M502,M401:Excursie FeRoviaR?? V.Dornei-Beclean Some? [2008]

mishu88 · 16 Iunie 2011

12 septembrie 2008 -=- M502, M401: Excursie FeRoviaR?? Vatra Dornei ââ??â?? Ilva Mic?? ââ??â?? Beclean pe Some?

Nu ?tiu câte ???ri din aceast?? lume au relieful atât de bine propor?ionat ca cel al României. Tot atâta câmpie, tot atâta deal, tot atâta munteââ??Â? Trenul Accelerat Ia?i ââ??â?? Timi?oara Nord, în parcursul s??u de aproape 800 de kilometri, pleac?? dintre dealurile Ia?ilor, parcurge Mun?ii Carpa?i Orientali ?i Occidentali ?i î?i încheie c??l??toria în c??lduroasa Câmpie de Vest. O c??l??torie cu acest tren î?i ofer?? un bun prilej de a cunoa?te ?ara cu aproape toate formele ei de relief.

Pasionat de geografie, de natur??, înnebunit dup?? plimb??rile cu trenul, dup?? tumultul vagoanelor ?i locomotivelor pe drumul de fier, ziua de 12 septembrie 2008 m?? g??sea pe linia 502, Suceava ââ??â?? Ilva Mic??. Din reportajul anterior (prezentare traseu Suceava ââ??â?? Vatra Dornei) a?i aflat c?? hot??râsem s?? fug ?i mai departe din Vatra Dornei, s?? ajung pân?? la Beclean pe Some?. Era abia ora 10, iar kilometrii de cale ferat?? construi?i acum mai bine de 70 de ani în urm?? aveau s?? primeasc?? vizita mea.

Trenul Accelerat Ia?i - Timi?oara Nord pe viaductul Larion

în câteva cuvinte, specificul liniei Vatra Dornei ââ??â?? Ilva Mic?? (sau, mai bine zis, Floreni ââ??â?? Ilva Mic??, pentru c?? despre linia Vatra Dornei ââ??â?? Floreni ââ??â?? Dorni?oara am pomenit câteva cuvinte în reportajul anterior), se poate rezuma astfel: aceast?? cale ferat?? a realizat leg??tura nordic?? dintre Bucovina ?i Transilvania, construc?ia ei s-a întins pe durata a peste 4 decenii. Pe o por?iune de doar 20 de kilometri, între sta?ia Gr??dini?a ?i Lunca Ilvei, trenul trece prin nu mai pu?in de 9 tunele (cel mai lung, Tunelul Mare ââ??â?? 856 de metri), trece peste 12 viaducte. Aceast?? densitate de lucr??ri de art?? este de neegalat în România, fapt ce face din linia Ilva Mic?? ââ??â?? Vatra Dornei o realizare româneasc?? extraordinar?? pe materie de construc?ii FeRoviaRe. Traseul nu este nici el mai prejos: se urc?? de la 849 de metri din Vatra Dornei la 874 de metri cât indic?? altitudinea în sta?ia Gr??dini?a, urmând s?? coboare pân?? la Ilva Mic?? la 393 de metri.

La acest proiect au muncit peste 20.000 de oameni, ?i-au mutat casele ?i familiile pe ?antierul de lucru, în timp ce la 18 decembrie 1938 linia Ilva Mic?? - Vatra Dornei a fost inaugurat?? ?i dat?? în exploatare. Mânia celui de-al doilea r??zboi mondial a distrus aceast?? linie doar dup?? 5 ani, în august 1944 în timpul retragerii germane, dar cu eforturi sus?inute aceasta a fost redat?? în circula?ie la 2 noiembrie 1947.

Dragii mei, v?? invit s?? parcurgem în cei 123 de kilometri (Vatra Dornei ââ??â?? Beclean pe Some?), un alt Col? de Rai al României, unde natura a r??mas la ea acas??, unde natura este deranjat?? când ?i când doar de un ?uier de tren, unde natura care înainte desp??r?ea românii transilv??neni de românii moldoveni, acum este str??b??tut??, rapid, doar cu trenul.

10:40

Dup?? ce am vizitat Parcul cu veveri?e din Vatra Dornei, mi-am îndreptat pasul c??tre Gara Vatra Dornei. La 10 ?i 57 avea s?? vin?? dinspre Ia?i Trenul Accelerat Ia?i ââ??â?? Timi?oara Nord. Aveam bilet la el ?i abia a?tept??m s?? încep c??l??toria prin tunelurile ?i peste viaductele de pe traseu.

Gara Vatra Dornei - loc de îmbarcare în trenul spre Beclean pe Some?

