- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
iulie 2008 ââ??â?? Plimb??ri FeRoviaRe prin G??rile Bucure?tiului<i></i>
Timpul tace ?i nu spune, iar anii copil??riei, adolescen?ei se întâlnesc, la un moment dat, cu anii tinere?ii. 2008 a fost pentru mine un an în care m-am desp??r?it de ââ???žacas??ââ?? ?i am îmbr???i?at via?a de student. Vrând-nevrând ?i mai mult vrând decât nevrând, am hot??rât s?? m?? înscriu la Facultatea de Transporturi de la Universitatea ââ???žPolitehnic??ââ?? din Bucure?ti.
Citând din ââ???žMica monografie a c??ilor ferate din România ââ??â?? Regionalele de cale ferat?? Bucure?ti ?i Craiovaââ??Â, afl??m c?? la 13 septembrie 1872 a fost inaugurat traseul: Bucure?ti ââ??â?? Ploie?ti ââ??â?? Buz??u ââ??â?? Gala?i ââ??â?? Tecuci. Astfel, Gara Târgovi?te (actuala Gara de Nord Bucure?ti) era loc de plecare ?i de sosire pentru c??l??torii veni?i de la Ia?i, Gala?i sau Pite?ti înc?? de la data amintit?? mai sus.
Aici aveam s?? fiu fa???-n fa??? cu traficul dens feroviar din Gara de Nord ?i cu una dintre cele mai noi c??i ferate din România ââ??â?? linia Bucure?ti ââ??â?? Constan?a.<i></i>
Locomotive alb-albastre în Gara de Nord Bucure?ti<i></i>
15 iulie 2008, 04:50<i></i>
Dup?? ce am petrecut câteva ore prin Gara Burdujeni pe 14 iulie, tot în aceea?i sear?? am plecat spre capital?? cu un autocar. înscrierile la Politehnic?? începuser?? deja, a?a c?? a trebuit s?? fiu prezent numaidecât. Poate prea devreme pentru un c??l??tor în interes de serviciu ?i poate prea târziu pentru un CFR-ist, la 04:50 eram în Gara de Est ââ??â?? Obor. A?teptam deschiderea por?ilor de la metrou, iar pân?? atunci îmi petrecusem pu?in timp într-un loc special de-al bucure?tenilor care c??l??toresc c??tre Marea Neagr??. De obicei, de aici plecau Trenuri Accelerat ?i mai multe Personale c??tre destina?iile litoralului românesc.
Cu promisiunea de a reveni cu informa?ii mai detaliate cu privire la Gara de Est ââ??â?? Obor, v?? invit s?? viziona?i câteva fotografii realizate în diminea?a zilei de 15 iulie 2008. O diminea??? când mult?? lume mergea la serviciu, î?i petrecea lini?tit?? concediul la mare sau la munte, iar mul?i proasp??t absolven?i ai clasei a XII-a se înscriau la Universit???ile din Bucure?ti.<i></i>
Locomotiva diesel-electric?? 62-0811-0, vopsit?? în griul clasic ?i cu dunga ro?ie aplicat?? longitudinal pe carcasa acesteia, dormea fa???-n fa??? cu un vagon de marf??. Ziua se anun?a a fi senin??, norii din timpul nop?ii ducându-se c??tre alte z??ri.
LDE 2100 sta?iona în Gara de Est ââ??â?? Obor<i></i>
Gara de Est, v??zut?? de pe peron<i></i>
Umbrele locomotivelor din Gara Obor nu suntââ??Â? percepute în timpul nop?ii. De?i parcul rulant al G??rii Obor num??r?? zeci de vehicule FeRoviaRe, nu am perceput decât silueta locomotivei electrice EA1-895. Desigur, în spatele ei sta?ionau ?i alte locomotive, dar nu am vrut s?? le trezesc din somn cu pa?ii mei curio?i<i></i>.
Cât despre istoria acestei g??ri, amintesc doar c?? ea a f??cut parte din planul construirii c??ii ferate Bucure?ti Obor (Est) ââ??â?? Pantelimon. Scopul înfiin???rii acestei g??ri a fost descongestionarea traficului G??rii de Nord, astfel Gara Obor devenind cea de-a doua gar?? a capitalei. Aceasta a fost dat?? în folosin??? în scopul cet???enilor la 1 aprilie 1902, devenind sta?ie de leg??tur?? dintre Bucure?ti Nord ?i Bucure?ti Sud pe varianta Halta Her??str??u ââ??â?? Titan. Ast??zi nu mai exist?? aceast?? variant??, iar trenurile care pleac?? spre Olteni?a merg c??tre Pantelimon ?i apoi spre Bucure?ti Sud ?i mai departe c??tre ora?ul ce-?i scald?? degetele în Dun??re.
EA1-895 dormea iepure?te pe una dintre liniile G??rii<i></i>
în zare, locomotivele f??ceau ochi ?i erau trezite de domnii mecanici de locomotiv??<i></i>
Gara de Est - Obor, vedere din strad??<i></i>
Ecranul telefonului îmi ar??ta c?? ora 5 trecuse, semn c?? metroul bucure?tean începea s?? circule harnic prin tunelurile capitalei. Mi-am luat ââ???žLa revedere!ââ?? de la Gara de Est ââ??â?? Obor ?i am purces în drumul ?i în treburile mele.
