C?i ferate cu cremalier?

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

Semafor

Well-Known Member
Trenulist
21 Februarie 2011
750
19
Pascani
LOCATION
Pascani
Calea Ferat? cu Cremalier?- Muntele Washington

Calea Ferat? cu Cremalier?- Muntele Washington, este prima cale ferat? montan? “zim?at?”din lume ( cale ferat? cu cremalier? ?i pinion). Calea ferat? este înc? în func?iune asigurând ascensiunea pe Muntele Washington din New Hampshire, Statele Unite ale Americii. Aceasta folose?te un sistem de bare transversale tip Marsh, una sau dou? locomotive cu abur ?i ?ase locomotive alimentate cu biodiesel, pentru a transporta turi?ti în vârful muntelui. Calea ferat? este construit? cu ecartamentul de 1422 mm, ecartament care din punct de vedere tehnic este un ecartament îngust, deoarece este cu 12,7 mm mai mic decât ecartamentul standard de 1435 mm.
Este a doua cea mai abrupt? cale ferat? cu cremalier? din lume, dup? calea ferat? Pilatus din Elve?ia, cu o declivitate medie de 25% ?i maxim? de 37,4%.Calea ferat? este de aproximativ 4,8 km lungime ?i urc? versantul vestic al Muntelui Washington, pornind de la altitudinea de 820 m  ?i terminându-se foarte aproape de vârful muntelui, la altitudinea de 1917 m. Trenul urc? muntele cu o vitez? de 4,5 km/h ?i îl coboar? cu 7,4 km/h. Este nevoie de aproximativ 65 de minute pentru a urca ?i de 40 de minute pentru a coborî, de?i locomotivele diesel pot urca muntele în mai pu?in de 37 de minute.

Istoric

Calea ferat? a fost construit? de Sylvester Marsh, care a crescut în Campton.Lui Marsh i-a venit ideea de a construi aceast? cale ferat?, în timp ce urca pe munte în 1852. Planul s?u a fost considerat o nebunie. Tradi?ia local? spune c? legislativul statului a aprobat proiectul în baza unui consens asupra faptului c? dac? s-ar fi produs vre-un prejudiciu, acesta nu ar fi creat nici o problem? – din moment ce proiectul a încercat imposibilul – iar beneficiile erau garantate. El a pus la b?taie 5 000 $ din banii proprii pentru c?(orice alt? sum? cheltuit? în plus) va fi folosit? pe plan local, inclusiv pentru construirea hotelului Casa Fabian care va g?zdui turi?tii a?tepta?i ?i a Sta?iei Fabian din apropiere. Aceast? cale ferat? a fost uneori numit? „Calea ferat? c?tre Lun?” deoarece legislativul statului a remarcat în cursul procedurii c? lui Marsh trebuie s? i se acorde un charter- nu numai pentru Muntele Washington ci de asemenea ?i pentru Lun?.
Marsh a ob?inut un charter pentru aceast? cale ferat?, la 25 iunie 1858, dar izbucnirea R?zboiului Civil American, a împiedicat orice ac?iune pân? în mai 1866. El a realizat o locomotiv? prototip ?i o sec?iune scurt? de linie pentru demonstra?ie, apoi a g?sit investitori ?i a început construc?ia.
În ciuda st?rii incomplete a c?ii ferate, primii clien?i pl?titori, au pornit o incursiune rapid? la 14 august 1868 ?i au ajuns la vârf cu construc?ia în iulie 1869. La început locomotivele au avut toate, cazanele verticale, ca majoritatea motoarelor cu abur sta?ionare ale timpului; cazanele au fost montate pe pivo?i, care s? le permit? s? aibe loc pe vertical?, indiferent de declivitatea pantei. Mai târziu,proiectarea a introdus cazane orizontale, apoi înclinate, astfel încât acestea s? r?mân? cât mai aproape de orizontal? pe abruptul c?ii ferate.

Circula?ia pe calea ferat?

Sylvester Marsh a murit în 1884 ?i controlul c?ii ferate a fost trecut la Concord & Montreal Railroad, care a exploatat-o pân? în 1889 când a fost preluat? de Boston & Maine.
Controlul de c?tre Teagues a început în 1931, când colonelul Henry N.Teague a cump?rat calea ferat? Cog. A murit în 1951 iar Arthur S. Teague a devenit director general, apoi a câ?tigat dreptul de proprietate în 1961.(Arthur Teague a fost protejatul colonelului, neavând nici o leg?tura de familie.) Dup? ce a murit ?i Arthur în 1967, proprietatea a trecut la so?ia lui, Ellen Crawford Teague, care a conduscalea ferat?  Cog, fiind primul pre?edinte femeie, din lume a unei c?i ferate. În 1983, calea ferat? Cog a fost controlat? de Wayne Presby ?i Joel Bedor Littleton din New Hampshire, care o de?in ?i în prezent.Familiile Bedor ?i Presby au de?inut de asemenea ?i Mount Washington Hotel and Resort, în Bretton Woods, în perioada 1991-2006. În anul 1995 la calea ferat? Cog a fost numit director general Charles Kenison.Aceste persoane au foast responsabile pentru o revitalizare complet? a c?ii ferate Cog, cu ajutorul lui Al Laprade, un inginer mecanic a c?rui carier? a început la Portsmouth Naval Shipyard.Calea ferat? Cog a func?ionat în continuu de la 1869 încoace, cu întreruperi ale serviciului numai în perioada celor dou? r?zboaie mondiale.
În vara anului 2008, Cog a introdus prima locomotiv? diesel. Marea recesiune ?i criza energetic? a dus la sc?derea num?rului de pasgeri iar Cog a încercat s? reduc? costurile,introducând locomotivele diesel, care faceau trei c?l?torii dus –întors la costul unei c?l?torii dus-întors realizat? cu o locomotiv? cu abur. În 2015, calea ferat? Cog a transportat cei mai mul?i pasageri din istoria sa,marcând acest record, al patrulea an consecutiv .

Cu placa de alunecare  „?indrila diavolului”

În primele zile ale construc?iei c?ii ferate,muncitorii pentru a mic?ora timpul de urcare ?i coborâre pe pant?, au inventat pl?cile de alunecare, care a?ezate peste cremalier? le asigurau deplasarea rapid? împreun? cu uneltele lor.Aceste pl?ci – nu g?seai dou? la fel- aveau aproximativ 90 cm lungime ?i 25 cm l??ime, erau realizate din lemn cu rama din fier forjat ?i cu dou? mânere lungi facute din specii tari de lemn, ata?ate la cap?tul de jos al pl?cii. Timpul mediu pentru coborârea muntelui, folosind aceste pl?ci a fost de aproximativ 15 minute. Recordul a fost de 2,45 minute, cu o vitez? de peste 100 km/h.
„?indrila Diavolului” a fost interzis? în 1906, dup? moartea accidental? a unui angajat. Ulterior proiectul cremalierei a fost modificat, astfel încât vechiul mecanism de frânare s? aib? aderen?? mai mare.