Un tren fran?uzesc pe t??râm dornean

Osia montat??, simbolul etern al feroviarilor

11:10

Cu o întârziere de 20 de minute, trenul Accelerat 1833/1836, Ia?i - Timi?oara Nord, poposea în Gara Vatra Dornei, c??l??torii fiind pe pozi?ii ?i gata de urcare.

Locomotiva trenului Accelerat de Timi?oara sosea în Gara Vatra Dornei

11:20

Ce alt?? sta?iune româneasc?? de mic?? ?i frumoas?? dimensiune ca Vatra Dornei are pe teritoriul ei dou?? g??ri?! Castelul feroviar cu un stil arhitectural caracateristic localit???ilor montane austriece, construit la începutul secolului XX la comanda vrednicului primar Vasile Deac, reprezint?? ?i acum un punct de oprire pentru cei dornici de o sta?iune lini?tit??, cu tratamente balneare, cu pârtii de schi, cu un decor natural de excep?ie. Gara Vatra Dornei B??i, , se afla pe linia ferata Bucuresti-Suceava-Vatra Dornei sau pe linia Cluj-Napoca ââ??â?? Ilva Mica - Suceava.

Peronul G??rii Vatra Dornei B??i

în drum spre Floreni

Semnal prevestitor pe linia 502, Suceava - Ilva Mic??

Curbele se inte?esc, profilul se îngreuneaz??

Vârful Ou?oru din Mun?ii Suhard, la orizont

LDH25-024 a Romanel Vatra Dornei

11:30

Dup?? ce am p??r??sit t??râmul Dornelor, în fa??? se ar??tau Mun?ii Suhardului. Trenul urma s?? treac?? prin halta Ro?u ?i Gara Floreni.

De?i linia Floreni ââ??â?? Ilva Mic?? a fost inaugurat?? la 18 decembrie 1938, între Vatra Dornei ?i Co?na , au circulat trenuri de c??l??tori înc?? de la 20 martie 1938, pentru ca la 18 august 1938, s?? se ajung?? la Gr??dini?a.

Traseul Vatra Dornei ââ??â?? Ilva Mic?? urc?? pre? de 13 kilometri de la altitudinea de 789 de metri din Vatra Dornei pân?? în sta?ia Gr??dini?a (874 de metri), dup?? care coboar?? pe o distan??? de 49 de kilometri pân?? în sta?ia Ilva Mic?? aflat?? la cota de 393 metri

Tot înainte, prin verdea???, c??tre Floreni

Râul Dorna curgea repede ?i paralel cu calea ferat??

Culori ro?iatice începeau s?? aduc?? aminte de toamn??

Al dumneavoastr??, c??l??tor pe c??ile ferate ale patriei

Comuna Dorna Candrenilor

Copaci, p??duri, verdea??? peste tot

Ce umbr?? racoroas?? ofer?? ace?ti copaci pe timp de var??

Trecere la nivel a DN 17 cu calea ferat??

Masive muntoase se v??d în dep??rtare...

în Gara Floreni am fost surprins s?? observ o locomotiv?? diesel-hidraulic?? de culoare verde, cu seria 81-0402-8. Aceasta manevra vagoane refrigente la depozitul local al Coca Cola România. Ce bine c?? pe atunci înc?? se mai transporta ap?? mineral?? cu trenul...

Trenul intra în Gara Floreni

Vagoane refrigerente cu ap?? mineral??

LDH-402 manevrând vagoane de marf?? de tip I

Vagoane de marf?? în Gara Floreni

Vagon de marf?? Roos cu ?epu?e lungi ?i pere?i laterali fic?i

Conform monografiei c??ii ferate D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei ââ??â?? Dorni?oara ap??rut?? în cartea d-nului ing. Radu Bellu, ââ??ÂMica monografie a C??ilor Ferate din România. Volumul VI, Liniile regionalei de cale ferat?? Ia?iââ??Â, linia Vatra Dornei ââ??â?? Dorni?oara a fost construit?? ?i inaugurat?? la 1 august 1915 de Imperiul Austro-Ungar pentru a evacua materialul rulant ?i bunurile din Bucovina ?i Transilvania, Direc?ia C??ilor Ferate Militare ale Armatei Austro-Ungare. Aceast?? cale ferat?? a fost construit?? în prelungirea c??ii ferate D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei ?i a avut o func?ie militar?? pentru a realiza leg??tura transcarpatic?? ââ??Âbenzino-electric??ââ??Â Dorni?oara ââ??â?? Tiha Bârg??ului dat?? în func?ionare la 15 august 1915 de armata Austro-Ungar??.

Peronul G??rii Floreni

Gara Floreni

11:40

în urma introducerii locomotivelor electrice la remorcarea trenurilor pe linia Suceava - Câmpulung Est - Vatra Dornei - Ilva Mic??, activitatea în remiza Vatra Dornei a sc??zut considerabil, limitându-se la remizarea locomotivelor ?i completarea cu motorin?? la locomotivele diesel.