20 iulie 2008 ââ??â?? 05:10<i></i>
A?a cum ?tim, studen?ii care doresc s?? urmeze cursurile Universit???ii ââ???žPolitehnic??ââ?? din Bucure?ti, trebuie s?? sus?in?? admitere la Algebr?? ?i la Fizic??/Geometrie. Nota de trecere este 5, iar datele sus?inerii examenelor sunt de 21, respectiv 22 iulie. Cel pu?in a?a s-au sus?inut în anul 2008ââ??Â?
Revenit în Bucure?ti ?i preg??tit s?? dau examenele de selec?ie a studen?ilor pentru Politehnic??, m-am oprit câteva minute (se putea s?? nuââ??Â?) în Gara Obor. Dac?? s??pt??mâna trecut??, pe liniile g??rii era DA-811, pe 20 iulie îi ?inea de urât locomotivei amintite o LDH a unui operator privat ââ??â?? Classfer. Având deasupra acoperi?ului ni?te nori r??zle?i, mecanicii de locomotiv?? forfoteau prin cabina de conducere ?i a?teptau s?? înceap?? ziua de munc??.
LDH-807 a Classfer, preg??tit?? de ac?iune în Gara Obor<i></i>
A?a cum scria ?i pe Tabela Mersului de Tren din gar??, la 5 ?i 37 de minute urma s?? plece spre litoral un tren cu 5 vagoane seria 26-26 (bineââ??Â? unul dintre acestea era 36-26). Pentru aparatele compacte de fotografiat, mi?carea din timpul nop?ii era aidoma derivatelor ?i integralelor pentru mine în acele momenteââ??Â?
Trenul de Constan?a gara pe linia 1 în Obor<i></i>
Vagoane etajate modernizate pentru Acceleratul 1681 spre Marea Neagr??<i></i>
22 iulie 2008, 19:50<i></i>
Am s??rb??torit succesul înmatricul??rii în anul I la Facultatea de Transporturi, Specializarea ââ???žVehicule pentru Transportul Feroviarââ?? printr-o plimbare de sear?? în Bucure?ti. Fiind entuziasmat, fericit, împlinit, mul?umit, feeric pentru ââ???žreu?itaââ?? ob?inut?? (he-heââ??Â? dac?? ?tiam eu ce m?? a?teapt?? mai departe), am ajuns ?i în Gara B??neasa.
între 1886 ?i 1940, Direc?ia General?? CFR a construit patru g??ri regale. Gara Bucure?ti B??neasa (fost?? Mogo?oaia) a fost construit?? între 1937-1938 ?i a fost destinat?? primirilor ?i plec??rilor regelui Carol al II-lea, ale celorlaltor demnitari din guvern sau ale personalit???ilor invitate din str??in??tate. în prezent, gara este utilizat?? pentru plec??rile ?i sosirile oficiale ale protocolului de stat. De?i de factur?? modern??, cl??direa g??rii este uzitat?? când ?i când. Pentru mai multe informa?ii, v?? invit s?? consulta?i ?i acest articol istoric.
A?adar, aflându-m?? cu propriile picioare pe largul peron din Gara B??neasa, am a?teptat s?? admir vreun tren, fie el m??rfar sau de c??l??tori. Sor?ii mi-au adus în fa??? un tren cu multe-multe vagoane de cereale, tractat de EA-519. Convoiul c??l??torea deosebit de încet, dat fiind faptul c?? abia se d??duser?? în exploatare podurile FeRoviaRe de la Miori?a, respectiv Her??str??u.
Gara B??neasa, sub cerul sup??rat de c??ldura de afar??<i></i>
S-apropia un tren dinspre Constan?a... <i></i>
EA-519 ducea trenul de cereale c??tre Triajul Bucure?ti<i></i>
Coada m??rfarului cu cereale<i></i>
Cl??direa de lucru a G??rii Bucure?ti B??neasa<i></i>
Toate-s ro?ii spre Constan?a<i></i>
23 iulie 2008, 09:10<i></i>
Poate a?i auzit sau a?i citit despre no?iunea de ââ???žtren urbanââ??Â. Aceast?? idee de a înfiin?a o re?ea feroviar?? în jurul Bucure?tiului au avut-o ?i cei de la TER. în acest sens, postez o fotografie cu por?iunea de cale ferat?? de pe teritoriul Universit???ii ââ???žPolitehnicaââ??Â. Pentru mai multe detalii despre proiectul de ââ???žTren urbanââ??Â, v?? invit pe site-ul amintit mai sus.
Calea ferat?? din UPB<i></i>
12:10<i></i>
Dup?? ce am încheiat cu succes înmatricularea în anul I, m-am dus cu prietenul meu, Ionu?, la Gar??. Fiind încep??tor înââ??Â? ââ???žd-ale Bucure?tiuluiââ??Â, în loc s?? ajung la Gara de Nord, am intrat pe peroanele G??rii Basarab.
Aceast?? gar?? a fost realizat?? ca o m??sur?? pentru decongestionarea G??rii de Nord. Astfel, s-au amenajat peroane ?i linii ?i o sta?ie de c??l??tori - Bucure?ti ââ??â?? Basarab, destinat?? trenurilor de scurt parcurs. Aceast?? gar?? a fost executat?? de ICI-CF, prin Grupul de ???žantiere Bucure?ti, fiind dat?? în exploatare la 31 mai 1959.
Peroanele ?i G??rii Bucure?ti Basarab<i></i>
Capetele de linii din Gara Basarab<i></i>
Un tren care se retr??gea în Grupa Tehnica Grivi?a<i></i>
EA1-588, la capul Trenului Intercity<i></i>
în acela?i moment, am v??zut, pentru prima dat?? în via?a mea, ââ???žîn carne ?i oaseââ??Â, o locomotiv?? diesel-electric?? modernizat?? de General Motors. Ca fapt divers, locomotiva purta num??rul 1000.