Proiectul mecanic

Cale ferat? Cog a proiectat ?i construit toate locomotivele ?i vagoanele de pasageri în atelierele companiei, situate la baza Muntelui Washington.
Fiecare tren este compus dintr-o locomotiv? care împinge un singur vagon pe munte,iar la coborâre de pe munte, se merge cu spatele. Locomotiva ?i vagonul au fost echipate ini?ial cu un mecanism cu pinion ?i clichet, mecanism care intimpul urcarii, previne orice rotire înapoi; în timpul coborârii, atât locomotiva cât ?i vagonul sunt frânate. Îmbun?t??iri recente ale proiectului, au înlocuit clichetul (roata ?i mecanismul cu clichet) cu ambreiaje ?i ansambluri de frân? pe disc.Cele mai multe dintre locomotive au fost produse de c?tre Manchester Locomotive Works.
Proiectul cremalierei utilizate a fost una din inven?iile lui Marsh, reprezentat? printr-o cremalier? sub form? de scar?, cu treptele c?reia intrau în angrenare din?ii ro?ii din?ate. Acest sistem permitea z?pezii ?i altor corpuri s? cad? prin cremalier?, împiedicând înfundarea ei.Un proiect similar numit sistemul de bare Riggenbach, a fost inventat de inginerul Niklaus Riggenbach în Elve?ia, cam în acela?i  timp.Consulul elve?ian în Statele Unite ale Americii l-a vizitat pe Marsh în timpul construc?iei C?ii ferate de pe Muntele Washington, iar rapoartele sale entuziaste, au convins guvernul elve?ian s?-i comande inginerului Riggenbach, construc?ia c?ii ferate Vitznau-Rigi- Bahn pe Muntele Rigi, care  s-a deschis pe 21 mai 1871.
Ini?ial, nu a existat nici un mod prin care dou? trenuri s? trac? unul pe lâng? altul, pe calea ferat? Cog Mount Washington. În 1941, a fost inventat un schimb?tor de cale ?i s-au ad?ugat dou? linii secundare cu cremalier?, suficient de lungi,pentru a se putea devia dou? trenuri descendente, astfel încât trenurile care urc?, s?-?i poat? continua drumul c?tre vârf, aceasta permi?ând utilizarea mai multor trenuri de c?l?tori dus-întors,zilnic.

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Mount_Washington_Cog_Railway

Cateva imagini:

Mount Washington Cog Railway

Linia c?tre vârf în 1893

Plecarea din depou anii 1880

În sus pe munte

Sosirea la Vârf

La vale cu ?indrila Diavolului

Placa de alunecare “?indrila Diavolului”

Roata din?at? cremalier? ?i pinion

Schimb?tor de cale

Locomotiva Ammonoosuc

Locomotiva pe biodiesel “Abenaki”
 
Cam în aceea?i perioad? cu Calea ferat? cu cremalier?- Muntele Washington s-a construit ?i .....Rigi Bahnen (RB) (in germana-caile ferate Rigi) este o intreprindere feroviara elvetiana ce leaga pe de o parte localitatea Vitznau din cantonul Lucerna si pe de alta parte localitatea Arth din cantonul Schwytz de Rigi, o destinatie turistica importanta in Elvetia . Reteaua feroviara are ecartament normal (1435 mm) si cremaliera.

Mai multe detalii tot pe acest forum:

Rigi Bahnen-cale ferata montana
 
O alta CF cu cremaliera frumoasa este:

Calea ferata Brienz-Rothorn Bahn

Brienz Rothorn Bahn (BRB) este o companie feroviara ce exploateaza o linie cu cremaliera intre Brienz in Elvetia si Rothorn de Brienz.Destinata doar transportului turistic, circulatia este intrerupta pe timpul iernii.Datorita pantelor mari s-a recurs la cremaliera pe toata lungimea traseului.

Istoric

Linia a fost data in exploatare in totalitate la 17 iunie 1872 dupa doi ani de munca. Primul razboi mondial, urmat de o perioada cu slabe rezultate financiare pentru companiei, determina suspendarea exploatarii acestei linii intre 1 august 1914 si 14 iunie 1931 .

Traseul

Calea ferata dintre Brienz si Rothorn are o lungime de 7.6 km, cu o diferenta de nivel de 1678 de metri si o panta de 224 la mie. Raza minima de curbura este de 60 de metri.

Expoatarea

Avand in vedere destinatia exclusiv turistica, aceasta linie nu a fost niciodata electrificata. Si astazi tractiunea majoritatii trenurilor este asigurata de locomotive cu aburi, doar cateva mici locomotive Diesel asigura transportul trenurilor destinate intretinerii liniei.

Materialul rulant

Locomotivele cu aburi sunt furnizate de firma elvetiana SLM Winterthur, specializata in caile ferate cu cremaliera.

Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/Brienz_Rothorn_Bahn

Doua filmulete de prezentare:

Brienz Rothorn Bahn 1

Brienz Rothorn Bahn 2

Si alte imagini frumoase prezentate de user-ul Cristian G pe acest forum la:

Brienz Rothornbahn
 
Calea Ferat? Pilatus

Calea ferat? Pilatus (Pilatusbahn (PB))(în francez? – cheminde fer du Pilate-), exploatat? de o intreprindere feroviar? elve?ian?, leag? comuna Alpnachstad din cantonul Obwald cu vârful muntelui Pilatus (Pilatus-Kulm)(2120 m) printr-o cale ferat? cu cremalier?, cea mai abrupt? din lume, pe un traseu temerar cu o pant? de pân? la 48%, cu ?apte tuneluri ?i peste dou?zeci ?i trei de poduri.

Istoric

Linia de ecartament îngust (800 mm), cu o lungime de 4,6 km, a fost pus? în func?iune la 4 iunie 1889, mai întâi cu trac?iune pe abur.
Electrificarea cu tensiunea de 1500 vol?i cc, a devenit efectiv? din 1937, odat? cu punerea în func?iune a primei motoriz?ri electrice, la 15 mai 1937.
Constructorul liniei Pilatus a fost inginerul Eduard Locher din Zurich, care a conceput un sistem de cremalier? diferit de cel al lui Niklaus Riggenbach. Locomotivele prezentau o combina?ie între locomotiv? cu abur ?i vagon cu treizeci ?i dou? de locuri pe scaune. Cazanul locomotivei a fost a?ezat transversal pe vehicul, în partea de jos a acestuia.
Pân? în 1937, unsprezece automotoare cu abur, parcurgeau traseul în 75 de minute.În 2011, c?l?toria avea o durat? de 30-40 minute ?i mai mult de 300 000 de personae,folosesc acest mijloc de transport, annual.
Din 1956, este posibil? urcarea pe muntele Pilatus cu telecabina Kriens- Frakmuntegg sau cu telefericul Pilatus.Ambele instala?ii apar?in companiei Pilatusbahn.
Pe vârf, dou? hoteluri î?i a?teapt? vizitatorii, Bellevue ?i Pilatus-Kulm. Acesta din urm?, construit în 1890, este clasat ca monument istoric.

Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/Pilatusbahn

Cateva imagini:

Automotor sosind la cap?tul de sus al liniei

Primul vehicul de transport la 1890

?i câteva filmule?e de prezentare:

Grand Train Tour of Switzerland – Pilatus-Bahn

125 Jahre Pilatus Zahnradbahn Jubiläumsfilm 2014

Von Luzern auf den Pilatus via Alpnachstad in 1937

Pilatusbahn 2013
 
Calea ferata Jungfrau
Calea ferata Jungfrau (in germana Jungfraubahn) JB, este o linie elvetiana care face legatura intre garile Kleine Scheidegg si Jungfraujoch, traversand prin tunel varfurile Eiger (3970 m altitudine) si Monch (4107 m altitudine) pentru a se opri la Jungfraujoch in apropierea varfului Jungfrau. Situata la o altitudine de 3454 metri , statia de cale ferata Jungfraujoch este cea mai inalta din Europa.
...........
- 1892: la 10 august, calea ferata Lauterbrunnen -?? Wengen -?? Kleine Scheidegg - Grindenwald este pusa in functiune pana la Kleine Scheidegg.
- 1893: la 20 iunie, linia Wengernalp este data in folosinta( pana la Kleine Scheidegg).
- 1893: Adolf Guyer - ??Zeller cere o concesiune pana la Kleine Scheidegg;
- 1894: la 21 decembrie, concesiunea este acordata de Parlament;
- 1896: prima lovitura de tarnacop este data in cursul verii;
- 1898: la 19 septembrie, punerea in functiune a partiei in aer liber Kleine Scheidegg -?? Eigergletscher;
- 1899: la 2 august, are loc punerea in functiune pana la Rotstock. In acelasi an, Adolf Guyer-Zeller, moare.
- 1903: la 28 septembrie, ajunge pana la Eigerwand;
- 1905: la 28 iulie, ajunge la Eismeer;
- 1912: linia atinge Jungfraujoch la 21 februarie si pana la 1 august, gara este deschisa.Extinderea pana la intalnirea cu Jungfrau ramane in stadiul de proiect.
Caracteristici
- Lungimea: 9.3km;
- Cale ferata metrica (1000 mm) cu cremaliera;
- Tractiune electrica 1125 V / 50 Hz;
- (Trifazic), 2 fire de contact aeriene -?? (2 faze) si prin sine - ??(o faza);
- Substatie electrica, alimentata de o retea proprie din Lauterbrunnen;
- Recuperarea energiei la coborare.
- Declivitate maxima: 25%;
- Viteza maxima:
- 24 km/h pentru automotoare, diminuat la urcarea pantelor;
- 19 km/h pentru locomotive, diminuat la urcarea pantelor;
- Pasageri: 4000 / zi, in zilele de varf;
- Material rulant: 5 locomotive, 10 rame automotoare, 8 rame automotoare duble, 10 vagoane.

Sursa: http://fr.wikipedia.org/wiki/Chemin_de_fer_de_la_Jungfrau

Mai multe detalii pe acest forum:

Cea mai inalta cale ferata din Europa

Si un filmulet cu aceasta cale ferata:

https://www.youtube.com/watch?v=Eih8Ue2wCLc
 
O alta cale ferata cu cremaliera prezentata pe acest forum este:

Calea ferata Achensee
Calea ferata Achensee (Achenseebahn) este o cale ferata cu cremaliera, metrica (ecartament 1000 mm), din Austria. Ea leaga localitatea Jenbach de Seespitz situata pe malul lacului Achensee din Tirol.
Deschiderea sa a avut loc in 1889. Linia este exploatata numai cu locomotive cu aburi. Ea apartine Societatii anonime a caii ferate Achensee ( Acheseebahn-Aktiengesellshaft) al carei capital este detinut 70% de localitatile traversate.
Caracteristici
Cu o lungime de aproape 7 km, linia porneste din Jenbach, singura gara austriaca cu 3 ecartamente de cale ferata diferite.Aceasta gara se afla pe linia cu ecartament normal dintre Kufstein si Innsbruck ce apartine cailor ferate austriece Osterreichische Bundesbahnen (OBB), pe calea ferata ingusta de 760 mm Zillertbahn ce pleaca in directia Mayrhofen si de asemenea pe linia metrica spre Achensee.
Linia este echipata cu o cremaliera de tip Riggenbach, de la iesirea din gara Jenbach pana la Eben. Pe aceasta portiune gasim rampe mari de pana la 16%.
Trenurile isi continua drumul spre Seespitz in simpla aderenta, deoarece pantele sunt mai putin abrupte, atingand maximul de 2.5%. In punctul terminus, situat pe malul lacului Achensee, trenurile predau corespondenta vaselor de croaziera care asteapata la un debarcader din apropierea statiei.
Linia pleaca din Jenbach de la altitudinea de 530 metri si urca pana la statia Burgek la km 1.4 si altitudinea de 624 metri, continua sa urce pana la statia Eben, km 3.6 si altitudinea de 970 metri de unde coboara usor spre Maurach, km 4.8 si altitudinea de 956 metri ca in final sa ajunga pe malul lacului la Achensee la 931 metri altitudine dupa ce a strabatut 6.7 km.
Materialul rulant
De la deschiderea caii ferate Achenseebahn in 1889, sunt utilizate patru locomotive de tip 020t.
- N. 1, type 020t, livrée en 1889 par Florisdorf ??  Vienne, (N. construction 701), "Theodor",
- N. 2, type 020t, livrée en 1889 par Florisdorf ??  Vienne, (N. construction 702), "Hermann",
- N. 3, type 020t, livrée en 1889 par Florisdorf ??  Vienne, (N. construction 703), "Georg",
- N. 4, type 020t, livrée en 1889 par Florisdorf ??  Vienne, (N. construction 704), "Carl",
Locomotiva nr. 4 a fost utilizata din 1945 pana in 2005 ca magazin de piese de schimb pentru intretinerea celorlalte trei, care sunt cele mai vechi locomotive cu cremaliera in activitate din Austria.
La aceasta data, s-a luat decizia de reconstruire a locomotivei nr. 4, din care nu a mai ramas decat sasiul intreg,in scopul de a pregati perioada de revizie grea, indispensabila functionarii celorlate 3 locomotive, in urmatorii ani.
Locomotiva nr. 1, a fost grav avariata ca urmare a incendiului izbucnit la depoul din Jenbach la 16 mai 2008.
Vagoanele
Trenurile circula in general cu doua vagoane, unul inchis si altul deschis. Vagoanele sunt impinse la urcare si retinute de locomotive la coborare. Vagoanele deschise dispun la partea din sus de o platforma pe care se urca conductorul, pentru a da semnale mecanicului de la distanta.
Mai exista cateva vagoane, a caror folosire este limitata la intretinerea caii ferate, deoarece aceasta nu asigura si servicii de transport marfa.

Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/Chemin_de_fer_de_l%27Achensee

Mai multe detalii pe acest forum: http://www.forum.lokomotiv.ro/viewtopic.php?f=89&t=13359&p=155921#p155921

Si doua filmulete de prezentare:

Achenseebahn

Achenseebahn 2
 
Cremaliera de la Montserrat

Cremaliera de la Montserrat este o cale ferat? metric? cu cremalier?, în sistem Abt, situat? în Spania, provincia Catalonia, masivul Montserrat. Ea leag? localitatea Monistrol de Montserrat de M?n?stirea Montserrat.
La început a fost proprietatea societatii Ferrocarrils de Muntanya de Grans Pendents (FMGP), pus? în func?iune la 5 mai 1892 ?i inaugurat? la 6 octombrie, anul urm?tor. Ea a fost inchis? la 12 mai 1957. Dup? reconstruc?ia ?i repunerea în functiune la 11 iunie 2003, este exploatat? de societatea Ferrocarrils de la generalitat de Catalunya.

Prima perioada (1882-1957)

Proiectul

Era 1 septembrie 1880 când inginerul Joaquim Carreras prezint? guvernului spaniol un proiect de cale ferat?, având gara de plecare în apropierea g?rii Monistrol-Nord (redenumit? din Castellbelli i el Villar –în Monistrol de Montserrat) a societ??ii - Compania de los caminos de hierro del Norte ?i gara de sosire la m?n?stirea Montserrat. Linia era împ?r?ita în dou? sec?iuni. Prima, între Monistrol Partida pân? la traversarea râului Llobregat, cu o lungime de 2 km era cu simpl? aderen??.A doua, de la râul Llobregat pân? la Montserrat cu o lungime de 4.7 km era cu cremalier?, cu rampe atingand 21%. La 31 decembrie 1881 a fost constituit? societatea – Ferrocarrils de Muntanya de Grans Pendents. Calea ferat? de la Monistrol la Montserrat a fost concesionat? de guvernul spaniol la 27 iulie 1882. Lucr?rile la terasamentele din jurul g?rii Monistrol Partida au fost începute imediat.
În 1889 societatea reface în totalitate studiile ?i modific? atât traseul liniei cât ?i sistemul de cremalier?. Linia cu ecartament metric are acum o lungime de 8.624 km. ?i o pant? maxim? de 15%. Ea este dotat? în totalitate cu cremalier? Abt. Noul proiect este depus în mod oficial de administra?ia firmei la 17 octombrie 1890. Este aprobat de guvern în aprilie 1891, lucr?rile fiind reluate în septembrie.

