Cladirea "tip 2" face referire la cladirea cu acoperis in patru ape pe care o putem vedea in Larga Jijia, Todireni, Trusesti, Ungureni, Vladeni etc. Dupa cum am spus si mai demult, pentru reconstituirea acestor cladiri ideala este o masuratoare completa la fata locului, urmata de o desenare ingrijita a tuturor elementelor relevate. Eu din pacate nu am sanse sa ajung curand prin locurile respective, insa faptul ca am avut la dispozitie poze detaliate ale cladirilor m-a ajutat totusi sa realizez un releveu generic. O cladire din caramida aparenta are marele avantaj ca, numarand pur si simplu asizele (randurile) de caramida, se poate reconstitui intreaga fatada. Atentie mare, subliniez inca o data faptul ca eu personal nu am masurat nici una din cladirile acestea, ci doar am folosit dar pozele puse la dispozitie de prietenul nostru mishu88. Am presupus dimensiunile caramizii standard ca fiind conforme cu standardul interbelic, adica 7cm x 14cm x 28cm. Atentie mare, asta nu inseamna ca o caramida are dimensiunile respective. Caramida este un pic mai mica astfel incat prin adaugarea grosimii unui spatiu de mortar dintre doua caramizi sa rezulte acest modul. Iarasi, afirmatia de mai sus trebuie considerata cu rezerve, avand in
vedere ca eu personal n-am masurat cladirile respective. S-ar putea ca, din
diverse motive, standardul caramizii de Ciurea sa fie diferit. Totusi, pot sa va
precizez ca in marea majoritate a cladirilor interbelice masurate de mine, fie
ca erau o fosta cazarma construita la 1890, scoli din diverse localitati rurale,
sau mult mai modeste locuinte interbelice, de regula am regasit fara gres
aceasta modulare pe multipli de 7 cm, motiv pentru care am mers tot pe
aceste dimensiuni si la incercarea de desenare a acestor planuri.

In textul care urmeaza am incercat sa ma ocup de cladirea denumita generic
"tip 1", care este foarte simpla, ceea ce este un mare avantaj pentru modelistul doritor s-o realizeze. Asa simpla cum este, cladirea are totusi fineturile ei. Este un corp de cladire de plan dreptunghiular parter si etaj alcatuit pe fatada principala din trei segmente, segmentul central fiind iesit in afara fata de segmentele laterale
doar cu o jumatate de grosime de caramida (7 cm). Cele doua segmente
laterale sunt simetrice, motiv pentru care am prezentat doar segmentul din
dreapta, cel din stanga fiind simetric. Se observa ca segmentul lateral al
fatadei principale are trei travei, la etaj fiind trei ferestre identice, iar la parter
segmentul central fiind prevazut cu o usa un pic mai lata decat fereastra:
Fatada principala, segmentul lateral dreapta:

Fatada principala, segmentul central. Tot trei travei, dar usa principala de la
parter este un pic mai lata, iar ancadramentele golurilor de la parter sunt un

pic mai bogate:

Fatada laterala. Trei travei la etaj si numai doua la parter. Foarte interesante
sunt golurile rotunde care devin ferestre la pod, deasupra etajului 1!

Fatada posterioara este alcatuita la fel ca si fatada principala, adica din trei
segmente, dintre care segmentul principal este tot iesit cu 7 cm mai in afara
planurilor segmentelor laterale. Segmentul central este identic celui de la
fatada principala. Segmentele laterale sunt tot simetrice, insa sunt alcatuite
doar din doua travei si nu trei ca pe fatada principala. Vedeti aici segmentul
stanga al fatadei posterioare, cel dreapta fiind simetric in oglinda:

Inca o mica precizare: desi principial cele cateva gari enumerate mai sus sunt toate identice, fiecare din ele are particularitatile sale. De la cladire la cladire difera modul de asezare in opera a caramizilor sau modul de realizare al braurilor de sub acoperis. De asemenea, locul prevazut pentru placile cu denumirea statiei a fost prevazut mai lung sau mai scurt functie de denumirea statiei pe care trebuia s-o contina. Desenul meu infatiseaza caseta prevazuta pentru statia Zlatunoaia. Daca observati caseta statiei Soldana, aceasta este mai scurta. As indrazni sa zic despre constructorii acelor vremuri ca se gandeau la mai multe amanunte decat o facem noi, cei de azi!