Aceast?? locomotiv?? este rezultatul unei transform??ri de medie anvergur?? a LDE 2100. Cu echipament furnizat de General Motors, noua locomotiv?? LDE 621 EGM este de tip Co-Co ?i atinge o vitez?? de 120 km/h, respectiv 100 km/h, oferind o for??? de trac?iune de 284, respectiv 324 kN. Vechiul motor 12LDA28 tip Sulzer a fost înlocuit de un propulsor diesel tip 8-710G3, care func?ioneaz?? în 2 timpi ?i care dezvolt?? 2100 de CP. Totodat??, cabina de conducere dispune de un design modern ?i ofer?? mecanicului de locomotiv?? condi?ii superioare de confort ?i conducere. Pentru mult mai multe informa?ii v?? invit s?? consulta?i ?i documentul oferit de Cfr.ro
Prima LDE GM v??zut?? de mine, No. 1000<i></i>
Vedere de-a lungul Magistralei 500<i></i>
Printre multe linii de cale ferat??<i></i>
Dou?? locomotive se s??rutau la ie?irea din Depoul de Locomotive Bucure?ti<i></i>
Siemens 333 se apropia de Bucure?ti Nord cu trenul s??u venit din ?ar??<i></i>
12:20<i></i>
Trenul Rapid 463, Bucure?ti Nord ââ??â?? Thessaloniki, era compus din dou?? vagoane de dormit bulg??re?ti (seria a unuia dintre acestea era 51 52 60 80 592-1), un vagon cu?et?? la clasa I, un alt vagon de dormit cu seria 50 53 71 31 029-1, un vagon de c??l??tori cu locuri de ?ezut pentru clasa a II-a, un alt vagon de dormit ?i, în fine, ultimul vagon care merge spre Turcia, la Istanbul. în total, 7 vagoane care se despart pe parcurs ?i iau fie drumul Bulgariei, fie drumul Greciei sau fie pe c??ile ferate turce?ti. Pân?? una-alta, trenul c??l??torea pe linia ce ducea spre Videle ââ??â?? Giurgiu Nord, iar locomotiva de trac?iune era locomotiva diesel-electric?? modernizat?? de GM, 65-1046-5.
Dinspre Gara de Nord pleca un LDE GM c??tre Giurgiu<i></i>
LDE GM 1046 pleca spre Videle ââ??â?? Giurgiu<i></i>
Un vagon de dormit bulg??resc<i></i>
Un vagon tip cu?et?? românesc de clasa I<i></i>
Somn u?or, pe române?te, într-un vagon de dormit mioritic<i></i>
Pentru o c??l??torie mai ieftin?? într-un tren interna?ional, alege vagonul de clasa a 2-a<i></i>
Un (alt) vagon de dormit românesc<i></i>
Un vagon mai colorat care merge c??tre Istanbul<i></i>
???ži s-a dus... <i></i>
La 27 februarie 1959, construc?ia sta?iei Bucure?ti ââ??â?? Basarab este încheiat??, aceasta fiind în continuarea G??rii de Nord. Primele trenuri au plecat din aceast?? gar?? începând cu 31 mai 1959. Nu ?tim dac?? liniile montate de atunci au r??mas ?i în prezent (de fapt ?i de drept, s-a montat ?in?? de tip mai performant înainte de ââ??â??89), îns?? cert este c?? acestea nu au tocmai o ââ???žliniaritateââ?? care s?? descrieââ??Â? Bucure?tiul. A?a cum ve?i vedea în imaginea de mai jos, linia ferat?? prezint?? multe defecte ?i necesit?? o modernizare total??.
Câteva dintre liniile G??rii Bucure?ti ââ??â?? Basarab<i></i>
Or fi oare aceste linii de 50 de ani? Nuââ??Â??!<i></i>
Complexul pentru dirijarea traficului feroviar din Gara Bucure?ti Nord<i></i>
Pasarela de c??l??tori care traverseaz?? peste liniile G??rii de Nord<i></i>
12:30<i></i>
în zare, se observ?? o cl??dire imens??, descris?? de multe etaje ?i de o culoare exterioar?? bej ââ??â?? Palatul CFR. Construc?ia Palatului Ministerului Transporturilor, cunoscut la început sub denumirea de ââ???žPalatul Administrativ CFRââ??Â, a început în 1937, cu scopul de a strânge într-o singur?? cl??dire toate serviciile Administra?iei C??ilor Ferate, r??spândite în 14 imobile izolate. în 1948, Palatul a fost dat complet în folosin???, la data de 1 mai fiind mutate aici toate unit???ile CFR din Bucure?ti. Suprafa?a util?? a Palatului CFR este de 40.000 m2, iar pentru scheletul s??u metalic s-au folosit 4.800 de tone laminate. Pentru a face o compara?ie, preciz??m c?? la podurile peste Dun??re de la Fete?ti la Cernavod?? s-au folosit a 15.077 de tone.
Liniile G??rii de Nord, sub grija Palatului CFR<i></i>
în continuare, în cele câteva minute în care am poposit pe liniile G??rii de Nord, v?? invit s?? urm??ri?i fotografii surprinse atunci, în vara anului 2008.