Aceasta dup?? ce, prin 1950, se studia posibilitatea reamenaj??rii unui depou pentru locomotive cu aburi care ar fi urmat amplasat în zona unde este în prezent Halta Ro?u, spre Floreni, înlocuindu-l pe cel de la Câmpulung Est sau cel de aici, al c??ror teren nu mai permitea extinderile care se doreau la acea vreme.

Râul Dorna, admirat de dup?? vegeta?ia bogat?? a locului

Bucovino, plai cu dor

Trenul cu vagoane ro?ii, înaintând spre Ilva Mic??

De aici, drumul rutier 17 o lua spre Bistri?a, trenul - spre Ilva Mic??

Calea ferat?? spre Dorni?oara, linia 516

????inutul Co?nei

Aten?ie, urmeaz?? zon?? neutr??!

Domnule mecanic, mâna pe butonul disjunctorului

B??ga?i tensiune în motoare, domnule mecanic!

De?i cam sup??ra?i, norii se ab?ineau de la plâns

Dragi cititori, teritoriul pe care îl str??b??team ?i poate fi v??zut ?i în imaginile prezentate avea s?? fie construit pe durata a mai multor decenii, dup?? un istoric tumultos, dar victorios. în anul 1898 a fost întocmit primul proiect pentru o cale ferat?? de munte care s?? lege Bucovina de Transilvania. Primele lucr??ri la calea ferat?? Ilva Mic?? - Vatra Dornei au fost începute în 1915 de Armata Austro - Ungar??, în scopuri strategice. Lucr??rile au fost abandonate dup?? 1 decembrie 1918, când teritoriul Bucovinei ?i a Transilvaniei s-a alipit României Mari.

Dup?? încerc??ri nereu?ite de continuare a lucr??rilor cu diferite antreprize particulare de construc?ii (1919 - 1924), lucr??rile au fost abandonate timp de 10 ani (1924 -1934), fiind reluate între anii 1934 - 1938 (printr-un efort de voin??? al Direc?iei Generale CFR ?i al Armatei Române). Astfel, calea ferat?? Ilva Mica - Vatra Dornei a fost inaugurat?? la 18 decembrie 1938, linia func?ionând pân?? în toamna anului 1944, când armatele germano - ungare în retragere au distrus-o. Dup?? reconstruc?ia ei, a fost redeschis?? circula?iei la 2 noiembrie 1947.

Spre Gr??dini?a

Trenul Accelerat de Timi?oara intra în P??durea T??tarului

în apropiere de sta?ia Gr??dini?a

între doua p??duri, calea ferat?? era linia de hotar dintre ele

împro?ca?i cu verde

Poienita de la Tataru

11:50

A?a cum spuneam mai sus, dragii mei cititori, construc?ia unei linii care urma s?? uneasc?? Transilvania de Bucovina la patria mam?? a devenit de o deosebit?? importan??? economic??. Circula?ia în nordul ???rii f??cându-se de la Cern??u?i la Satu Mare prin Polonia ?i Cehoslovacia. C??l??toria, posibil?? înc?? de la 5 mai 1930, dura între 14 ?i 18 ore, iar c??l??torii nu aveau voie s?? coboare din tren, s?? predea obiecte, alimente etc. întrucât cei 424 de kilometri erau parcur?i f??r?? pa?aport. Fotografia de mai jos preluat?? din Construc?ii pentru Transporturi în România ilustreaz?? mai bine drumul de fier întortocheat ce lega, indirect, Transilvania de Moldova.

Harta Transilvania - Bucovina - Moldova

Astfel, Consiliul Dirigent Român din Transilvania, înfiin?ase o ââ??ÂDirec?ie de Edificareââ??Â cu sediul la Bistri?a, îns??rcinat cu realizarea liniei Ilva Mic?? - Vatra Dornei. Era prima mare lucrare care se executa la noi în ?ar??, fapt evident ?i prin m??surile luate. An de an, din 1919 ?i pân?? în 1938, activitatea lucr??rilor se intensific??, astfel c?? la 26 octombrie 1936 se dau în circula?ie primii 25 de km de la Ilva Mic?? la Ilva Mare.

Dar eu eram în 2008, intram pe teritoriul viaductelor ?i a tunelelor dintre sta?iile Gr??dini?a ?i Lunca Ilvei. Dar pân?? a vorbi despre aceste lucr??ri de arte, haide?i s?? vedem ce ne oferea peisajul liniei 502ââ??Â?