Construc?ia ?i evolu?ia

Lucr?rile au fost finalizate în mai pu?in de ?ase luni, în ciuda s?p?rii a doua tuneluri ?i a construc?iei podurilor peste râurile Mara ?i Llobregat.Primul tren a ajuns la Montserrat la 25 iulie 1892.
Linia a fost inaugurat? la 6 octombrie 1892.Ea dispunea atunci de 3 statii: Monistrol Partida, Monistrol-Vila si Montserrat. In 1895 este ad?ugat? halta La Bauma. În 1905 linia este prelungit? pân? la gara Monistrol Nord, permi?ând leg?turi directe cu trenurile de ecartament larg de la Compania de los caminos de hierro del Norte. Cu toate acestea ?antierul va dura pân? în 1913. Aceast? prelungire va duce la închiderea ?i dezafectarea g?rii Monistrol Partida.
În 1924, Companya general dels Ferrocarrils Catalans pune în func?iune linia de la Martorell la Manresa ?i creeaz? o gar? de coresponden?? pentru linia cu cremalier?, numit? Monistrol Enllac.
În timpul r?zboiului civil,începând cu 18 iulie 1936, sindicatele feroviarilor preiau controlul liniei, iar în anul urm?tor , linia e folosit? pentru a transporta r?ni?ii la M?n?stirea Montserrat, transformat? în spital. Pân? la sfâr?itul r?zboiului civil, în 1939, linia este resdeschis? c?l?torilor.
La 25 iulie 1953,, un accident grav duce la închiderea liniei timp de dou? s?pt?mâni.
La 4 mai 1957, datorit? st?rii proaste a liniei, divizia de inspec?ie a companiei feroviare, ordon? închiderea liniei. Aceast? închidere începe efectiv din 12 mai, dat? la care trenul efectueaz? ultimul voiaj.

Materialul rulant

Prima comand? de material rulant a fost realizat? la 3 septembrie 1891 la Societatea Anonima – Anciens etablissements Cail. Ea cuprinde specifica?iile a cinci locomotive cu aburi ?i cremalier? care au fost livrate în 1892. Trei locomotive suplimentare au fost achizi?ionate între 1892 si 1923.
Toate locomotivele, numerotate de la 1 la 8 au primit nume de botez: nr.1 Fecioara din Montserrat; nr.2 Monistrol; nr.3 San Jeronimo; nr.4 Victor Balaguer; nr.5 Abad Deas; nr.6 Julian Fuchs; nr.7 Elias Rogent; nr. 8 Conde de Lavern.
Locomotivele nr.3 si 5 au fost radiate în urma accidentului din 1953.
Au existat pân? la 21 de vagoane în serviciu pe aceast? linie.Ele aveau o capacitate de 50-60 pasageri repartiza?i în cinci compartimente cu usi laterale.
…………………………………………………………………………..
Ast?zi linia este deservit? de cinci vagoane cu podea joas?, dotate cu motoare electrice tip Stadler GTW, construite la Stadler Rail în Elve?ia.Vagoanele sunt numerotate de la AM1la AM5 ?i denumite dup? vârfurile montane locale.Ele sunt echipate cu angrenaje care s? interac?ioneze cu cremaliera c?ii ferate, transportând fiecare pân? la 200 de pasageri.De asemenea sunt dotate cu aer condi?ionat ?i ferestre panoramice care ofer? o priveli?te deosebit? asupra peisajelor din zon?. Trenurile circul? cu o vitez? maxim? de 30 km/h pe por?iunea cu cremalier? ?i cu 45 km/h pe cea cu simpl? aderen??.În 1930 pe aceast? linie au circulat ?i locomotive electrice, E4 transferate de la Calea ferat? cu cremalier? –Vall de Nuria, pentru remorcarea trenurilor de lucru, la electrificarea liniei prin fir aerian la 1500 V cc.
Linia este operat? de compania – Ferrocarrils de la Generalitat de Catalunya (FGC). Aceast? societate mai opereaz? dou? funiculare feroviare care pornesc de la sta?ia terminus a c?ii ferate cu cremalier?. Funicularul Sant Joan, urc? spre vârful muntelui, în timp ce funicularul Santa Cova, coboar? la un altar aflat în josul muntelui.

Sta?iile

Linia a cunoscut ?ase puncte de oprire dup? cum urmeaz?:
1.Monistrol-Nord (Km 0.000) Gara de coresponden?? cu trenurile de la Compania de los caminos de hierro del Norte de la Barcelona la Manresa.
2. Monistrol Partida (km 0.774). Gara terminus ini?ial? a liniei, ea a fost suprimat? dup? prelungirea pân? la Momistrol-Nord, în 1905.
3. La Bauma (km 1.837). Simpla halt? deschis? în 1895. Ea dispunea de un peron cu acoperi? din lemn.
4.Monistrol- Enllac (km 3.138). Gara de coresponden?? cu linia Barcelona –Manresa prin Martorell de la Companya General dels Ferrocarrils Catalans pus? în func?iune în 1924.
5. Monistrol-Vila (km 4.313). Centrul nevralgic al re?elei feroviare unde se g?sea depoul ?i atelierul de între?inere a materialului rulant.El dispune de un important fascicol de c?i, permi?ându-i primirea c?l?torilor ?i a m?rfurilor.
6. Montserrat (km. 8.624).Cap?tul liniei de la picioarele m?n?stirii.

Exploatarea

La deschiderea liniei serviciul a fost asigurat de douasprezece trenuri pe zi.

Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/Cr%C3%A9maill%C3%A8re_de_Montserrat ?i https://en.wikipedia.org/wiki/Montserrat_Rack_Railway

Cateva imagini:

Ram? Stadler parasind gara Monistriol

Sta?ia terminus a c?ii ferate cu cremalier? Mont Serrat

Tren pe platforma subteran? a sta?iei terminus

?i un filmule? de prezentare:

Monistrol-Montserrat Monastery
 
Calea ferat? cu cremalier?