Un tren cu vagoane etajate se retr??gea în Revizie<i></i>
EA1-567, una dintre locomotivele care au manevrat trenurile în mar?arier din Gara de Nord spre Revizia de Vagoane<i></i>
Bucharest ââ???žTrackââ?? view<i></i>
Construc?ia G??rii de Nord a fost executat?? între anii 1868-1872, fiind conceput?? în form?? de U, din dou?? corpuri paralele. între acestea s-a construit o hal?? metalic?? creat?? pentru ad??postirea c??l??torilor ?i celor 5 linii de atunci. Liniile nu dep???eau 170 de metri lungime, trei dintre ele fiind destinate pentru expedierea trenurilor, iar dou?? pentru sosirea lor. De-a lungul timpului, s-au executat linii noi care s?? deserveasc?? traficului neînc??p??tor pentru Gara capitalei României.
Peronul în modernizare dintre liniile 4 ?i 5<i></i>
Pe linia a 3-a a G??rii de Nord era garat Trenul Rapid 693, Bucure?ti Nord ââ??â?? Timi?oara. Acesta urma s?? fie purtat de-a lungul c??ii ferate de lâng?? Dun??re de c??tre locomotiva electric?? 41-0375-5.
EA1-375 ?i Rapidul Bucure?ti Nord - Timi?oara Nord<i></i>
Vagoane de c??l??tori pentru Trenul Rapid de Timi?oara<i></i>
12:40<i></i>
Cu 20 de minute înainte de ora de plecare, Trenul Intercity 531 gara în Gara de Nord. Acest tren ââ??â?? ââ???žAvram Iancuââ?? ââ??â?? avea vagoane ?i c??tre alte destina?ii decât Oradea: Arad, Tîrgu Mure?, Bra?ov. Trenul avea în componen?a sa vagoane modernizate la Astra Vagoane Arad.
Pe linia 6 se gara Trenul Intercity 531<i></i>
ââ???žLa o parte!ââ??Â, fluiera ?eful de tren<i></i>
Vagonul 5 al Trenului Intercity 531<i></i>
Cea de-a doua locomotiv?? diesel-electric?? modernizat?? de General Motors v??zut?? în acea zi a fost 63-1133-6. Sta?iona pe linia 5 în dreptul locomotivei electrice EA-671. Aceasta avea s?? duc?? vagoanele Trenului Intercity 531 spre Transilvania.
LDE GM 1133 sta?iona în Gara de Nord pe linia 5<i></i>
Locomotiva diesel-electric?? modernizat?? de General Motors clasa 63<i></i>
O locomotiv?? electric?? clasic?? vs. o locomotiv?? diesel-electric?? modernizat??<i></i>
12:50<i></i>
în timp ce admiram complexul feroviar Gara de Nord, pe linia 1 gara Trenul Personal Bucure?ti Nord ââ??â?? Bra?ov. Locomotiva ââ???žvinovat??ââ?? de trac?iunea trenului a fost EA-639.
EA-639 gara Trenul Personal Bucure?ti Nord ââ??â?? Bra?ov<i></i>
Crâmpeie dintr-o zi în Gara de Nord a anului 2008<i></i>
EA-671 la cârma Trenului Intercity 531<i></i>
13:00<i></i>
înainte de a p??r??si peroanele G??rii de Nord, pe una dintre linii ap??ruse locomotiva diesel-electric?? DA-679. Vopsit?? la fel ca LDE GM 1133, cu albastru închis pe fe?ele frontale ?i cu alb pe fe?ele laterale, locomotiva torcea cu al ei motor Sulzer ?i a?tepta s?? primeasc?? alb lunar c??tre Revizia Basarab.
DA-679 a Depoului Ploie?ti, în vizit?? prin capital??<i></i>
Dou?? locomotive cu motoare diesel, dar cu transmisii electrice<i></i>
Dragi cititori, aici se încheie scurta incursiune din g??rile bucure?tene: Obor, B??neasa, Basarab ?i Bucure?ti Nord. Fiecare dintre aceste puncte de sosire/plecare se mândre?te cu o istorie aparte ap??rut?? fie înainte, fie dup?? începutul secolului XX. Ca superlative, merit?? s?? amintim, pe final, c?? Gara de Nord a fost construit?? între 1868-1872 ?i a reprezentat un pol de leg??tur?? foarte important dintre Moldova cu G??rile I?cani, Burdujeni, Roman, Ia?i ?i cu Muntenia pân?? la grani?a cu Imperiul Austro-Ungar ââ??â?? Vârciorova.
în prezent, Gara de Nord are un num??r de 14 linii de cale ferat??, iar adâncimea liniilor în ora? este de 10 kilometri. Ca date statistice men?ionez c?? frecven?a maxim?? a trenurilor este de 1,5 minute, în fiecare zi circulând cca. 100.000 de c??l??tori pe zi.
Despre centura feroviar?? a Bucure?tiului, precum ?i despre celelalte g??ri bucure?tene despre care nu am men?ionat în acest reportaj, v?? promit c?? le voi trata în pove?tile FeRoviaRe din viitor. Pân?? atunci, v?? mul?umesc pentru aten?ia acordat?? ?i v?? doresc experien?e cât mai pl??cute pe calea ferat??!<i></i>
Bibliografie:<i></i>
1. D. Iord??nescu, C. Georgescu, ââ???žConstruc?ii pentru Transporturi în Româniaââ??Â, volumul 1, Centrala de Construc?ii C??i Ferate, 1982
2. Mersul Trenurilor de C??l??tori 2007-2008
3. ing. Radu Bellu, ââ???žMica Monografie a C??ilor Ferate din România ââ??â?? Regionala Bucure?ti ?i Craiovaââ??Â, Editura Filaret, 1999
4. Enciclopedia G??rilor din România, C.D.C.A.S., 2003.
Timpul tace ?i nu spune, iar anii copil??riei, adolescen?ei se întâlnesc, la un moment dat, cu anii tinere?ii. 2008 a fost pentru mine un an în care m-am desp??r?it de ââ???žacas??ââ?? ?i am îmbr???i?at via?a de student. Vrând-nevrând ?i mai mult vrând decât nevrând, am hot??rât s?? m?? înscriu la Facultatea de Transporturi de la Universitatea ââ???žPolitehnic??ââ?? din Bucure?ti.
