Directiunea Autovehiculelor
- Autor subiect Gam3
- Dat? creare
Lista cu ma?inile din parcul CFR din perioada 1947-1950. Unele dintre aceste ma?ini au fost transformate în drezine.
Autoturisme:
Buick 6 cilindri
Buick 8 cilindri
Chrysler 6 cilindri
Chrysler 8 cilindri
Chevrolet
D. K. W.
Dodge
Ford cilindri in linie
Ford cilindri in V
Ford Mercury
Hudson
Jeep Willys
Lincoln (mai vechi de 1947)
Lincoln (tip 1947)
Lincoln Zephir
Mercedes 4 cilindri
Mercedes 6 cilindri
Nash
Nash Ambasador
Oldsmobil 6 cilindri
Oldsmobil 8 cilindri
Packard 8 cilindri
Packard 12 cilindri
Plymouth
Renault
Skoda
Tatra.
Autocamioane:
Borgward
Bussing
Klöckner-Deutz
Chevrolet
Ford
Opel Blitz
MAN
Mercedes
Renault
Zis.
Autoturisme:
Buick 6 cilindri
Buick 8 cilindri
Chrysler 6 cilindri
Chrysler 8 cilindri
Chevrolet
D. K. W.
Dodge
Ford cilindri in linie
Ford cilindri in V
Ford Mercury
Hudson
Jeep Willys
Lincoln (mai vechi de 1947)
Lincoln (tip 1947)
Lincoln Zephir
Mercedes 4 cilindri
Mercedes 6 cilindri
Nash
Nash Ambasador
Oldsmobil 6 cilindri
Oldsmobil 8 cilindri
Packard 8 cilindri
Packard 12 cilindri
Plymouth
Renault
Skoda
Tatra.
Autocamioane:
Borgward
Bussing
Klöckner-Deutz
Chevrolet
Ford
Opel Blitz
MAN
Mercedes
Renault
Zis.
Cateva precizari:
-In anul 1950 a avut loc o prima reorganizare administrativ-teritoriala a Romaniei (prin legea nr. 5, din 7 septembrie 1950), atunci cand sunt desfiintate judetele antebelice si sunt infiintate regiuni si raioane (dupa "model" sovietic);
-Asadar este posibil ca in 1950 fosta RATA sa fi devenit IRTA (Intreprinderea Regionala de Transporturi Auto)
-Prin legea nr. 2 din 16 februarie 1968 are loc o noua reorganizare administrativ-teritoriala a tarii, cand sunt desfiintate regiunile si raioanele si sunt reinfiintate judetele, ca unitati administrativ-teritoriale.
-Insa IRTA a continuat sa functioneze ca intreprindere "regionala" de transporturi auto pana in anul 1975, cand este transformata in ITA (Intreprinderea de transporturi auto), cu filiale in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. ITA era incadrata in "Centrala de Transporturi Auto" apartinand Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor (MTTc).
-In anul 1979 transportul urban in comun (din interiorul oraselor/municipiilor) de pasageri este preluat de "Intreprinderea Judeteana de Transport Local" (IJTL), organizata la nivel de judet si subordonata Consiliului Popular Judetean.
-In anul 1981, cu ocazia infiintarii judetelor Giurgiu si Calarasi, se infiinteaza ITA Giurgiu si ITA Calarasi.
-In anul 1991 fosta ITA este divizata si astfel desfiintata, fiind impartita in societati comerciale, initial cu capital de stat, care ulterior vor fi privatizate.
-In anul 1950 a avut loc o prima reorganizare administrativ-teritoriala a Romaniei (prin legea nr. 5, din 7 septembrie 1950), atunci cand sunt desfiintate judetele antebelice si sunt infiintate regiuni si raioane (dupa "model" sovietic);
-Asadar este posibil ca in 1950 fosta RATA sa fi devenit IRTA (Intreprinderea Regionala de Transporturi Auto)
-Prin legea nr. 2 din 16 februarie 1968 are loc o noua reorganizare administrativ-teritoriala a tarii, cand sunt desfiintate regiunile si raioanele si sunt reinfiintate judetele, ca unitati administrativ-teritoriale.
-Insa IRTA a continuat sa functioneze ca intreprindere "regionala" de transporturi auto pana in anul 1975, cand este transformata in ITA (Intreprinderea de transporturi auto), cu filiale in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. ITA era incadrata in "Centrala de Transporturi Auto" apartinand Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor (MTTc).
-In anul 1979 transportul urban in comun (din interiorul oraselor/municipiilor) de pasageri este preluat de "Intreprinderea Judeteana de Transport Local" (IJTL), organizata la nivel de judet si subordonata Consiliului Popular Judetean.