înapoi la umbra coniferelor

Liniile sta?iei Gr??dini?a

Verde ?i lemn din bel?ug

Gr??dini?a se afl?? la altitudinea de 892 de metri dup?? ce se pleac?? de la atitudinea de 789 metri la cât este situat?? sta?ia(unea) Vatra Dornei ?i trece pe la Floreni la altitudinea de 837 de metri.

Sta?ia Gr??dini?a

??Ë?i casa, ?i ma?ina de munte

P??r??seam sta?ia Gr??dini?a

Din n c??i ferate existente în sta?ie, M502 se rezuma la o singur?? linie

Spre Larion

Alunec??ri fine de teren

De?i înal?i, coniferii falnici erau r??pu?i de razele soarelui

Lucr??ri de fixare a terenului accidentat

Zid de piatr?? construit pentru protec?ia c??ii ferate de terenul accidentat al Podi?ului Silhoasa

Foi?or la intrarea pe un viaduct de coast??

Ie?ire din tunelul IX

Viaductul Tunelului IX

Spre Sta?ia Larion

în vitez??, pe linia Vatra Dornei - Ilva Mic??

Foi?or înainte de Viaductul Sercel

Trenul Accelerat Ia?i ââ??â?? Timi?oara Nord, pe viaductul Sercel

Viaductul Sercel, uneori mai înalt decât brazii din împrejur

Pârâul Sercel ?i un drum forestier

Finalul viaductului Sercel

Spre Sta?ia Larion

în Tunelul 8

Ie?ire din tunelul 8

în câteva clipe, aveam sa trecem prin dreptul sta?iei Larion

Gara Larion ?i oamenii de la linie

O pancard?? de ??Ë?antier în Lucru a tunelului 7 Larion

12:00

Dup?? un efort sus?inut de înc?? aproape doi ani (?i care a constituit o ?coal?? pentru cei tineri ?i o experien??? în plus pentru cei mai în vârst??) a fost terminat?? ?i por?iunea cea mai grea de traseu, cu o serie de serpentine, cu cinci viaducte ?i ?ase tuneluri, dintre sta?iile Silhoasa ?i Gr??dini?a, astfel c?? la data de 18 decembrie 1938 linia Ilva Mic?? - Vatra Dornei a fost inaugurat?? ?i dat?? în exploatare.

Pe întregul traseu au fost executate 7 viaducte de coast??. Acestea au fost neprev??zute în proiectul ini?ial, ele au devenit necesare în câteva locuri, unde profilul mixt al platformei nu a putut fi stabilizat cu ziduri de sprijin.

Harta Vatra Dornei - Ilva Mic??

Intrare în Tunelul 7 Larion

Ie?ire din Tunelul 7 Larion

Utilaje forestiere lâng?? Sta?ia Larion

Spre Sta?ia Silhoasa

Trenul ro?u pe un viaduct de coast?? între Larion ?i Silhoasa

Cele 9 tunele, având o distan??? însumat?? de 2.384 metri, dintre care cel mai lung - Tunelul Mare - 856 metri, au fost executate în majoritate numai în regie, prin metoda austriac??, aceasta adaptându-se cel mai bine la natura stâncoas?? a terenului, care nu a dat probleme deosebite de execu?ie.

Intrare în tunelul 6

Ie?ire din tunelul 6

Conifere din Mun?ii Bârg??ului

Intrare în tunelul 5

Ie?ire din tunelul 5

Toate viaductele sunt situate în curb??, cu raze între 300 ?i 410 metri, iar în??l?imea în firul v??ii, la cota traversei, atinge la viaductul Larion, cel mai impresionant dintre ele, 33,5 m. Funda?iile, în general de medie adâncime, au atins, la una din pilele viaductului R??chi?ii, cota de fundare de ââ??Â-14ââ??Â metri.

Trenul Accelerat Ia?i ââ??â?? Timi?oara Nord pe viaductul Larion

P??durea virgin?? româneasc?? din Mun?ii Bârg??ului

Ie?ire de pe viaductul Larion

Spre Sta?ia Silhoasa

Intrare în tunelul 4

Ie?ire din Tunelul 4

Mai spunem c?? pe linia Ilva Mic?? ââ??â?? Vatra Dornei s-au executat, între 1934 ?i 1938, 60 de pode?e dalate de 1-2 metri deschidere ?i ?apte pode?e mai mari, cu deschiderea de 5 metri. Din punct de vedere social, amintim c?? în prim??vara anului 1938 existau în incinta ?antierului peste 20.000 de oameni (civili, militari, meseria?i cu familiile lor, inclusiv personalul de la antreprize).