Citând din ââ???žMica monografie a c??ilor ferate din România ââ??â?? Regionalele de cale ferat?? Bucure?ti ?i Craiovaââ??Â, afl??m c?? la 13 septembrie 1872 a fost inaugurat traseul: Bucure?ti ââ??â?? Ploie?ti ââ??â?? Buz??u ââ??â?? Gala?i ââ??â?? Tecuci. Astfel, Gara Târgovi?te (actuala Gara de Nord Bucure?ti) era loc de plecare ?i de sosire pentru c??l??torii veni?i de la Ia?i, Gala?i sau Pite?ti înc?? de la data amintit?? mai sus.
Aici aveam s?? fiu fa???-n fa??? cu traficul dens feroviar din Gara de Nord ?i cu una dintre cele mai noi c??i ferate din România ââ??â?? linia Bucure?ti ââ??â?? Constan?a.<i></i>
Locomotive alb-albastre în Gara de Nord Bucure?ti<i></i>
15 iulie 2008, 04:50<i></i>
Dup?? ce am petrecut câteva ore prin Gara Burdujeni pe 14 iulie, tot în aceea?i sear?? am plecat spre capital?? cu un autocar. înscrierile la Politehnic?? începuser?? deja, a?a c?? a trebuit s?? fiu prezent numaidecât. Poate prea devreme pentru un c??l??tor în interes de serviciu ?i poate prea târziu pentru un CFR-ist, la 04:50 eram în Gara de Est ââ??â?? Obor. A?teptam deschiderea por?ilor de la metrou, iar pân?? atunci îmi petrecusem pu?in timp într-un loc special de-al bucure?tenilor care c??l??toresc c??tre Marea Neagr??. De obicei, de aici plecau Trenuri Accelerat ?i mai multe Personale c??tre destina?iile litoralului românesc.
Cu promisiunea de a reveni cu informa?ii mai detaliate cu privire la Gara de Est ââ??â?? Obor, v?? invit s?? viziona?i câteva fotografii realizate în diminea?a zilei de 15 iulie 2008. O diminea??? când mult?? lume mergea la serviciu, î?i petrecea lini?tit?? concediul la mare sau la munte, iar mul?i proasp??t absolven?i ai clasei a XII-a se înscriau la Universit???ile din Bucure?ti.<i></i>
Locomotiva diesel-electric?? 62-0811-0, vopsit?? în griul clasic ?i cu dunga ro?ie aplicat?? longitudinal pe carcasa acesteia, dormea fa???-n fa??? cu un vagon de marf??. Ziua se anun?a a fi senin??, norii din timpul nop?ii ducându-se c??tre alte z??ri.
LDE 2100 sta?iona în Gara de Est ââ??â?? Obor<i></i>
Gara de Est, v??zut?? de pe peron<i></i>
Umbrele locomotivelor din Gara Obor nu suntââ??Â? percepute în timpul nop?ii. De?i parcul rulant al G??rii Obor num??r?? zeci de vehicule FeRoviaRe, nu am perceput decât silueta locomotivei electrice EA1-895. Desigur, în spatele ei sta?ionau ?i alte locomotive, dar nu am vrut s?? le trezesc din somn cu pa?ii mei curio?i<i></i>.
Cât despre istoria acestei g??ri, amintesc doar c?? ea a f??cut parte din planul construirii c??ii ferate Bucure?ti Obor (Est) ââ??â?? Pantelimon. Scopul înfiin???rii acestei g??ri a fost descongestionarea traficului G??rii de Nord, astfel Gara Obor devenind cea de-a doua gar?? a capitalei. Aceasta a fost dat?? în folosin??? în scopul cet???enilor la 1 aprilie 1902, devenind sta?ie de leg??tur?? dintre Bucure?ti Nord ?i Bucure?ti Sud pe varianta Halta Her??str??u ââ??â?? Titan. Ast??zi nu mai exist?? aceast?? variant??, iar trenurile care pleac?? spre Olteni?a merg c??tre Pantelimon ?i apoi spre Bucure?ti Sud ?i mai departe c??tre ora?ul ce-?i scald?? degetele în Dun??re.
EA1-895 dormea iepure?te pe una dintre liniile G??rii<i></i>
în zare, locomotivele f??ceau ochi ?i erau trezite de domnii mecanici de locomotiv??<i></i>
Gara de Est - Obor, vedere din strad??<i></i>
Ecranul telefonului îmi ar??ta c?? ora 5 trecuse, semn c?? metroul bucure?tean începea s?? circule harnic prin tunelurile capitalei. Mi-am luat ââ???žLa revedere!ââ?? de la Gara de Est ââ??â?? Obor ?i am purces în drumul ?i în treburile mele.
20 iulie 2008 ââ??â?? 05:10<i></i>
A?a cum ?tim, studen?ii care doresc s?? urmeze cursurile Universit???ii ââ???žPolitehnic??ââ?? din Bucure?ti, trebuie s?? sus?in?? admitere la Algebr?? ?i la Fizic??/Geometrie. Nota de trecere este 5, iar datele sus?inerii examenelor sunt de 21, respectiv 22 iulie. Cel pu?in a?a s-au sus?inut în anul 2008ââ??Â?