-In anul 1981, cu ocazia infiintarii judetelor Giurgiu si Calarasi, se infiinteaza ITA Giurgiu si ITA Calarasi.
-In anul 1991 fosta ITA este divizata si astfel desfiintata, fiind impartita in societati comerciale, initial cu capital de stat, care ulterior vor fi privatizate.
Cateva clarificari:
La 1 martie 1951 s-a desfiintat RATA si s-a infiinta DGTA, cu 4 directii regionale (DRTA Bucuresti, Cluj, Tg Mures si Iasi).
La 1 februarie 1953 se desfiinteaza cele 4 DRTA si se infiinteaza 18 IRTA, una pe regiune. La desfiintarea regiunilor Arad si Barlad se desfiinteza si IRTele respective. La schimbarea denumirii regiunilor se schimba si denumirile IRTA.
La 15 septembrie 1969 dispare DGTA. Se infiinteaza Centrala Transporturilor Auto. Cele 16 IRTA devin 16 ITA.
La 22 martie 1973 dispar 4 ITA, ramanand doar 12.
La 1 ianuarie 1975 dispar vechile ITA si se infiinteaza cate una pe judet plus Bucuresti.
La 1 martie 1951 s-a desfiintat RATA si s-a infiinta DGTA, cu 4 directii regionale (DRTA Bucuresti, Cluj, Tg Mures si Iasi).
La 1 februarie 1953 se desfiinteaza cele 4 DRTA si se infiinteaza 18 IRTA, una pe regiune. La desfiintarea regiunilor Arad si Barlad se desfiinteza si IRTele respective. La schimbarea denumirii regiunilor se schimba si denumirile IRTA.
La 15 septembrie 1969 dispare DGTA. Se infiinteaza Centrala Transporturilor Auto. Cele 16 IRTA devin 16 ITA.
La 22 martie 1973 dispar 4 ITA, ramanand doar 12.
La 1 ianuarie 1975 dispar vechile ITA si se infiinteaza cate una pe judet plus Bucuresti.
" Întreprinderea de Transporturi Auto (ITA) Suceava – cea mai mare întreprindere de transport de c?l?tori ?i marf? din jude?ul Suceava! În cadrul ITA Suceava, unitatea de transport era compus? din ?apte autobaze, dup? cum urmeaz?: Autobaza 1 Suceava Transport C?l?tori; Autobaza 2 Transport Marf?; autobazele R?d?u?i, F?lticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc ?i Vatra Dornei, toate acestea fiind mixte (c?l?tori ?i marf?). O perioad? de timp, ITA Suceava a cuprins ?i autobazele din jude?ul Boto?ani (Boto?ani, Dorohoi ?i S?veni).
Despre transporturile auto în general a ap?rut o singur? publica?ie, intitulat? „Oameni ?i fapte” (1984), în care ?i ITA Suceava era men?ionat?, în contextul în care Transportul Public de Stat (marf? ?i c?l?tori) împlinea 50 de ani.
Se considera c? evolu?ia sectorului auto românesc în acei 50 de ani era sus?inut? printr-o bun? organizare ?i dotare. Mai întâi se înfiin?aser? Regia Autonom? de Transport Auto (RATA) – 1946-1951; Direc?ia General? a Transportului Auto (DGTA); Centrala de Transporturi Auto (CTA); Întreprinderea Regional? de Transporturi Auto (IRTA).
În consecin??, s-au înfiin?at autobazele de transport auto mixte (de c?l?tori ?i marf?) ale ITA Suceava – ing. P?lînceanu Alexandru, director; ing. Rotaru Ioan, director adjunct; ing. Tasoti Georgel, director tehnic; ing. Macovei Ioan, ?ef de serviciu; ec. Robciuc Vasile, contabil-?ef; ec. Velicu Emil, contabil-?ef; ing. Hu?uleac Mihai, inspector control auto.
Pe parcurs, autobuzele au fost conduse dup? cum urmeaz?: Autobaza 1 Suceava: Bogos ?tefan, Sindrilari Isidor, P?lînceanu Alexandru, Patrichi Flavius, Munteanu Vasile, Hu?uleac Mihai, Antonache Ioan, Baciu Niculai, Cojocaru Niculai; Autobaza 2 Suceava: Frunzuc Petru ?.a.; Autobaza R?d?u?i: Trofin, Hu?uleac, Ciobîc? Niculai; Autobaza F?lticeni: Popescu ?tefan, Miron ?.a.; Autobaza Gura Humorului: Lehaci; Autobaza Câmpulung Moldovenesc: Rotaru, Corjîn, Florea Ion; Autobaza Vatra Dornei: Perdeica Nicolai, Iuga, Negrea.