O cale ferat? cu cremalier? (numit? ?i  cale ferat? cu pinion ?i cremalier? sau cale ferat? zim?at? ) este o cale ferat? abrupt? având între ?inele de rulare o ?in?  din?at? (cremalier?).Trenurile sunt echipate cu unul sau mai multe roti din?ate sau pinioane care angreneaz? cu ?ina cremalier?. Acest lucru permite trenurilor s? opereze pe pante abrupte mai mari de 7 sau 10% aceast? limit? fiind maximul de aderen?? pentru frecarea simpl? dintre ?in? ?i roat?. Cele mai multe din c?ile ferate cu cremalier? sunt c?i ferate montane, de?i câteva sunt c?i ferate de tranzit  sau linii de tramvai construite pentru a dep??i o pant? abrupt? în mediul urban.
Prima cale ferat? cu cremalier?, a fost calea ferat? dintre Middleton ?i Leeds în West Yorkshire, Anglia pe care a rulat cu succes comercial, prima locomotiv? cu abur –Salamanca- în 1812. A fost folosit un sistem cu pinion ?i cremalier?, proiectat ?i brevetat în 1811 de c?tre John Blenkinsop.
Prima cale ferat? montan? cu cremalier? a fost calea ferat? “zim?at?” Mount Washington, în statul American New Hampshire, pe care a circulat primul tren cu c?l?tori pl?titori de bilete în 1868.Traseul a fost terminat pân? în vârful Muntelui Washington în 1869.Prima cale ferat? montan? din Europa continental? a fost Vitznau-Rigi-Bahn, pe muntele Rigi din Elve?ia, care a fost deschis? în 1871.Ambele linii sunt utilizate ?i ast?zi.
Sisteme de cremaliere
Au fost dezvoltate o multitudine de sisteme de cremaliere. Ast?zi, majoritatea c?ilor ferate cu cremalier? utilizeaz? sistemul Abt.
Sistemul Blenkinsop
Locomotiva cu cremaliera Blenkinsop
John Blenkinsop credea c? aderen?a dintre ro?ile metalice ?i ?ine este prea mic?, astfel încât în 1812, a construit pentru C?ile Ferate Middleton, locomotive prev?zute pe partea stâng? cu un pinion cu diametrul de 914 mm ?i 20 de din?i, având cel pu?in doi din?i angrena?i la partea exterioar? a cuponului de  ?in?  cu cremalier?, totul realizat dintr-o singur? bucat?, cu lungimea de un Yard (3 picioare (914 mm)). Sistemul Blenkinsop a r?mas în folosin?? timp de 25 de ani pe calea ferat? Middleton, dar  a devenit o curiozitate, deoarece simpla aderen?? s-a dovedit a fi suficient? pentru c?ile ferate  orizontale.
Sistemele cu cremalier? plaseaz? ?ina cremalier? la jum?tatea distan?ei dintre ?inele de rulare, cu excep?ia primelor instala?ii cu cremalier? Morgan.
Sistemul Marsh
Sistemul de cremaliera Marsh
Prima cale ferat? cu cremalier? care a avut succes în Statele Unite, a fost calea ferat? „zim?at?” de pe Muntele Washington, dezvoltat? de Sylvester Marsh.Pe numele lui Marsh a fost emis în septembrie 1861, un brevet SUA, pentru ideea general? a unei cai ferate prevazut? cu o ?in?  din?at? iar în ianuarie 1867  pentru un dispozitiv în care o roat? din?at? (pinion) angreneaz? cu rolele dispuse în form? de scar?, între dou? ?ine forjate în form? de L. Prima demonstra?ie public? a sistemului cu cremalier? Marsh de pe Muntele Washington, a fost f?cut? la 29 august 1866, pe un tronson de cale ferat?  cu lungimea de 402 metri (un sfert de mil?).Calea ferat? de pe Muntele Washington a fost deschis? publicului pe 14 august 1868.Pinioanele de pe locomotive aveau din?i adânci, care s? asigure în orice moment, contactul a cel pu?in doi din?i cu cremaliera, aceast? m?sur? ajutând la reducerea posibilita?ii, ca pinioanele s? sar? din angrenare.
Sistemul Riggenbach
Sistemul Riggenbach
Sistemul de cremalier? Riggenbach a fost inventat de Niklaus Riggenbach aproximativ in aceea?i perioada dar independent de Marsh. Riggenbach a solicitat în 1863 un brevet francez pentru un model de lucru pe care l-a folosit pentru a capta interesul sus?in?torilor elve?ieni. In acest timp, consulul elve?ian în Statele Unite ale Americii, a vizitat calea ferat? „zim?at?” a lui Marsh de pe Muntele Washington, prezentând  apoi guvernului elve?ian un raport entuziast.Dornic de a stimula turismul în Elve?ia, guvernul a comandat construc?ia unei cai ferate cu cremalier? pe Muntele Rigi, lui Riggenbach.
Ca urmare a construc?iei unei locomotive prototip care a fost testat? pe o linie dintr-o carier? în apropiere de Berna, „Vitznau Rigi Bahn”  s-a deschis la 22 mai 1871.
Sistemul Riggenbach este asem?n?tor ca proiect cu sistemul Marsh. Acesta folose?te un suport sub form? de scar? ale c?rei laturi realizate din pl?ci metalice sunt conectate prin tije rotunde sau p?trate fixate la intervale regulate.Sistemul Riggenbach are dezavantajul c? suportul cremalierei este mai complex ?i mai greu de construit decât al celorlalte sisteme.
Ca urmare a succesului ob?inut cu „Vitznau Rigi Bahn”, Riggenbach a înfiin?at Maschinenfabrik der Gesellschaft fur Internationalen Bergbahnen (IGB)- o companie care a produs locomotive cu ro?i din?ate dup? proiectul s?u.
Sistemul Strub
Sistemul Strub
Sistemul de cremalier? Strub a fost inventat de Emil Strub în 1896. Acesta folose?te o ?in? de cale ferat? plat? laminat? în care se prelucrez? din?i de cremalier? distan?a?i la aproximativ 100 mm. Pe locomotiv? sunt montate f?lci de siguran?? care ac?ioneaz? cu partea inferioar? pe cremalier?  pentru a preveni deraierile   ?i care pot s? serveasc? drept frâne.Brevetul american acordat lui Strub în 1898, include de asemenea detalii cu privire la modul cum cremaliera este angrenat? cu pinionul locomotivei.
Cea mai cunoscuta utilizare a sistemului Strub este pe Jungfraubahn în Elve?ia.Este cel mai simplu sistem de cremalier? men?inut care a devenit din ce în ce mai popular.
Sistemul Morgan  
Sistemul Morgan
În 1900, CE Morgan din Chicago a primit un brevet pentru un sistem de cale ferat? cu cremalier? , care mecanic era asemanator cu sistemul Riggenbach. Morgan a continuat s? dezvolte locomotive mai grele iar împreun?  cu JH Morgan a realizat schimb?toare de cale pentru acest sistem.În 1904, el a patentat o cremalier? simplificat? compatibil? cu din?ii pinioanelor locomotivelor, practic o ?in? central? în care au fost practicate g?uri p?trate.JH Morgan a brevetat mai multe variante de modele  pentru acest sistem de cremalier?.Curios, Morgan a recomandat folosirea unei linii cremalier? deplasat? fa?? de centrul c?ii ferate, pentru a permite circula?ia libera a pietonilor ?i animalelor printre ?ine..Un sistem de montare simplificat al cremalierei poate fi folosit atunci când cremaliera Morgan nu este utilizata iar suportul acesteia ofer? posibilit??i interesante pentru c?ile ferate stradale. Cremaliera Morgan poate fi utilizat? cu succes pentru pantele de pân? la 16%. GoodmanEquipment Company a început comercializarea sistemului Morgan, companiilor miniere unde a fost utilizat pe scar? larg?, în special în cazul pantelor abrupte întâlnite în subteran.Pân? în 1907, Goodman avea birouri în Cardiff, ?ara Galilor pentru a deservi pia?a britanic?. Între 1903 ?i 1909, Compania McKell produc?toare de cocs ?i c?rbune din Raleigh County, Virginia de Vest a montat peste 10700 m de cremalier? Morgan pe c?ile ferate din minele sale. Între 1905 ?i 1906, Mammoth Vein Company a instalat  2500 m de cremalier? în dou? din minele sale din Everist, Iowa , cu pante de p?n? la 16%.Compania Donohoe Coke din Greenvald, Pennsylvania a folosit în 1906, 3050 m de cremalier? Goodman.Sistemul de cremalier? Morgan a avut o utilizare limitat? pe c?ile ferate înguste cu pant? mare din zona ora?ului Chicago.
