Cai ferate inguste in general

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
Mircea Rusnac – Excursie pe traseul fostei c?i ferate Anina – Portul Secul

Am mai avut ocazia s? ne ocup?m de calea ferat? forestier? cu ecartament îngust (700 mm) Anina – Portul Secul, care f?cea leg?tura cu alt? linie disp?rut?, Secul-Re?i?a. În lungime de 37 km ?i str?b?tând o regiune muntoas? deosebit de pitoreasc?, linia Anina-Secul a fost construit? în mai multe etape în perioada 1911-1945, fiind apoi demontat? în 1971. Acum prin p?durile Semenicului mai pot fi întrez?rite numai urmele sale.



Pe aceste urme am mers ?i noi în ziua de 21 noiembrie 2010, împreun? cu coloneii Gheorghe Popoviciu ?i Florin Lungu. Punctul de pornire a fost în dreptul cantonului silvic Poiana Bichi de la Cuptoare, loc unde fosta cale ferat? traversa ?oseaua Re?i?a-Semenic. De acolo ne-am afundat în p?dure, traseul neavând la început o dificultate deosebit?. Peisajul înconjur?tor, în culorile unei zile însorite de toamn?, merit? oricând s? fie contemplat.



Dup? acest lejer drum prin p?dure, în scurt timp am întâlnit tunelul „La Pini” (Cota 603), care este foarte bine p?strat. Este un tunel drept, f?r? curbe, care pe o hart? a liniei din 1965 era trecut cu o lungime de 15 m. În realitate, este mai lung. A fost primul obiectiv interesant care marcheaz? vechiul traseu al c?ii ferate.



În continuare, dup? ie?irea din tunel, drumul a devenit mai dificil, fiind pres?rat cu numeroase obstacole (arbori r?sturna?i, un bolovan de mari dimensiuni care blocheaz? valea etc.). Dup? câteva momente de derut?, generat? ?i de faptul c? peste o parte a vechii c?i ferate s-a construit un drum forestier, traseul a fost totu?i reg?sit ?i c?l?toria reluat?. Ea a decurs f?r? alte probleme pân? la cantonul (halta) Cioaca Mare, acum aflat în stare de ruin?. Cl?direa, alt?dat? solid?, construit? din piatr?, avea un etaj, iar înspre stânga sa linia avea ramifica?ii pe care erau transporta?i bu?teni din p?dure. Acum, resturile cl?dirii ?i locul din jur mai servesc doar popasurilor vân?tore?ti, cu urme vizibile pe teren.



Mai departe, pân? c?tre Padina Seac?, traseul liniei a redevenit u?or de parcurs, el strecurându-se printre copaci ?i printre doline foarte pitore?ti. De acolo am f?cut cale întoars? pân? la Cuptoare, întrucât alte obiective demne de vizitat se mai afl? pe tronsonul Anina – Pe?tera Comarnic (tuneluri, poduri etc.). A fost o drume?ie de mare frumuse?e ?i cu interesante descoperiri. În cea mai mare parte a sa, acest traseu turistic este relativ u?or de str?b?tut. De aceea, el poate fi parcurs de cei interesa?i în orice anotimp.

Un film realizat de colonelul Gheorghe Popoviciu cu ocazia acestei c?l?torii poate fi vizionat aici.

https://www.youtube.com/watch?v=fY1hny5-MNQ

Sursa: https://istoriabanatului.wordpress.com/2011/11/20/mircea-rusnac-excursie-pe-traseul-fostei-cai-ferate-anina-portul-secul-2/
 
http://www.mediafax.ro/life-inedit/mocanita-hutulca-una-dintre-principalele-atractii-turistice-din-bucovina-mutata-intr-o-gara-fara-curent-si-toalete-17215148
 
Cateva informatii despre CFF:

http://digital-library.ulbsibiu.ro/dspace/bitstream/123456789/1166/4/Transport%20feroviar_Patrimoniu_Wollmann_p%2055-59.pdf
 