La ITA Suceava au func?ionat: Florea ?i P?lînceanu Alexandru, director general; Constantinescu, director adjunct; Cuciureanu Petru, inspector-?ef; Macovei Ioan, ?ef serviciu; ec. Velicu Emil ?i Pînzaru Dumitru, contabili-?efi.
Întreprinderea de Transporturi Auto Suceava a luat fiin?? în anul 1953, luna aprilie, în ora?ul R?d?u?i, sub denumirea de RATA. În anul 1958, prin comasare cu IART, sediul a fost stabilit la Suceava, sub denumirea de DRTA Suceava. În anul 1973, DRTA Suceava a trecut sub tutela DRTA Piatra Neam?, func?ionând ca autobaz?, cu ?ase sec?ii în subordine. În anul 1974, prin aplicarea HCM 1381, se înfiin?eaz? ITA Suceava, cu ?apte autobaze în subordine.
Dup? Revolu?ie, Autobaza II Suceava s-a desfiin?at, r?mânând doar Autobaza I Suceava, transport c?l?tori. Celelalte autobaze au fost privatizate, iar noi am trecut sub comanda Atlassib Sibiu.
De men?ionat c?, pân? la Revolu?ia din 1989, ITA Suceava, respectiv Autobaza I Suceava, transporta mii de muncitori, adic? for?a de munc? din întreg jude?ul ?i din municipiul Suceava, cu vremea f?când din ce în ce mai greu fa?? situa?iei, deoarece începuse s? se resimt? lipsa pieselor de schimb, a anvelopelor, acumulatorilor, iar în ultima perioad? a carburan?ilor. Vorbesc în cuno?tin?? de cauz?, întrucât am lucrat ca tehnician la Aprovizionare, la Norme consum ?i la Controlul auto. Aprovizionarea unit??ii cu piese ?i cu materiale se efectua prin reparti?ii; cu greu se putea rezolva situa?ia ?i ob?ine materialele necesare.
În anul 1986, conform eviden?elor parcului auto pe întreaga ITA, num?rul ma?inilor active era urm?torul: autocamioane – 670; autobasculante – 141; autobuze – 429; remorci – 395.
S? nu uit?m c? toate întreprinderile de acest fel din ?ar? au participat cu parcurile de autobasculante la construirea Canalului Dun?rea – Marea Neagr?, printre acestea num?rându-se, în mod obligatoriu, ?i ITA Suceava. Pe lâng? conduc?torii auto, pe perioade limitate, s-a repartizat ?i personal auxiliar de între?inere.
La ora actual?, în municipiul Suceava func?ioneaz? Autobaza I, cu un parc auto de autobuze care efectueaz? curse interne ?i interna?ionale.
Amintesc ?i c?, în primii ani de dup? Revolu?ie, s-a realizat un parteneriat între întreprinderile de transport Suceava ?i Cern?u?i; circulau ?apte curse ale noastre ?i ?apte ale Cern?u?iului. Un acord similar s-a stabilit între Suceava ?i Chi?in?u.
Concomitent, au început a circula peste grani?e, tot mai mult, ?i posesorii de ma?ini mici. Astfel a sc?zut traficul de c?l?tori, traseele respective, efectuate cu autobuzele, devenind nerentabile. La ora actual? exist? doar o singur? curs? pe zi între Cern?u?i ?i Suceava, aceasta fiind a Cern?u?iului.
Dar s-a reu?it o performan??, aceea ca ambele puncte vamale s? fie, zilnic, aglomerate."
sursa - https://www.crainou.ro/2017/04/11/despre-transporturile-auto-sucevene-de-odinioara/
Despre transporturile auto în general a ap?rut o singur? publica?ie, intitulat? „Oameni ?i fapte” (1984), în care ?i ITA Suceava era men?ionat?, în contextul în care Transportul Public de Stat (marf? ?i c?l?tori) împlinea 50 de ani.
Se considera c? evolu?ia sectorului auto românesc în acei 50 de ani era sus?inut? printr-o bun? organizare ?i dotare. Mai întâi se înfiin?aser? Regia Autonom? de Transport Auto (RATA) – 1946-1951; Direc?ia General? a Transportului Auto (DGTA); Centrala de Transporturi Auto (CTA); Întreprinderea Regional? de Transporturi Auto (IRTA).
În consecin??, s-au înfiin?at autobazele de transport auto mixte (de c?l?tori ?i marf?) ale ITA Suceava – ing. P?lînceanu Alexandru, director; ing. Rotaru Ioan, director adjunct; ing. Tasoti Georgel, director tehnic; ing. Macovei Ioan, ?ef de serviciu; ec. Robciuc Vasile, contabil-?ef; ec. Velicu Emil, contabil-?ef; ing. Hu?uleac Mihai, inspector control auto.