Sistemul Abt
Sistemul Abt
Sistemul Abt a fost conceput de c?tre Roman Abt un inginer de mecanic?  feroviar? elve?ian. Abt a lucrat pentru Riggebach  pe ?antierele din Olten iar mai târziu la compania de locomotive IGB. În 1885 a fondat propria companie de inginerie civil?.
La începutul anilor 1880, Abt a lucrat la un proiect de îmbun?t??ire a sistemului de cremalier? Riggenbach. În particular, cremaliera Riggenbach era greu de fabricat ?i de între?inut, folosind schimb?toare de cale foarte complexe. În 1882, Abt a proiectat un nou sistem de dantur? cu din?i verticali prelucra?i direct în ?ina cremalierei. ?ina cremalierei era format? din dou? sau trei lame din?ate montate una lâng? cealalt? cu din?i decala?i.Utilzarea mai multor lame cu din?i compensa?i, asigur? un agrenaj constant al pinioanelor ro?ii motoare a locomotivei cu cremaliera. Sistemul Abt este mai ieftin de construit decât sistemul Riggenbach, deoarece pentru o anumit? lungime, greutatea cremalierei este mai mic?. Cu toate acestea, sistemul Riggenbach prezint? o rezisten?? mai mare la uzur? decât sistemul Abt. Inginerul Abt a dezvoltat de aemenea, un sistem pentru facilitarea trecerii de la simpla aderen?? la cremalier?, folosind o sec?iune cu cremaliera montat? pe arcuri, pentru ca din?ii pinionului s? intre treptat în angrenare.
Sectiune de tranzitie
Prima utilzare a sistemului Abt a fost pe Harzbahn în Germania, linie care a fost deschis?  în 1885. Locomotivele cu aburi de pe c?ile ferate ale companiei miniere Muntele Lyell au avut cilindri separa?i pentru ac?ionarea pinioanelor, la fel ca locomotivele de clas? X folosite pe calea ferat? Nilgiri.
Sistemul Locher
Sistemul Locher
Sistemul de cremalier? Locher, inventat de Eduard Locher, are dantura  dispus? de o parte ?i de alta a liniei cremalierei, care intr? în angrenare cu dou? ro?i din?ate orizontale ale locomotivei. Acest sistem se utilizeaz? pe pante mai abrupte decât cele folosite de celelalte sisteme unde pinioanele ar putea s?ri din angrenare.Cea mai cunoscut? utilizare este la calea ferat? Pilatus.
Sistemul Lamella
Trecerea de la Riggenbach la Lamella
Sistemul Lamella (cunoscut ?i sub numele de Von Roll) a fost dezvoltat de compania Von Roll dup? ce ?inele laminate utilizate în sistemul Strubb au devenit indisponibile. Acesta este format dintr-o singur? lam?,  similar sistemului Abt doar c? mai lat? decât o lam? Abt. Dantura sistemului Lamella poate fi utilizat? de locomotivele concepute pentru sistemele Riggenbach  sau Strub. Anumite c?i ferate folosesc mai multe sisteme de cremalier?; de exemplu: St. Gallen Gais Appenzell a c?ilor ferate din Elve?ia au sec?iuni cu sistem Riggenbach, Strub ?i bare Lamella.
Sistemul cu cremalier? ?i simpl? aderen?? (mixt) /Sistemul pur cu cremalier?
Sistemul mixt cu cremalier? ?i simpl? aderen?? utilizeaz? angrenajul pinion/cremalier? numai pe cele mai abrupte sec?iuni iar pe celelate por?iuni fun?ioneaz? ca o cale ferat? obi?nuit?. Pe cele mai abrupte trasee se folose?te numai sistemul cu cremalier?. Pentru acest caz, pinioanele locomotivelor folosesc in general principiul „roat? liber?” ?i în ciuda aparen?elor nu contribuie la remorcarea trenului. În acest caz cremalierele continu? ?i în p?r?ile orizontale dac? este cazul.
Sistemul Fell
Sistemul Fell
Sistemul feroviar montan Fell nu este strict vorbind o cale ferat? cu cremalier?, deoarece nu exist? nici un dinte pe cremalier? ?i nici pe ro?i.Mai degrab?, acest sistem utilizaz? o ?in? central? mai ridicat? montat? între cele dou? ?ine de rulare pe liniile abrupte, pe care ruleaza lateral dou? ro?i orizontale pentru a m?ri frecarea. Trenurile sunt propulsate de ro?i sau frânate de sabo?i ac?iona?i orizontal pe ?ina central?, precum ?i prin intermediul ro?ilor normale de rulare.
Macaze
Macazele c?ilor ferate cu cremalier? sunt la fel de variate ca ?i sistemele cu cremalier? folosite pe c?ile ferate ?i op?ionale cum ar fi cele folosite pe C?ile ferate centrale din Elve?ia sau pe c?ile ferate Wilderness de pa coasta de vest a Tasmaniei unde sunt utilizate macaze pe sec?iuni plate unde este suficient? simpla aderen?? (de exemplu la o bucl? de trecere spre vârf). Alte sisteme care se bazeaz? pe ro?ile din?ate motoare cum ar fi Dolderbahn din Zurich, Strbske Pleso în Slovacia ?i cale ferat? cu cremalier? Plate Schynge, unde trebuie comutat? ?ina cremalier?. Macazul Dolderbahn folose?te deplasarea împreun? a celor trei ?ine, opera?ie care se efectueaz? la fiecare trecere a trenurilor de pe o linie pe alta. Geometria sistemului cu cremalier? are un impact mare asupra construc?iei macazului. În cazul în care cremaliera este mai sus decât ?inele de rulare, nu este necesar? întreruperea acestora pentru a permite trecerea pinioanelor motoare. Strub a documentat în mod explicit acest lucru în brevetul s?u american.Macazele pentru sistemul de cremalier? Morgan, au fost similare cu cele cu cremaliera ridicat? deasupra ?inelor de rulare.  ......................................................
Macazele sunt mult mai complexe atunci când cremaliera este la sau sub nivelul ?inelor de rulare.
Macaze 1
Macaze 2
Locomotivele cu ro?i „zim?ate”
Ini?ial aproape toate c?ile ferate „zim?ate” au fost operate de locomotive cu abur. Doar c? aceste locomotive trebuie modificate substan?ial pentru a putea lucra eficient în aceste condi?ii. Spre deosebire de o locomotiv? Diesel sau de locomotivele electrice, locomotiva cu abur func?ioneaz? datorit? prezen?ei unui cazan care s? aib? destul? ap? la un anumit nivel.Cazanul locomotivei necesit? ap? care s? acopere ?evile boilerului care trebuie s? fie tot timpul deasupra focarului locomotivei.În cazul în care acest lucru nu se poate realiza, presiunea cazanului va cre?te necontrolat, fapt care se va termina cu o catastrof?.
Pe c?ile ferate cu cremalier? cu pante extreme, cazanul, cabina ?i suprastructura, sunt înclinate în raport cu ro?ile, astfel încât acestea s? aib? o pozi?ie cât mai apropiat? de orizontal? atunci când ruleaz? pe pantele abrupte. Aceste locomotive de multe ori nu pot func?iona pe drum drept, ?i astfel întreaga linie, inclusiv atelierele de între?inere trebuie construite în pant?. Acesta este ?i unul din motivele pentru care c?ile ferate cu cremalier? au fost printre primele care au fost electrificate iar cele mai multe din acestea folosesc trac?iunea electric?. În unele cazuri este utilizat cazanul vertical care este mai pu?in sensibil pentru aceste c?i ferate în pant?. Pe o cale ferat? cu cremalier?, locomotivele sunt întotdeauna plasate mai jos decât vagoanele de pasageri din motive de siguran??: locomotiva este dotat? cu frâne puternice, incluzând de multe ori cliche?i sau sabo?i de prindere solid? pe ?ina cremalierei.Anumite locomotive sunt echipate cu frâne automate care intr? în func?iune în cazul în care viteza devine prea mare, prevenind „sc?parea la vale” a trenului. De multe ori nu exist? nici un cuplaj între locomotiv? ?i tren, deoarece gravita?ia va împinge întotdeauna vagoanele cu pasageri în jos spre locomotiv?. Vehiculele ac?ionate electric sunt dotate de asemenea ?i cu frâne electromagnetice.
Viteza maxim? a trenurilor care opereaz? pe o cale ferat? cu cremalier? este foarte sc?zut?, în general între 9 ?i 25 km/h, în func?ie de gradientul pantei ?i de modul de propulsie.