Viaductul R??chi?i

Intrare în Tunelul 3

Vedere a Viaductului R??chi?i

Intrare în Tunelul 3

Viaductul Ro?ia

Ie?ire din tunelul 3

P??r??seam por?iunea de linie Gr??dini?a ââ??â?? Silhoasa

Intrare în Sta?ia Silhoasa

Gara Silhoasa

Ie?ire din Gara Silhoasa

Tunelul 2

Ie?ire din Tunelul 2

12:10

La 26 noiembrie 1936 se termin?? tronsonul de linie de la Ilva Mic?? (altitudinea 393 m) la Ilva Mare ?i începe circula?ia trenurilor de c??l??tori care erau prev??zute deja în mersul trenurilor din anul 1937. De la Ilva Mare la Lunca Ilvei (altitudinea 677 de metri), trenurile de c??l??tori au circulat începând cu luna mai 1938, când s-au definitivat lucr??rile pe acest tronson.

Trenul ie?ea din teritoriul tunelelor ?i viaductelor de pe linia Suceava - Ilva Mic??

Peisaj specific unei depresiuni din Mun?ii Suhardului

Spre Sta?ia Lunca Ilvei

De pe aici izvor???te Râul Ilva

Localitatea Lunca Ilvei ?i Trenul Accelerat Ia?i ââ??â?? Timi?oara Nord

Combinat de prelucrare a lemnului lâng?? Lunca Ilvei

mishu88 · 16 Iunie 2011

Locomotiva diesel-hidraulic?? albastr?? efectuând manevre cu vagoane de marf??

Trenul Accelerat se apropia de sta?ia Lunca Ilvei

Racord la linia industrial?? din Lunca Ilvei

Sta?ia Lunca Ilvei se afl?? la mijlocul distan?ei între Ilva Mic?? ?i Floreni (32,5 km de Ilva Mic??). Gara Lunca Ilvei este foarte deosebit?? de ââ????surorileââ??Â ei de pe aceasta linie. De?i preia tipologia g??rilor Vl??deni, Tru?e?ti (Elie Radu), se situeaz?? pe o treapta mult inferioar?? din punct de vedere al trat??rii arhitecturale: pe de o parte, zid??ria din piatra este plat??, tern??. în plus, renovarea a accentuat lipsa de relief a fa?adelor prin utilizarea tâmpl??riei termopan, total inadecvat?? ?i inexpresiv??.

Gara Lunca Ilvei

Vagon de marf?? seria F în sta?ia Lunca Ilvei

La revedere, Lunca Ilvei!

12:20

Dup?? plecarea dat?? de impiegatul sta?iei Lunca Ilvei, sta?ie cu postur?? impresionant?? ?i caracter sobru, vagoanele trenului se balansau pe linia 502 tot înainte spre Ilva Mare, spre Ilva Mic??, spre Beclean pe Some?ââ??Â?

Trenul înainta c??tre sta?ia Ilva Mare

Bunicii no?tri recoltând cartofii

??Ë?arpele c??l??tor de culoare ro?ie se apropia de sta?ia M??gura Ilvei

Un mare deal din Ilva Mare

Cruce de dou?? trenuri accelerat în sta?ia Ilva Mare

EA-881 cu Trenul Accelerat Cluj-Napoca ââ??â?? Gala?i

Coada Trenului Accelerat venit de la Cluj-Napoca

Trenul cu care c??l??toream ie?ea pe linia ab??tut?? din Gara Ilva Mare

12:30

De?i zona ââ??Âcritic??ââ??Â cu tuneluri ?i viaducte s-a terminat, urma ca Trenul Accelerat Ia?i ââ??â?? Timi?oara s?? treac?? prin por?iunea de cale ferat?? ââ??â?? Ilva Mare ââ??â?? Ilva Mic??. Având ca reper râul Ilva, sta?iile de pe acest traseu descriu diferitele stagii prin care trece aceast?? ap??. O dat?? este mare, o dat?? este mic??, o dat?? este m??rginit?? de m??guri, alt?? dat?? de poieneââ??Â? în orice caz, cadrul natural este la el acas??, iar trenul nu face decât s?? salute p??durea ?i dealurile ?i s??-?i vad?? de drumul s??u pentru care a fost creat: transportul românilor din Moldova c??tre Transilvania.

Printre dealuri, printre v??i, trenul înainta c??tre Ilva Mic??

Case r??sfirate la poalele dealului din Ilva Mare

Locomotiva se juca de-a v-a?i ascuns??lea cu ultimele vagoane ale trenului

Urme de industrie apus?? de-a lungul liniei 502

Au s??pat al?ii în piatr?? ca s?? putem noi circula acum între Suceava ?i Cluj-Napoca

Iar al?ii înc?? mai sap?? - o RAB? în mun?i

Spre Sta?ia M??gura Ilvei

Intrare în sta?ia M??gura Ilvei

Trenul Accelerat Ia?i ââ??â?? Timi?oara Nord în Gara M??gura Ilvei

Un deal bistri?ean m??rginind o cale ferat?? româneasc??