Sper ca micile mele desene sa va inspire in realizarea unui model original!

dantm · 1 August 2014

Profit de topicul acestei linii ca sa va arat un articol despre un tunel de aici.

http://www.bzi.ro/o-constructie-teribila-de-langa-iasi-ii-socheaza-pe-specialisti-nimeni-nu-a-indraznit-sa-intre-vreodata-aici-foto-video-448244

Sint surprins de existenta puturilor de ventilatie. Amator fiind credeam ca acestea se folosesc la tunelele extrem de lungi prin strainatate.

Logic apare intrebarea daca mai sint tunele feroviare in Romania cu astfel de puturi de ventilatie? (Cred ca asa se numesc)

De asemenea nu pot sa nu remarc faptul ca partea exterioara a acestor puturi a fost realizata cu atentie la detalii, dar in poze e si un fel de movila de pietre prinse in ciment, ce ar putea fi?

Portalul tunelului si o portiune la intrare pare a fi refacut cu beton precum s-a inceput la tunelul de la Girliste pe linia Anina, e posibil ca si la acest tunel sa fi fost inceputa o lucrare de inlocuire a camasuielii de caramida sau asa a fost construit de la inceput?

dantm · 10 Mai 2015

Profit in continuare de acest topic, pentru a prezenta o calatorie facuta de mine pe aceasta linie.Pozele nu sint atit de bune ca cele ale userului mishu88.

Am prezentat deja cele doua linii Suceava-Nord -Botosani si Botosa-Dorohoi.
firesc dupa sosirea in Dorohoi am plecat spre Iasi.

Asa cum am spus gara Dorohoi reprezinta un fel de veriga intre stilul arhitectural al concesiunilor din Moldova si cel romanesc din sud.
Gara Dorohoi este la fel cu Corabia, Turnu Magurele si Caracal(totusi parca are geamuri mai mici) in timp ce garile mari din parcurs sint la fel cu fostele gari de pe linia de Zimnicea(Smirdioasa, Tiganesti) acum o ruina.

Toate garile aveau un fel de curte ingradita cu un gard de caramida, difera doar amplasarea acestei curti, lipita de cladire, departata de cladire sau curti la ambele capete.

Asemanator cu linia Calafat unde pe linga cladirea garii mai sint o gramada de constructii conexe, nu lipseste cantonul dublu tipic chiar liniei Calafat.

Fiecare cladire e mai mult sau mai putin folosita.

gara Dorohoi a avut mai multe linii cindva, dupa forma peronului.

Liber, alaturi linia spre Leorda, acum fara trafic

imediar vad un prevestitor care ma surprinde fiind la capatul statiei, dar ocupat sa pozez linia spre Leorda nu il pozez

apoi un semnal de intrare dezafectat, de fapt am dedus ca nu urma prima oprire ci o fosta statie tehnica sau antestatie, un fel de statie de marfa, dotata cu cabine de acari, cladire de miscare

asta cred ca a fost cladirea garii , dupa cum e asezata nu e exclus sa fi condus si manevra pe liniile din fabrica

si de pe linia 512 am pozat un asemenea cartier

si in fine prima oprire

linia serpuieste prin lunca Jijiei insa foarte departe de multe sate care se vedeau pe coasta , interesanta abordare pentru constructie.

Carasa a avut curti in ambele capete.De fapt au fost un fel de anexe nu neaparat curti.

aici o cladire simpla

cum spuneam in multe locuri satele sint mai departate de linie.

iar aici o cladire dubla

cantonul din Vorniceni are o soarta mai buna

dar nu si cladirea mare

in statie a fost baza de receptie a cerealelor. Toate garile mari au avut alaturi o baza.

la drum

cladire simpla

pentru cei care eventual numara caramizile

Mai e mult pina la ...

se vede baza de receptie, chiar daca s-au mai demontat unele linii, mai pot veni vagoane

detaliu caramizi la geam, dar termopanul ala prin latimea lui cam reduce lumina

aici cladirea nu are curyea aceea cu gard de caramida , fiind mai incolo impreuna cu buda.

am zis sa pozes scrisurile, si surpraiz, vechea tabla are alt font diferit de celelalte table vechi ramase si mai ales in loc de o floare cu 5 petale are o stea.