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Rack_railway  si

        https://fr.wikipedia.org/wiki/Chemin_de_fer_%C3%A0_cr%C3%A9maill%C3%A8re
 
Lista c?ilor ferate cu cremalier?
Angola:
- Cheile Lengue
- Benguela railway
Argentina:
- Calea ferat? transandin? între Mendoza ?i Santa Rosa de los Andes, Chile (vezi mai jos la Chile )
Australia:
- West Coast Wilderness Railway în Tasmania, originala deschis? în 1896 înfunc?iune la minele de cupru Mount Lyell apoi închise ?i relocate complet în 1960. Reconstruite ?i redeschise pentru turi?ti în 2003. Folose?te sistemul Abt cu ecartamentul de 1067 mm.
- Calea ferat? cu cremalier? de pe muntele Morgan- sistemul de cremalier? a fost pân? în 1952 când linia a fost deviat?. A folosit sistemulAbt cu ecartamentul de 1067mm.
- Ellalong Colliery – sistem Lamella subteran- instalat în 1984
- Skitube Alpine Railway – sistem Lamella – în Snowy Mountains, deschis? în 1987 cu ecartament 1435 mm.
Austria:
- Achensee Railway (Acheseebahn), Tyrol, ecartament 1000 mm;
- Erzberg Railway ( Erzbergbahn), Styria
- Gaisberg Railway, Gaisberg (1887- 1928)
- Kahlenberg Railway, Kahlenberg, Dobling, Vienna (1872- 1920)
- Schafberg Railway, Upper Austria – ecartament 1000 mm
- Schneeberg Railway, Lower Austria
Bosnia – Her?egovina
- Linia Goles – Donji Vacuf (sec?iunea dintre Komar ?i Sattel). Cremalier? Abt. Exploatat? între 1894 -1975.
- Linia Podorasac – Bradina (pasul Ivan). Cremalier? Abt. Exploatat? între 1891 – 1966.
Bolivia:
- Linia Rio Mulatos – Potosi
- Calea ferat? Arica – La Paz –folose?te cremalier? Abt cu dou? lame. Deschis? în 1912.
Brazilia:
- Corcovado Rack Railway
- Estrada de Ferro Santos – Jundiai, care a devenit o parte din Rede Ferroviaria sociedade Anonima (RFSA) 1957 – 1997, în prezent de DNA Logistica. Ecartament 1600 mm, între gabaritul Paranapiacaba ?i Raiz de Serra.
Chile:
- Arica – La Paz railway;
- Santa Lucia Hill tramway (Abt sistem), Santiago (1902 – 1910)
Republica Ceh?:
- Calea ferat? „zim?at?” Tanvald – Harrachov
Fran?a:
- Linia C de metrou- Lyon. Exploatat? din 1974. Cremalier? Von -Rol
- Mont Blanc tramway. Exploatat? de la 1906. Cremalier? Strub
- Montenvers tramway. Exploatat? de la 1907. Cremalier? Strub.
- Trenule?ul de la Rhune. Linie exploatat? de la 1924. Cremalier? Strub
- Panoramicul de Domes .
Germania:
- Drachenfels Railway
- Harz Railway
- Rubeland Railway
- Hollentalbahn ( cu simpl? aderen?? din 1933)
- Murg Valley Railway (cu simpl? aderen?? din 1926)
- Oberweisbach Mountain Railway
- Schwartza Valley Railway
- Stuttgart Rack Railway
- Wendelstein Railway
- Bavarian Zugspitze Railway
Grecia:
- Diakofto - Kalavrita Railway (22km, ecartament 750 mm)
Ungaria:
- Fogaskereku Vasut -în Budapesta, Ungaria- este un fel de tramvai cu cremalier? pe în?l?imea Buda – Cremalier? Riggenbach pân? în 1973, apoi Strub.Pus? în func?iune în 1874
Indonezia:
- Fostele c?i ferate din Sumatra de vest, linia dintre Kayutanam ?i Batutabal (reactivare în a?teptare) ?i Padang Panjang la Payakumbuh (scoas? din uz).
- Fostele c?i ferate olandeze Indiile de Est, linia dintre Ambarawa ?i Gemawang, pe linia Kedungjati – Ambarawa – Magelang – Yogyakarta. Numai sec?iunea Ambarawa – Bedono este în func?iune ca linie turistic?.
India:
- Nilgiri Mountain Railway din statul indian Tamil Nadu face parte din patrimoniul UNESCO. Circul? de dou? ori pe zi, cu trac?iune pe abur asigurat? de locomotivele clas? X construite de firma elve?ian? Locomotive and Machine Works.
Italia:
- Mont Cenis Pass Railway – temporar? pentru construc?ia tunelului
- Funicularul Vezuviu (1880 – 1944) construit? ini?ial ca funicular ?i apoi schimbat? pe cremalier?.
- Opicina Tramway (1902 -1928 când cremaliera a fost înlocuit? de funicular)
- Rittnerbahn (sec?iunea cu crmalier? închis?)
- Superga Rack Railway
- Principe – Granarolo rack railway în ora?ul Genova
- S. Ellero – Saltino (1892 – 1922; a fost prima linie cu cremalier? construit? în Italia)
- Lagonegro – Castrovillari – Spezzano Albanese of Ferrovie Calabro Lucane (1915 – 1978)
- Vibo Valentia – Mileto of Ferrovie Calabro Lucane (1917 – 1966; a fost o cale ferat? local? cu cremalier? situat? în sudul Italiei)
- Rocchette – Asiago (1910 – 1958; a fost cea mai înalt? cale ferat? cu cremalier? din Italia)
- Catanzaro Citta – Catanzaro Sala of Ferrovie della Calabria (în func?iune; ea leag? ora?ul Catanzaro cu localitatea Sala)
- Paola – Cosenza of Ferrovie dello Stato (1915 – 1987; a fost relocat? prin tunel)
- Saline – Volterra of Ferrovie dello Stato (1863 – 1958; a facut parte din calea ferat? ce lega Cecina de Volterra. Mai jos linia plan? între Cecina ?i Saline r?mas? în serviciu)
- Dittaino – Leonforte of Ferrovie dello Stato (1918 – 1959; a fost mutat? pe insula Sicilia)
- Dittaino – Piazza Armerina of Ferrovie dello Stato (1912 – 1971; a fost dezafectat? dup? o serie de alunec?ri de teren)
- Lercara Bassa – Filaga – Palazzo Adriano – Magazzolo of Ferrovie dello Stato (1924 – 1959; a fost folosit? pentru minerit ?i transportul m?rfurilor în Sicilia)
- Agrigento – Naro – Licata (1911 – 1960? a fost folosit? la transportul sulfurilor extrase din minele din Sicilia)
Japonia:
- Ikawa Line, Oigawa Railway
- Usui Pass a fost prima linie cu cremalier? din Japonia între linia Shin – Etsu ?i C?ile ferate Na?ionale japoneze. A fost înlocuit? în 1963 cu o linie paralel? cu simpl? aderen?? care la rândul ei a fost înlocuit? cu linia Nagano Shinkansen deschis? pentru Jocurile Olimpice de iarn? de la Nagano din 1988.
Liban:
- O cale ferat? cu cremalier? folosit? pentru leg?tura dintre Beirut ?i Siria- pus? în func?iune la 3 august 1895 - ecartament îngust de 1050 mm ?i cremalier? Abt cu 2 lame. Exploatarea p?r?ii libaneze a fost întrerupt? datorit? r?zboiului din Liban.
Mexic:
- Calea ferat? îngust? (762 mm) Mapimi din statul Durango având o scurt? sec?iune de cale ferat? cu cremalier? în sistem Abt de la El Cambio la Ojuela.Panta cu cel mai mare gradient avea 13,6% ?i era urcat? de dou? locomotive cu abur Baldwin 0-6-2T construite în 1896 ?i de dou? locomotive cu abur 2-6-2T construite între anii 1898 -1900. Calea ferat? a fost închis? la începutul anilor 30”.
Panama:
- Navele mari sunt trase prin ecluzele Canalului Panama de locomotive electrice cunoscute sub numele de Mulas (asin) care ruleaz? pe ?ine cu cremalier?.
Polonia:
- Linie de belvedere la Plac Unii Lubelskiej (Var?ovia). Cremalier? Abt. Exploatat? între 1902 – 1915.
Portugalia:
- A existat o cale ferat? cu cremalier? pe insula Madeira între localit??ile Funchal ?i Monte, care a func?ionat între 1893 ?i 1943 ?i care urca mai departe pân? ?a Terreiro da Luta la 867 m deasupra nivelului m?rii.Cremalier? Riggenbach.
România:
- Linia Bou?ari – Subcetate. Cremalier? Abt pe sec?iunea Bou?ari - Z?icani. Exploatat? între 1908 – 1978.
Slovacia:
- Strbske Pleso – Strba - cale ferat? cu cremalier?
- Brezno – Tisovec – cale ferat? cu cremalier?
Africa de Sud
- Cale ferat? cu cremalier? tip Riggenbach construit? de NZASM între Waterval Boven ?i Waterval Onder. Aceasta a fost ?n func?iune pân? în 1908. Ecartamentul 1067 mm.
Spania:
- Linia Monistrol Montserrat - Montserrat Monestir. Cremalier? Abt cu 2 lame.
- Linia Ribes –Enllac --Val de Nuria . Cremalier? Abt. Pus? în func?iune în 1931.
Elve?ia:
- Appenzeller Bahnen
- Bergbahn Rheineck – Walzenhausen (RhW)
- Berner Oberland Bahn- care de asemenea de?in ?i Schynige Platte Railway
- Chemin de fer Aigle – Leysin
- Chemin de fer Aigle – Olon – Monthey – Champery
- Chemin de fer Bex – Villars – Bretaye
- Chemin de fer Blonay – Les Pleiades
- Brienz Rothorn Bahn
- Chemin de Fer de Martigny au Chatelard (MC)
- Chemin de fer Montreaux – Glion – Rochers – de –Naye
- Dampfbahn Furka – Bergstrecke (DFB)
- Dolderbahn (Db)
- Gornergratbahn ( de?inut? de BVZ Holding ?i administrat? de MGB)
- Joweid Zahnradbahn (olinie de transport marf? închis? acum)
- Jungfraubahn – calea ferat? cu cremalier? aflat? la cea mai mare îna?l?ime din Europa
- Matterhorn – Gotthard Railway (MGB) ( fost? Furka – Oberalp – Bahn and Brig –Visp – Zermatt Railway)
- Monte Generoso Railway
- Pilatus Railway
- Rigi – Bahnen (Arth – Rigi and Vitznau –Rigi railway)
- Rorscach – Heiden – Bahn, Rorschach – Heiden
- Wengernalpbahn – cea mai lung? cale ferat? cu cremalier? continu? din lume
- Zentralbahn (Zb) (fost? Swiss Federal Railway”s Brunigbahn and Luzern – Stans- Engelberg – Bahn)
Regatul Unit
- Snowdon Mountain Railway – singura cale ferat? cu cremalier? din Regatul Unit.
Statele Unite ale Americii:
- Chicago Tunnel Company – folosit? cu sistemul de cremalier? Morgan pe panta abrupt? spre Grant Park
- Manitou and Pike”s Peak Railway, Manitou Springs, Colorado. – automotoare diesel fabricate în Elve?ia cu trenuri cu unul sau dou? vagoane. Sistem de cremalier? Abt.
- Mount Washington Cog Railway, Bretton Woods, New Hampshire. –locomotive biodiesel ?i abur cu pinion pentru cremalier? tractez? trenuri pe cremalier? sistem Marsh – primul sistem din lume folosit la o cale ferat? montan?(inaugurat în 1868)
- Quincy and Torch Lake Cog Railway- cale ferat? de tramvai cu cremalier? deschis? în 1997. Hancock, Michigan.
- Green Mountain Cog Railway (abandonat?)
Venezuela:
- Linia Puerto Cabello – Valencia –folose?te cremalier? Abt cu 3 lame. Exploatat? între 1886 - 1955
Vietnam
- Da – Lat - Cham – linie în sudul Vietnamului. Abandonat? dup? r?zboiul din Vietnam. Doar o sec?iune de 7 km r?mâne în utilizare ca atrac?ie turistic?.
- Construit? în 1920, linia de 84 km a avut o parte de 34 km lungime cu cremalier?, care trece prin patru tunele cu o lungime total? de aproape 1000 m; trenurile de la Krongpha Pass urc? spre Ngoan Muc (Belle vue) Pass la Da Lat.