Revenit în Bucure?ti ?i preg??tit s?? dau examenele de selec?ie a studen?ilor pentru Politehnic??, m-am oprit câteva minute (se putea s?? nuââ??Â?) în Gara Obor. Dac?? s??pt??mâna trecut??, pe liniile g??rii era DA-811, pe 20 iulie îi ?inea de urât locomotivei amintite o LDH a unui operator privat ââ??â?? Classfer. Având deasupra acoperi?ului ni?te nori r??zle?i, mecanicii de locomotiv?? forfoteau prin cabina de conducere ?i a?teptau s?? înceap?? ziua de munc??.
LDH-807 a Classfer, preg??tit?? de ac?iune în Gara Obor<i></i>
A?a cum scria ?i pe Tabela Mersului de Tren din gar??, la 5 ?i 37 de minute urma s?? plece spre litoral un tren cu 5 vagoane seria 26-26 (bineââ??Â? unul dintre acestea era 36-26). Pentru aparatele compacte de fotografiat, mi?carea din timpul nop?ii era aidoma derivatelor ?i integralelor pentru mine în acele momenteââ??Â?
Trenul de Constan?a gara pe linia 1 în Obor<i></i>
Vagoane etajate modernizate pentru Acceleratul 1681 spre Marea Neagr??<i></i>
22 iulie 2008, 19:50<i></i>
Am s??rb??torit succesul înmatricul??rii în anul I la Facultatea de Transporturi, Specializarea ââ???žVehicule pentru Transportul Feroviarââ?? printr-o plimbare de sear?? în Bucure?ti. Fiind entuziasmat, fericit, împlinit, mul?umit, feeric pentru ââ???žreu?itaââ?? ob?inut?? (he-heââ??Â? dac?? ?tiam eu ce m?? a?teapt?? mai departe), am ajuns ?i în Gara B??neasa.
între 1886 ?i 1940, Direc?ia General?? CFR a construit patru g??ri regale. Gara Bucure?ti B??neasa (fost?? Mogo?oaia) a fost construit?? între 1937-1938 ?i a fost destinat?? primirilor ?i plec??rilor regelui Carol al II-lea, ale celorlaltor demnitari din guvern sau ale personalit???ilor invitate din str??in??tate. în prezent, gara este utilizat?? pentru plec??rile ?i sosirile oficiale ale protocolului de stat. De?i de factur?? modern??, cl??direa g??rii este uzitat?? când ?i când. Pentru mai multe informa?ii, v?? invit s?? consulta?i ?i acest articol istoric.
A?adar, aflându-m?? cu propriile picioare pe largul peron din Gara B??neasa, am a?teptat s?? admir vreun tren, fie el m??rfar sau de c??l??tori. Sor?ii mi-au adus în fa??? un tren cu multe-multe vagoane de cereale, tractat de EA-519. Convoiul c??l??torea deosebit de încet, dat fiind faptul c?? abia se d??duser?? în exploatare podurile FeRoviaRe de la Miori?a, respectiv Her??str??u.
Gara B??neasa, sub cerul sup??rat de c??ldura de afar??<i></i>
S-apropia un tren dinspre Constan?a... <i></i>
EA-519 ducea trenul de cereale c??tre Triajul Bucure?ti<i></i>
Coada m??rfarului cu cereale<i></i>
Cl??direa de lucru a G??rii Bucure?ti B??neasa<i></i>
Toate-s ro?ii spre Constan?a<i></i>
23 iulie 2008, 09:10<i></i>
Poate a?i auzit sau a?i citit despre no?iunea de ââ???žtren urbanââ??Â. Aceast?? idee de a înfiin?a o re?ea feroviar?? în jurul Bucure?tiului au avut-o ?i cei de la TER. în acest sens, postez o fotografie cu por?iunea de cale ferat?? de pe teritoriul Universit???ii ââ???žPolitehnicaââ??Â. Pentru mai multe detalii despre proiectul de ââ???žTren urbanââ??Â, v?? invit pe site-ul amintit mai sus.
Calea ferat?? din UPB<i></i>
12:10<i></i>
Dup?? ce am încheiat cu succes înmatricularea în anul I, m-am dus cu prietenul meu, Ionu?, la Gar??. Fiind încep??tor înââ??Â? ââ???žd-ale Bucure?tiuluiââ??Â, în loc s?? ajung la Gara de Nord, am intrat pe peroanele G??rii Basarab.
Aceast?? gar?? a fost realizat?? ca o m??sur?? pentru decongestionarea G??rii de Nord. Astfel, s-au amenajat peroane ?i linii ?i o sta?ie de c??l??tori - Bucure?ti ââ??â?? Basarab, destinat?? trenurilor de scurt parcurs. Aceast?? gar?? a fost executat?? de ICI-CF, prin Grupul de ???žantiere Bucure?ti, fiind dat?? în exploatare la 31 mai 1959.
Peroanele ?i G??rii Bucure?ti Basarab<i></i>
Capetele de linii din Gara Basarab<i></i>
Un tren care se retr??gea în Grupa Tehnica Grivi?a<i></i>
EA1-588, la capul Trenului Intercity<i></i>
în acela?i moment, am v??zut, pentru prima dat?? în via?a mea, ââ???žîn carne ?i oaseââ??Â, o locomotiv?? diesel-electric?? modernizat?? de General Motors. Ca fapt divers, locomotiva purta num??rul 1000.