Se z??rea o carier?? de piatr??

Carier?? de piatr?? lâng?? M??gura Ilvei

Locomotiva diesel-hidraulic?? în cariera de piatr?? de la M??gura Ilvei

Pod peste râul Ilva

Un tunel scurt sub un munte mare lâng?? Poiana Ilvei

12:40

De?i am ratat întâlnirea cu g??rile de la M??gura Ilvei ?i Poiana Ilvei, aflu totu?i din ââ??ÂEnciclopedia G??rilor din Româniaââ??Â c?? acestea se remarc?? prin elementele specifice arhitecturii montane adaptate zonei (acoperi?uri cu pant?? mare, plinuri generoase, etc). Din punct de vedere al finisajelor, aceste doua g??ri duc mai departe calea deschis?? de gara Lotru: asocierea pietrei aparente ?i a c??r??mizii aparente.

LDE-85 a CFR Infrastructur?? în Poiana Ilvei

Relieful izvoarelor râului Ilva, asta l??sam în urm??ââ??Â?

Spre Ilva Mic??

Cu trenul peste râul Ilva

în apropiere de Ilva Mic??

12:50

La deschiderea oficial?? a liniei Ilva Mic?? - Vatra Dornei pe 18 decembrie 1938 a sosit un tren special de la Bucure?ti ?i panglica a fost t??iat?? la Lunca Ilvei. Au fost prezen?i membri ai guvernului - ministrul lucr??rilor publice ?i al comunica?iilor, ministrul afacerilor externe, ministrul s??n??t???ii ?i ocrotirilor sociale, înalte personalit???i din administra?ia c??ilor ferate române, a constructorilor ?i foarte mul?i localnici, parte care lucraser?? efectiv la construc?ia liniei.

FeRoviaRii de la linii lucrau la consolidarea unui ?an? de colectare a apei de pe versan?i

ââ??Â?precum ?i la consolidarea unui zid împotriva alunec??rii terenului

Kilometrul nr. 1 al liniei 502, Ilva Mic?? ââ??â?? Suceava

De aici înainte eram pe teritoriul Regionalei de Cale Ferat?? Cluj-Napoca, linia 401

Intrare în Sta?ia Ilva Mic??

Liniile G??rii Ilva Mic??

Cl??direa veche a sta?iei dateaz?? din 1938. Noua cl??dire a g??rii - un corp central pe dou?? nivele ?i dou?? aripi simetrice la parter construit?? dup?? anul 1978, situat în imediata proximitate a celei vechi, preia f??r?? veleit???i stilistice propor?iile ?i volumetria cl??dirii existente (inclusiv a acoperi?urilor), reu?ind s?? creeze un ansamblu unitar ca limbaj ?i expresie plastic??.

Gara Ilva Mic??

Locomotiva diesel-hidraulic?? 80-0461 din Gara Ilva Mic??

Un tren personal care intra în Gara Ilva Mic??

La revedere, Ilva Mic??!

O frumoas?? bisericu??? în Ilva Mic??

13:00

Circula?ia intens?? pe liniile principale în timpul celui de-al Doilea R??zboi Mondial ?i folosirea la maximum a materialului rulant nu au dat r??gaz nici execut??rii lucr??rilor necesare de între?inere ?i repara?ii, al c??ror volum cre?tea continuu. Din prim??var?? ?i pân?? în august 1944, aceast?? situa?ie s-a agravat ?i mai mult, datorit?? bombardamentelor aeriene, care s-au concentrat cu prioritate asupra re?elei feroviare, iar dup?? actul de la 23 August au urmat masive distrugeri la tuneluri ?i viaducte, f??cute de trupele germane în retragere. Dup?? aceste tragice evenimente pentru Calea Ferat?? Român??, s-a lucrat la restabilirea lucr??rilor de art?? afectate, circula?ia reluându-se la 2 noiembrie 1947.

Spre Gara Beclean pe Some?

Al?i bunici care recoltau cartofii

Some?ul Mare, traversat de calea ferata 401, Dej C??l??tori - Ilva Mic??

Spre Sta?ia Feldru

Biserica din Feldru

Calea ferat?? Ilva Mic?? ââ??â?? Beclean pe Some?, în lungime de 48 de kilometri, a fost construit?? de ââ??ÂSocietatea anonim?? a c??ilor ferate vicinale din p??r?ile N??s??uduluiââ??Â între anii 1906-1909, dup?? truda ?i ideile speciali?tilor Societ???ii C??ilor Ferate din Valea Some?ului.