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Rack_railway

https://fr.wikipedia.org/wiki/Chemin_de_fer_%C3%A0_cr%C3%A9maill%C3%A8re
 
Linia de la Diakofto la Kalavryta
Linia ferat? de la Diakofto la Kalavryta este o cale ferat? îngust? (750 mm), cu cremalier?, din Grecia. Cu o lungime de aproximativ 22 km, este situat? în nordul Peloponezului, în apropierea golfului Corint la 50 de km de Patras ?i la 150 km de Atena.
Istoric
Linia deschis? în 1896, str?bate cheile Vouraikos , din apropierea vechii m?n?stiri Mega Spileon ?i se opre?te la sta?ia Zachlorou.
Lucr?rile de renovare a p?r?ii de nord a liniei (lucr?ri majore de între?inere a podurilor, de l?rgire a tunelelor ?i de înlocuire a cremalierei) au avut loc între 2007 ?i 2009. Linia a fost redeschis? în iunie 2009. În prezent,exist? trei curse zilnice,dus-întors de luni pân? vineri ?i cinci curse, la sfâr?it de s?pt?mân?.
Caracteristici
Cremaliera de tip Abt cu dou? lame, echipeaz? în jur de 3,4 km de linie pe sec?iuni distincte. Pe aceste sec?iuni panta maxima este de 20%. Curbele au raza minima de 50 m, în zonele cu cremalier? ?i de 40 m în zonele f?r? cremalier?. Linia cuprinde 6 tunele ?i 55 de poduri ?i viaducte. Viteza maxima autorizat? este de 40 km/h pe simpl? aderen?? ?i de 12 km/h pe sec?iunea cu cremalier?.
Exploatarea
Linia apar?ine re?elei OSE (Organiza?ia c?ilor ferate elene). Parcul de material rulant al liniei Diakofto – Kalavryta este constituit din ?ase rame diesel-electrice. Primele trei numerotate de la 3001 la 3003 au fost construite de Billard în 1959. La sosirea lor aceste rame, formate din dou? vagoane ( un vagon motor echipat cu un motor electric ?i un vagon remorc?), re?eua electric? nu era realizat? a?a c? s-a improvizat o solu?ie, intercalând între ele un generator electrogen, pentru func?ionarea ramelor. Lor li s-au al?turat în 1967, trei rame aproape identice dar cu un motor mai puternic, fabricate de firma Decauville ?i numerotate (de la 3004 la 3006).
Din cele ?ase locomotive cu abur construite de de firma Cail în 1891 s-a consrvat o locomotiv? , numerotat? DK 8001 (fost? DK1) pentru a fi utilizat? ocazional la trenurile speciale.
Patru noi rame diesel –electrice au fost comandate în 2007 la Stadler Rail pentru înlocuirea celor vechi. Ele au fost puse în func?iune în 2009 fiind numerotate în cadrul seriei de la 3107 la 3110.

Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/Ligne_de_Diakofto_%C3%A0_Kalavryta
?i https://en.wikipedia.org/wiki/Diakofto%E2%80%93Kalavryta_Railway

Câteva imagini:

Tren în cheile Vouraikos

Gara Kalavryta

Tunel în cheile Vouraikos

Locomotiva Cail

Rama cu grup electrogen pentru alimentarea motorului

Calea ferat? Diakofto - Kalavryta