Aceast?? locomotiv?? este rezultatul unei transform??ri de medie anvergur?? a LDE 2100. Cu echipament furnizat de General Motors, noua locomotiv?? LDE 621 EGM este de tip Co-Co ?i atinge o vitez?? de 120 km/h, respectiv 100 km/h, oferind o for??? de trac?iune de 284, respectiv 324 kN. Vechiul motor 12LDA28 tip Sulzer a fost înlocuit de un propulsor diesel tip 8-710G3, care func?ioneaz?? în 2 timpi ?i care dezvolt?? 2100 de CP. Totodat??, cabina de conducere dispune de un design modern ?i ofer?? mecanicului de locomotiv?? condi?ii superioare de confort ?i conducere. Pentru mult mai multe informa?ii v?? invit s?? consulta?i ?i documentul oferit de Cfr.ro
Prima LDE GM v??zut?? de mine, No. 1000<i></i>
Vedere de-a lungul Magistralei 500<i></i>
Printre multe linii de cale ferat??<i></i>
Dou?? locomotive se s??rutau la ie?irea din Depoul de Locomotive Bucure?ti<i></i>
Siemens 333 se apropia de Bucure?ti Nord cu trenul s??u venit din ?ar??<i></i>
12:20<i></i>
Trenul Rapid 463, Bucure?ti Nord ââ??â?? Thessaloniki, era compus din dou?? vagoane de dormit bulg??re?ti (seria a unuia dintre acestea era 51 52 60 80 592-1), un vagon cu?et?? la clasa I, un alt vagon de dormit cu seria 50 53 71 31 029-1, un vagon de c??l??tori cu locuri de ?ezut pentru clasa a II-a, un alt vagon de dormit ?i, în fine, ultimul vagon care merge spre Turcia, la Istanbul. în total, 7 vagoane care se despart pe parcurs ?i iau fie drumul Bulgariei, fie drumul Greciei sau fie pe c??ile ferate turce?ti. Pân?? una-alta, trenul c??l??torea pe linia ce ducea spre Videle ââ??â?? Giurgiu Nord, iar locomotiva de trac?iune era locomotiva diesel-electric?? modernizat?? de GM, 65-1046-5.
Dinspre Gara de Nord pleca un LDE GM c??tre Giurgiu<i></i>
LDE GM 1046 pleca spre Videle ââ??â?? Giurgiu<i></i>
Un vagon de dormit bulg??resc<i></i>
Un vagon tip cu?et?? românesc de clasa I<i></i>
Somn u?or, pe române?te, într-un vagon de dormit mioritic<i></i>
Pentru o c??l??torie mai ieftin?? într-un tren interna?ional, alege vagonul de clasa a 2-a<i></i>
Un (alt) vagon de dormit românesc<i></i>
Un vagon mai colorat care merge c??tre Istanbul<i></i>
???ži s-a dus... <i></i>
La 27 februarie 1959, construc?ia sta?iei Bucure?ti ââ??â?? Basarab este încheiat??, aceasta fiind în continuarea G??rii de Nord. Primele trenuri au plecat din aceast?? gar?? începând cu 31 mai 1959. Nu ?tim dac?? liniile montate de atunci au r??mas ?i în prezent (de fapt ?i de drept, s-a montat ?in?? de tip mai performant înainte de ââ??â??89), îns?? cert este c?? acestea nu au tocmai o ââ???žliniaritateââ?? care s?? descrieââ??Â? Bucure?tiul. A?a cum ve?i vedea în imaginea de mai jos, linia ferat?? prezint?? multe defecte ?i necesit?? o modernizare total??.
Câteva dintre liniile G??rii Bucure?ti ââ??â?? Basarab<i></i>
Or fi oare aceste linii de 50 de ani? Nuââ??Â??!<i></i>
Complexul pentru dirijarea traficului feroviar din Gara Bucure?ti Nord<i></i>
Pasarela de c??l??tori care traverseaz?? peste liniile G??rii de Nord<i></i>
12:30<i></i>
în zare, se observ?? o cl??dire imens??, descris?? de multe etaje ?i de o culoare exterioar?? bej ââ??â?? Palatul CFR. Construc?ia Palatului Ministerului Transporturilor, cunoscut la început sub denumirea de ââ???žPalatul Administrativ CFRââ??Â, a început în 1937, cu scopul de a strânge într-o singur?? cl??dire toate serviciile Administra?iei C??ilor Ferate, r??spândite în 14 imobile izolate. în 1948, Palatul a fost dat complet în folosin???, la data de 1 mai fiind mutate aici toate unit???ile CFR din Bucure?ti. Suprafa?a util?? a Palatului CFR este de 40.000 m2, iar pentru scheletul s??u metalic s-au folosit 4.800 de tone laminate. Pentru a face o compara?ie, preciz??m c?? la podurile peste Dun??re de la Fete?ti la Cernavod?? s-au folosit a 15.077 de tone.
Liniile G??rii de Nord, sub grija Palatului CFR<i></i>
în continuare, în cele câteva minute în care am poposit pe liniile G??rii de Nord, v?? invit s?? urm??ri?i fotografii surprinse atunci, în vara anului 2008.