De la Ilva Mic?? (~400 de metri altitudine), linia coboar??, dar foarte lent, pân?? la Salva (~300 metri altitudine), ajungând la cei aproape 250 de metri altitudine din Gara Beclean pe Some?. Dar pân?? a ajunge acolo, trenul intra în sta?ia Feldru. Gar?? reprezentativ?? pentru aceast?? comun??, Feldru, prime?te c??l??tori înc?? din 5 ianuarie 1907.

Intrare in Gara Feldru

Gara Feldru

Semnal prevestitor al semnalului luminos de intrare în Gara Feldru din direc?ia Rebri?oara

13:10

Cu o apari?ie exterioar?? ce aduce a cl??dire LEGO, sta?ia Rebri?oara se eviden?iaz?? cu al s??u contur înalt ?i îngust din c??r??mid??. Gara a fost înfiin?at?? în 1907.

Spre Rebri?oara

Intrare în statia Rebri?oara

Gara Rebri?oara

Trenul Accelerat ie?ea din Rebri?oara ?i se îndrepta spre Sta?ia N??s??ud

13:20

Gospodarii n??s??udeni culegeau de zor recolta anului agricol ce se apropia de sfâr?it. Trenul trecea atât de aproape de câmpul de lupt?? a acestor harnici oameni, încât aveam impresia c?? eram la aceea?i linia de orizont cu ei. îi vedeam cum d??deau la sap??, iar în timp ce trecea trenul ace?tia se opreau, admirau vagoanele ?i c??l??torii din el, în timp ce fetele zâmbeau cu nesa? la claxonul unic al locomotivei conduse de un mecanic ?ugub???.

Iubitele ?i prietenele noastre la recoltat cartoful

Vagon cistern?? în Gara N??s??ud

Un vagon de marf?? interesant în Gara N??s??ud

O drezin?? pantograf în Gara N??s??ud

13:30

Dup?? ce am ratat fotografierea g??rii N??s??ud, cu ale sale linii electrificate înc?? din 30 iunie 1991, trenul a plecat mai departe spre Salva. Uitându-ne pe o hart?? a c??ilor ferate din România vom observa ca aici linia 401, Ilva Mic?? - Cluj-Napoca, se intersecteaz?? cu linia Salva ââ??â?? Sighetul Marma?iei, linia 409.

Gara Salva

DA-1313 la Trenul Personal Salva ââ??â?? Sighetul Marma?iei în Gara Salva

Trenul Personal de Sighet în Gara Salva

13:40

Gara Nimigea seam??n?? foarte mult cu Gara din Rebri?oara. Chiar dac?? era înalt??, frumoas??, îngrijit??, trenul accelerat nu a oprit aici ?i a continuat drumul s??u ?erpuitor spre Beclean pe Some?. Dealurile N??s??udului se vedeau în zare ?i delimitau o depresiune larg??, prin care Some?ul Mare î?i curgea apele izvorâte din poalele mun?ilor Rodnei.

Spre Sta?ia Nimigea

Familiile noastre recoltând cartofii

Gara Sta?iei Nimigea

13:50

Ap??rut?? pe harta c??ilor ferate române dup?? 1950, sta?ia Mogo?eni era deservit?? de un impiegat harnic, zâmbind mecanicului ?i urm??rind trenul cum tranzita liniile g??rii sale.

Spre Sta?ia Mogo?eni

Gara Mogo?eni

Trenul Accelerat se îndrepta spre Beclean pe Some?

Traversând Râul ??Ë?ieu

14:00

Parc?? ?i mai repede, trenul alerga c??tre Beclean, c??tre Dej, c??tre Cluj-Napoca, c??tre Timi?oara Nord. Avea o întârziere de vreo 30 de minute, dar nu mi-era team?? c?? o s?? pierd Trenul Accelerat Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?iââ??Â?

Linia ferat?? M400 venind dinspre Deda, Gheorghieni

Fuga-fuga spre Beclean pe Some?

Un utilaj MARUB în Gara Beclean pe Some?

Locomotiva electric?? EA-822 la Trenul Personal Cluj-Napoca ââ??â?? Vatra Dornei

Locomotiva electric?? EA-782

...la trenul Personal Cluj-Napoca ââ??â?? Bistri?a

Vagonul Trenului Accelerat Ia?i ââ??â?? Timi?oara Nord cu care am c??l??torit de la Vatra Dornei pân?? aici

14:10

Nu ?tiu dac?? a?i num??rat sau nu, dar pân?? aici a?i derulat 200 de imagini de pe linia 502, Vatra Dornei ââ??â?? Ilva Mic?? ?i linia 401, Ilva Mic?? ââ??â?? Cluj-Napoca. Informa?iile istorice despre aceast?? gar?? amintesc c?? acest punct de cotitur?? între Vest ?i Est a fost inaugurat la 3 mai 1886, odat?? cu darea în folosin??? a liniei de cale ferat?? Dej ââ??â?? Bistri?a, în valoare dimensional?? de 61 de kilometri. Dar cel mai bine v?? pute?i satisface curiozitatea despre aceast?? gar?? citind fragmentele pe care vi le propun din cartea ââ??ÂGARA Beclean pe Some? - Istorie ?i Cultur??ââ??Â a d-nului coordonator al antologiei, Aurel Podaru.