Pe parcurs, autobuzele au fost conduse dup? cum urmeaz?: Autobaza 1 Suceava: Bogos ?tefan, Sindrilari Isidor, P?lînceanu Alexandru, Patrichi Flavius, Munteanu Vasile, Hu?uleac Mihai, Antonache Ioan, Baciu Niculai, Cojocaru Niculai; Autobaza 2 Suceava: Frunzuc Petru ?.a.; Autobaza R?d?u?i: Trofin, Hu?uleac, Ciobîc? Niculai; Autobaza F?lticeni: Popescu ?tefan, Miron ?.a.; Autobaza Gura Humorului: Lehaci; Autobaza Câmpulung Moldovenesc: Rotaru, Corjîn, Florea Ion; Autobaza Vatra Dornei: Perdeica Nicolai, Iuga, Negrea.
La ITA Suceava au func?ionat: Florea ?i P?lînceanu Alexandru, director general; Constantinescu, director adjunct; Cuciureanu Petru, inspector-?ef; Macovei Ioan, ?ef serviciu; ec. Velicu Emil ?i Pînzaru Dumitru, contabili-?efi.
Întreprinderea de Transporturi Auto Suceava a luat fiin?? în anul 1953, luna aprilie, în ora?ul R?d?u?i, sub denumirea de RATA. În anul 1958, prin comasare cu IART, sediul a fost stabilit la Suceava, sub denumirea de DRTA Suceava. În anul 1973, DRTA Suceava a trecut sub tutela DRTA Piatra Neam?, func?ionând ca autobaz?, cu ?ase sec?ii în subordine. În anul 1974, prin aplicarea HCM 1381, se înfiin?eaz? ITA Suceava, cu ?apte autobaze în subordine.
Dup? Revolu?ie, Autobaza II Suceava s-a desfiin?at, r?mânând doar Autobaza I Suceava, transport c?l?tori. Celelalte autobaze au fost privatizate, iar noi am trecut sub comanda Atlassib Sibiu.
De men?ionat c?, pân? la Revolu?ia din 1989, ITA Suceava, respectiv Autobaza I Suceava, transporta mii de muncitori, adic? for?a de munc? din întreg jude?ul ?i din municipiul Suceava, cu vremea f?când din ce în ce mai greu fa?? situa?iei, deoarece începuse s? se resimt? lipsa pieselor de schimb, a anvelopelor, acumulatorilor, iar în ultima perioad? a carburan?ilor. Vorbesc în cuno?tin?? de cauz?, întrucât am lucrat ca tehnician la Aprovizionare, la Norme consum ?i la Controlul auto. Aprovizionarea unit??ii cu piese ?i cu materiale se efectua prin reparti?ii; cu greu se putea rezolva situa?ia ?i ob?ine materialele necesare.
În anul 1986, conform eviden?elor parcului auto pe întreaga ITA, num?rul ma?inilor active era urm?torul: autocamioane – 670; autobasculante – 141; autobuze – 429; remorci – 395.
S? nu uit?m c? toate întreprinderile de acest fel din ?ar? au participat cu parcurile de autobasculante la construirea Canalului Dun?rea – Marea Neagr?, printre acestea num?rându-se, în mod obligatoriu, ?i ITA Suceava. Pe lâng? conduc?torii auto, pe perioade limitate, s-a repartizat ?i personal auxiliar de între?inere.
La ora actual?, în municipiul Suceava func?ioneaz? Autobaza I, cu un parc auto de autobuze care efectueaz? curse interne ?i interna?ionale.
Amintesc ?i c?, în primii ani de dup? Revolu?ie, s-a realizat un parteneriat între întreprinderile de transport Suceava ?i Cern?u?i; circulau ?apte curse ale noastre ?i ?apte ale Cern?u?iului. Un acord similar s-a stabilit între Suceava ?i Chi?in?u.
Concomitent, au început a circula peste grani?e, tot mai mult, ?i posesorii de ma?ini mici. Astfel a sc?zut traficul de c?l?tori, traseele respective, efectuate cu autobuzele, devenind nerentabile. La ora actual? exist? doar o singur? curs? pe zi între Cern?u?i ?i Suceava, aceasta fiind a Cern?u?iului.
Dar s-a reu?it o performan??, aceea ca ambele puncte vamale s? fie, zilnic, aglomerate."
sursa - https://www.crainou.ro/2017/04/11/despre-transporturile-auto-sucevene-de-odinioara/
Tatra 27
"Autobuzul Bucure?ti-Giurgiu-Zimnicea, în sta?ie la Malu. Perioada interbelic?"
sursa foto - pagina facebook Numere de inmatriculare vechi romanesti
"Autobuzul Bucure?ti-Giurgiu-Zimnicea, în sta?ie la Malu. Perioada interbelic?"
sursa foto - pagina facebook Numere de inmatriculare vechi romanesti