Cara?-Severin, în anul 1985.
Exploat?ri forestiere - Francisc Csonka
foto facebook Muzeul Cineastului Amator
51575861_2025708400817593_2414958156607127552_n.jpg

51381327_2025703390818094_8561223547375058944_n.jpg

51600650_2025707180817715_5427511710523064320_n.jpg
51719681_2025710260817407_7976402748604153856_n.jpg
 
  • Like
Reac?ii: ICRA
De la Soveja la Cascada Putnei

Prin împrejurimile Sovejei
Impresii
de Sarina Cassvan
Sunt câteva zile de când m? aflu în Soveja ?i abia ast?zi am g?sit prilejul s? m? asigur c? ce se petrece cu mine nu e un vis, c? toate aceste comori pe care ochiul nu se satur? s? le priveasc? nu sunt de domeniul fantaziei, ci apar?in acestei realit??i pline de farmec ?i poezie. O ocaziune fericit? mijloce?te s?-mi întregesc impresiile ?i gra?ie d-lui M?rg?rit, picherul fabricii, care ne-a pus la dispozi?ie trenul ce serve?te Societ??ei Ti?i?a, am putut face o excursiune pe cât de frumoas? pe atât de interesant? pân? la „Cascada Putnei „ pe care nimic n-o întrece în m?re?ie.
Ma?ina, care poart? pitorescul nume de „Lionel „ seam?n? cu un samovar m?ricel. Ne a?ez?m într-un vagonet ata?at anume pentru noi. Suntem în num?r de patru ?i ne ocup?m locurile pe vagonetul a?ternut cu o velin??. Trenul începe s? înainteze tras de locomotiva-samovar. Mergea lin ?i am fi putut crede c? plutim în aer, dac? nu am fi sim?it asprimea nemiloas? a scândurilor.
Vagonetul nostru l?sa în urm?-i p?duri de brad ?i urc? sus tot mai sus. Câte un pârâia? neastâmp?rat murmura nu ?tiu în ce limb? necunoscut? nou? ?i se încol?cea mereu în jurul unor pietre adunate de copii în form? de z?gaz. Privind tot înainte, vedeam r?s?rind unul dup? altul vârfurile mun?ilor, cari mai de cari mai falnici cu coastele acoperite de p?duri de brazi.
Ne afl?m la 400 metri în?l?ime. Deasupra noastr?, vedeam mun?i ca acela zis : „?eaua lui ?tefan cel mare” ?i care privit de aproape are forma unei ?ele, apoi „Cozacu” piscul ascu?it ?i înconjurat de un brâu lat de p?mânt, care îi scoate ?i mai mult în relief frumuse?ea: iar în vale se vede legendarul platou al „Bârse?tilor” unde s-a odihnit ?tefan cel mare când i- au venit în ajutor cei ?apte vrânceni cu bra?ele vânjoase ?i sângele clocotind, gata s? izbucneasc? pentru ap?rarea neamului.
Intr?m în tunel.
Strângem cu to?ii picioarele, ca nu cumva s? le l?s?m ag??ate de vre-o stânc?, ce st? gata s? ne înha?e. Apoi, e?im într-un câmp pres?rat cu sumedenie de flori pestri?e cari ne r?spl?te?te pentru timpul cât am fost sili?i s? str?batem prin bezn?.
V?zându-m? gata s? fac o s?ritur? pentru a culege din florile ce m? ispiteau, domnul M?rg?rit d?du ordin s? se preg?teasc? pentru întoarcerea noastr? câteva buchete ?i trenul porni înainte. Priveli?ti din ce în ce mai variate ni se perindau pe dinaintea ochilor. O t?bli?? înfipt? în vârful unui par, indica drumul spre cascad?. Pornim pe o potec? îngust?.