desi departe de sat, s-a infiintat o halta pina la care primaria s-a invrednicit sa aduca o aleee de pietris

pe partea opusa cu zoom ma straduiesc sa prind linia de Saveni. Pacat ca nu mai e circulabila, nu au stat sa caute solutii ci au urcat-o puternic

acest indicator m-a surprins, pe fata opusa exista un felinar, nu stiu daca alimentat electric sau nealimentat. Pe toata sectia indicatoarele aveau felinar sau ma rog aveau iluminare pe timpul noptii. Toate aveau insa capacul deschis deci e posibil sa fi fost ceva furat de acolo.Unele aveau si o scara de acces la felinar, poate la unele a fost furata. Dupa taierea boschetilor pe linia Leorda-Dorohoi aceasta dotare m-a surprins placut. M-am straduit mult sa pot poza si in sens contrar.

citeva gari in parcurs aveau o antena mare, nu stiu daca nu sint urme ale razboiului rece.

inscriptiile difera de la gara la gara

turnurile de apa sint rare, nu stiu daca atitea au fost sau au fost demolate in timp

halta

alta gara, alta baza de receptie

la drum

zootehnia e prezenta in zona garilor

aici literele sint doar majuscule insa a supravietuit clasa a III-a

fiind in lunca zona e predispusa la acumularea apelor

o cladire atipica pentru o gara, seamana bine cu o casa.

traseul

alt turn de apa

inca o gara mica

Rediu

ma intreb daca placuta cu clasa a aIII-a din alte gari nu a fost modificata in I si II de-a lungul timpului?

statia Andrieseni sigur e construita mult mai tirziu, se vede arhitectura minimalista economic din comunism. Dar e bine intretinuta, poza cu numele statie e pozata pe partea stinga in sens contrar deplasarii

alta gara, alta antena, dar terenul pina la cladire este folosit

si desigur aici a fost o baza de cereale

la ce o fi folosit cladirea respectiva? nu e cabina de acar fiind cam in dreptul cladirii statiei dar peste linii

curtea cu gard de caramida a devenit o constructie acoperita

halta

mai trecem pe linga o balta

si ajungem la o cladire pe linga care e o linie de tragere, care duce ...la o baza de receptie

aici la cantonul dublu s-a alipit o noua cladire

de aici linia urmeaza un curs interesant, merge pe linga o amenajare piscicola apoi se intoarce aproape 360 de grade si abia apoi coboara spre sud. interesant ca nu s-a ales un traseu direct fara acest ocol.

Dupa atita apa reusesc sa pozez indicatorul de care v-am spus la inceputul reportajului

pina la gara terenul e nefolosit aici

dar zootehnia este prezenta

Se schimba relieful si dealurile se apropie de linie

terenul este imbibat de apa

Inca o oprire pina la destinatie

aceasta halta are o forma absolut diferita de alte cladiri de pe la CFR

urmeaza tunelul despre care am pus un link in postarea anterioara

iesirea din tunel, sus se vede putul de ventilatie, pe celalalt nu l-am prins bine din cauza vitezei

Iasul nu mai e atit de departe, trecem pe linga ultimul canton

statia Lectcani, cladirea veche are alt font atit la numele statiei cit si la birouri. fiind ajun de Pasti cei care locuiesc in gara erau pe acolo si s-au mirat ca unu cu aparat la git coboara si sta prin gara, deci nu am pozat deloc detalii. Am vrut sa evit orice posibila abordare.Dar linia e folosita si poate alt pasionat o sa aduca detalii.Gardurile specifice regionalei Iasi impinzesc gara cu rost sau fara rost, bordura gardului e cit o fundatie de casa.

in gara asteptau si niste tigani, cineva din cladirea noua a garii deci ceferist era in miscare pe acolo, si dincolo la un hutulus erau copii locatarilor cu parintii.
Cu mare grija am fost curios sa pozez cum arata din spate curtea aceea ingradita cu zid si cladirea WC ului. WC -ul catre linii corespunde acolo unde sint cele 2 usi albastre.

de aici am plecat la Hirlau.

Gam3 · 29 Iunie 2017

Re: 608: Dorohoi - Dangeni - Letcani - Iasi

Soldana si Todireni vazute luna trecuta din tren

608: Dorohoi - D?ngeni - Letcani - Iasi

mishu88

Well-Known Member

mishu88

Well-Known Member

mishu88

Well-Known Member

victorian

Well-Known Member

dantm

Well-Known Member

Rares

Member

mishu88

Well-Known Member

cristi_m

Well-Known Member

tudor_corbul

Well-Known Member

mishu88

Well-Known Member

cristi_m

Well-Known Member

victorian

Well-Known Member

victorian

Well-Known Member

dantm

Well-Known Member

dantm

Well-Known Member

Gam3

Moderator