Un tren cu vagoane etajate se retr??gea în Revizie<i></i>
EA1-567, una dintre locomotivele care au manevrat trenurile în mar?arier din Gara de Nord spre Revizia de Vagoane<i></i>
Bucharest ââ???žTrackââ?? view<i></i>
Construc?ia G??rii de Nord a fost executat?? între anii 1868-1872, fiind conceput?? în form?? de U, din dou?? corpuri paralele. între acestea s-a construit o hal?? metalic?? creat?? pentru ad??postirea c??l??torilor ?i celor 5 linii de atunci. Liniile nu dep???eau 170 de metri lungime, trei dintre ele fiind destinate pentru expedierea trenurilor, iar dou?? pentru sosirea lor. De-a lungul timpului, s-au executat linii noi care s?? deserveasc?? traficului neînc??p??tor pentru Gara capitalei României.
Peronul în modernizare dintre liniile 4 ?i 5<i></i>
Pe linia a 3-a a G??rii de Nord era garat Trenul Rapid 693, Bucure?ti Nord ââ??â?? Timi?oara. Acesta urma s?? fie purtat de-a lungul c??ii ferate de lâng?? Dun??re de c??tre locomotiva electric?? 41-0375-5.
EA1-375 ?i Rapidul Bucure?ti Nord - Timi?oara Nord<i></i>
Vagoane de c??l??tori pentru Trenul Rapid de Timi?oara<i></i>
12:40<i></i>
Cu 20 de minute înainte de ora de plecare, Trenul Intercity 531 gara în Gara de Nord. Acest tren ââ??â?? ââ???žAvram Iancuââ?? ââ??â?? avea vagoane ?i c??tre alte destina?ii decât Oradea: Arad, Tîrgu Mure?, Bra?ov. Trenul avea în componen?a sa vagoane modernizate la Astra Vagoane Arad.
Pe linia 6 se gara Trenul Intercity 531<i></i>
ââ???žLa o parte!ââ??Â, fluiera ?eful de tren<i></i>
Vagonul 5 al Trenului Intercity 531<i></i>
Cea de-a doua locomotiv?? diesel-electric?? modernizat?? de General Motors v??zut?? în acea zi a fost 63-1133-6. Sta?iona pe linia 5 în dreptul locomotivei electrice EA-671. Aceasta avea s?? duc?? vagoanele Trenului Intercity 531 spre Transilvania.
LDE GM 1133 sta?iona în Gara de Nord pe linia 5<i></i>
Locomotiva diesel-electric?? modernizat?? de General Motors clasa 63<i></i>
O locomotiv?? electric?? clasic?? vs. o locomotiv?? diesel-electric?? modernizat??<i></i>
12:50<i></i>
în timp ce admiram complexul feroviar Gara de Nord, pe linia 1 gara Trenul Personal Bucure?ti Nord ââ??â?? Bra?ov. Locomotiva ââ???žvinovat??ââ?? de trac?iunea trenului a fost EA-639.
EA-639 gara Trenul Personal Bucure?ti Nord ââ??â?? Bra?ov<i></i>
Crâmpeie dintr-o zi în Gara de Nord a anului 2008<i></i>
EA-671 la cârma Trenului Intercity 531<i></i>
13:00<i></i>
înainte de a p??r??si peroanele G??rii de Nord, pe una dintre linii ap??ruse locomotiva diesel-electric?? DA-679. Vopsit?? la fel ca LDE GM 1133, cu albastru închis pe fe?ele frontale ?i cu alb pe fe?ele laterale, locomotiva torcea cu al ei motor Sulzer ?i a?tepta s?? primeasc?? alb lunar c??tre Revizia Basarab.
DA-679 a Depoului Ploie?ti, în vizit?? prin capital??<i></i>
Dou?? locomotive cu motoare diesel, dar cu transmisii electrice<i></i>
Dragi cititori, aici se încheie scurta incursiune din g??rile bucure?tene: Obor, B??neasa, Basarab ?i Bucure?ti Nord. Fiecare dintre aceste puncte de sosire/plecare se mândre?te cu o istorie aparte ap??rut?? fie înainte, fie dup?? începutul secolului XX. Ca superlative, merit?? s?? amintim, pe final, c?? Gara de Nord a fost construit?? între 1868-1872 ?i a reprezentat un pol de leg??tur?? foarte important dintre Moldova cu G??rile I?cani, Burdujeni, Roman, Ia?i ?i cu Muntenia pân?? la grani?a cu Imperiul Austro-Ungar ââ??â?? Vârciorova.
în prezent, Gara de Nord are un num??r de 14 linii de cale ferat??, iar adâncimea liniilor în ora? este de 10 kilometri. Ca date statistice men?ionez c?? frecven?a maxim?? a trenurilor este de 1,5 minute, în fiecare zi circulând cca. 100.000 de c??l??tori pe zi.
Despre centura feroviar?? a Bucure?tiului, precum ?i despre celelalte g??ri bucure?tene despre care nu am men?ionat în acest reportaj, v?? promit c?? le voi trata în pove?tile FeRoviaRe din viitor. Pân?? atunci, v?? mul?umesc pentru aten?ia acordat?? ?i v?? doresc experien?e cât mai pl??cute pe calea ferat??!<i></i>
Bibliografie:<i></i>
1. D. Iord??nescu, C. Georgescu, ââ???žConstruc?ii pentru Transporturi în Româniaââ??Â, volumul 1, Centrala de Construc?ii C??i Ferate, 1982
2. Mersul Trenurilor de C??l??tori 2007-2008
3. ing. Radu Bellu, ââ???žMica Monografie a C??ilor Ferate din România ââ??â?? Regionala Bucure?ti ?i Craiovaââ??Â, Editura Filaret, 1999
4. Enciclopedia G??rilor din România, C.D.C.A.S., 2003.