Coborâm tot mai jos pe o c?r?ru?? întortocheat? ?i unul câte unul ne strecur?m printre arbori, condu?i de sgomotul ce se aude din ce în ce, mai l?murit în vale. O piatr? imens?, pe care se afl? încrustate numele prefectului jude?ului ?i data vizitei sale, ne ?intuie?te locului. Înc? un pas ?i ne afl?m lâng? cascada pornit? cu furie.
În fa?a noastr? spuma alb?, dantelat?, ia forme bizare ?i cat? s? ne uimeasc? încol?cindu-se în jurul pietrelor prea adânc înr?d?cinate, ca s? se lase r?pite de de furia ei. Dintre ele unele au forma unei balene din ale c?rei urechi ?â?ne?te o ap? limpede ?i argintie. Sgomotul nesfâr?it te gone?te înainte, unde vezi cu mirare c? din vâltoarea aceea nu r?mâne decât o ap? lini?tit?, incon?tient? parc? de tot ce se petrece la câ?i-va pa?i dep?rtare. Privind-o trebuie s-o compari cu un copil zv?p?iat, care s-a potolit de odat? ?i a c?zut pe gânduri. Ca o ironie, ?â?ne?te în partea opus? o alb? cascad? micu?? zis? „Ursoaica”.
Cu sufletul în?l?at de cele mai sublime impresii, luar?m drumul înapoi. F?cur?m o bun? bucat? pe jos pân? la linia ferat? unde a?teptar?m înc?rcarea vagoanelor cu pietre. V?zur?m zeci de bra?e puternice agitându-se, zeci de umeri opintindu-se sub greutatea pietrelor. Un furnicar de oameni muncitori, mi?cându-se de colo pân? colo ?i în mai pu?in de 20 minute, vagoanele gemeau, înc?rcate cu piatra necesar?, iar muncitorii cu fruntea îmbrobonit? de sudoare, tr?geau câte un gât de rachiu din sticla care trecea din mân? în mân? ca o r?splat? pentru truda lor.
La un ordin al d-lui M?rg?rit, locomotiva începu s? gâfâie în vreme ce o ploaie m?runt? cernea ca prin sit?. Ploaia se înte?ea. Ajun?i la primul canton, evitar?m un accident care era s? ne coste via?a, c?ci din neglijen?? nu se anun?ase la timp cantonierului sosirea unei alte ma?ini pornite pe aceea?i linie ?i o ciocnire s-ar fi produs cu siguran?? de n-ar fi fost ochiul de „argus” al d-lui M?rg?rit, care înl?tur? primejdia la vreme. La Tulnici ( o sta?ie particular?) ploua deabinelea. ?eful sta?iei ne d?du fiec?ruia câte o manta înverzit? de vreme ?i astfel înveli?i, ne îngr?m?dir?m cum putur?m în locomotiva în care se afla pe lâng? mecanic ?i un focar, f?când strâmtoarea de nesuportat.
Ploaia p?trundea prin deschiz?turile locomotivei care ?ineau loc de ferestre ?i se depunea în stropi mari, pe fe?ele ?i mâinile noastre ?i pe când trenul gonea, m? gândeam la locurile minunate, de care m? îndep?rtam îndreptându-m? spre sgomotul groaznic al ora?ului în care am fost sortit? s? tr?esc.

Soveja 4 Iulie 1915.

Sursa: Universul Literar- nr. 35 – 30 august 1915
 
In America era practica obisnuita ca fabricile de cherestea ("sawmills" sau "lumbermills") sa fie construite pe malul raurilor. Pe cursul acestor rauri, imediat in vecinatatea fabricillor se crea o deviere partiala a cursului de apa pe care se construia un baraj, astfel creandu-se un mic lac de acumulare ("mill pond"). Acesta servea ca loc de depozitare a bustenilor pana la mutarea lor pe linia de prelucrare.

Intrebarea mea este: a existat vreo fabrica de cherestea (gater) in Romania unde sa se apeleze la aceasta practica?
 
La noi tehnica asta de transport s-a numit plutarit. Si a fost raspandita in tot spatiul romanesc pana foarte tarziu in anii 60.
Poate azi cei mai cunoscuti prin materialele de pe internet sunt plutasii de pe Bistrita. Gasesti si multe imagini cu ei la o simpla cautare dupa termenul "plutarit".

Era o tehnica aparte, erau meseriasi deosebiti, era ceva mai complex decat simpla rasturnarea a bustenirlor in apa. Recuperarea bustenilor se facea prin manuirea plutelor la mal si incarcarea pe planuri inclinate cu mijloace mecanice.

Plutaritul era folosit atat pentru a aduce lemnul din zone greu accesibile pana la calea ferata, dar si complementar cu calea ferata forestiera. Da, au existat gatere cu aprovizionare directa din apa raurilor. O sa incerc sa-ti caut imagini.
 
Ultima editare:
Multumesc de informatii, Catalin.

Bineinteles ca stiam de plutarit numai ca nu la aceasta practica m-am referit in intrebarea mea ci la aceea a descarcarii bustenilor din trenurile care le aduceau de pe munte direct in lacul de acumulare in care erau depozitate pana la transferarea lor in locul de prelucrare.
 
scuze. Am crezut ca te referi la transportul bustenilor pe apa nu la depozitarea lor pana la prelucrare. Nu stiu sa-ti raspund clar la aceasta intrebare, eu nu prea am vazut asa ceva pe la noi, dar poate cineva vine cu informatii despre.
In general in ilustrate/imagini am vazut bustenii neprelucrati stivuiti pe sol, apa fiind folosita doar pentru transportul acestora.
 
  • Like
Reac?ii: ICRA
Locomotiva CFR 395.104 C1t-n2, Krauss Linz 1890, rechizitionata in primul razboi mondial de la societatea Mori-Arco-Riva. Initial purta numele RIVA si dupa 1920 a intrat in parcul CFR. In anii 70 era repartizata depoului Alba Iulia si a fost utilizata pe linia Alba Iulia - Zlatna. In anul 1974 (abia iesita din RGI) a fost vanduta prin MECANOEXPORT IMPORT firmei Plasser& Theurer. Acestia au cedat-o ulterior gradinii zoologice Omaha unde se afla in functiune si astazi. Ecartamentul initial a fost de 750 mm, apoi 760 mm la CFR iar in final 762 mm in America.
Linia Alba Iulia - Zlatna a mai avut 4 locomotive seria 395.001 - 005, toate casate dupa anul 1975. Daca nu era vanduta, ar fi impartasit aceeasi soarta ...


 
Niste poze mai vechi de la Viseu.

L45H 87-0032-0 in anul 2008. constructie Faur, 1974, beneficar Depoul Alba Iulia. Locomotiva a ajuns la Viseu in vopisirea visinie. Astazi locomotiva este vopsita in albastru si are literele CFF de metal.


L45H 87-0033-8 in anul 2008. constructie Faur, 1974, beneficar Depoul Alba Iulia. Astazi locomotiva este vopsita in verde.


L45H 87-0036-1 in anul 2011, constructie Faur, 1974, beneficar Depoul Turda. Astazi locomotiva este vopsita in galben si nu mai are literele CFR. Literele CFF sunt vopsite.
A se vedea litera R acoperita cu vopsea ca sa fie F.



L45H 87-0015-5 in anul 2011, constructie Faur, 1969, beneficar Depoul Tg Mures.



L 18 H
L 18 H-001 Ecatarina. Fabricatie Faur, 1984, beneficiar UFET Stalpeni


L 18 H-003 Fabricatie Faur, 1984, beneficiar Intreprinderea Transporturi Tg.Jiu. Astazi locomotiva este vopsita in albastru.
 
  • Like
Reac?ii: nae44