Gara Beclean pe Some?

Vedere a liniilor ferate care duc spre Cluj-Napoca

Peronul g??rii Beclean pe Some?

14:50

Dup?? aproximativ 60 de minute de petrecut timpul în gar??, ridicat praful de pe peroane, gustat din ci?meaua cu ap?? potabil?? din gar??, urm??rind pulsul ?inelor înc??lzite de soare, iat?? c?? trenul de întoarcere spre Bucovina, spre Suceava, spre F??lticeni, sosea în Gar??.

Locomotiva electric?? EA-758 la Trenul Accelerat Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i

Recapitulândââ??Â? la 18 decembrie 1938 se realizeaz?? leg??tura feroviar?? pe linie de cale ferat?? cu ecartament normal între Bucovina ?i Transilvania prin inaugurarea liniei Ilva Mic?? - Floreni în lungime de 63 de km. Din anul 1907, când erau terminate liniile Dej - Rodna ?i Vatra Dornei - Dorni?oara, se preconiza construc?ia acestei linii care ar rezolva problemele economice ?i sociale ale celor dou?? ?inuturi, dar ?i strategice care s-au pus în eviden??? pentru armata austro-ungar?? în primul r??zboi mondial.

înainte de 1914 au fost efectuate studii ?i proiecte executându-se ?i unele lucr??ri impuse de necesit???ile opera?iunilor militare pân?? în anul 1919 când teritoriul a fost încorporat României. Atât dificult???ile traseului cât ?i greutatea în asigurarea fondurilor necesare au f??cut ca durata construc?iei s?? fie a?a mare. Lucr??rile de art?? deosebite - 9 tunele, 5 viaducte mari ?i 7 viaducte de coast??, 32 de poduri ?i 147 de pode?e existente pe traseu, au încorporat sume mari în compara?ie cu lucr??rile de pe liniile construite anterior. Aceste lucr??ri au determinat ca acest ââ???žTransf??g??r???an FeRoviaRââ??Â (cum frumos spune colegul meu pasionat FeRoviaR Alex din Constan?a) s?? fie dat?? în func?ie pe por?iuni.

A?adar, dragii mei cititori, am fost ?i eu beclenarââ??Â? cum spune Olimpiu Nu?felean în ââ??ÂGara ?i stradaââ??Â din antologia ââ??ÂGara Beclean pe Some?ââ??Â, la fel ca mul?i al?i oameni. ??Ë?i acei oameni, care sub coordonarea domnului Aurel Podaru au încropit cartea ââ??ÂBeclean pe Some? - Istorie ?i cultur??ââ??Â, au spus, fiecare...: (îmi permit s?? redau în cele ce urmeaz?? câte o propozi?ie din fiecare scriitur?? propus?? în acest volum)

Gara Beclean pe Some? ââ??â?? fa???

Gara Beclean pe Some? - autograf

Reminiscen???, [fragmente]
de Teohar Mihada?

în gara Beclean pe Some? ?i-acum,
în funestul r??stimp dintre trenuri, ascult
Cum trece prin sufletul meu, ca un fum,
Sau un strig??t... o tain?? venind de demult.

(Din vol. Pâinile punerii înainte, Editura Jumimea, 1979)

///===\\\

Gara aminitirilor
de Livia (Buzura) C??lian

[ââ??Â?] C??l??toria cu trenul era atunci pentru mine o aventur?? în sine pentru c?? stând pe peron ?i a?teptând trenul s?? intre în gar?? m?? fascinau pur ?i simplu locomotivele uria?e, negre ?i lucioase, care puf??iau ca ni?te balauri care te puteau înghi?i în orice clip??. M?? însp??imântau mecanicul, ?i mai ales fochistul care era negru din cap pân?? în picioare, ?i, cu anticipa?ie, m?? însp??imânta zgomotul f??cut de tren la trecerea peste vreun pod. Priveam uimit?? cum mecanicul sau fochistul alimentau locomotiva cu apa de la o cistern?? uria??? ?i nu în?elegeam nici cum dihania aia mare ?i neagr?? putea înghi?i atâta ap?? ?i nici ce f??cea cu ea. Dac?? putea s?? bea atâta ap?? înseamn?? c?? mâncase foarte mult ?i eram convins?? c?? se osp??tase numai cu copii neascult??tori. Dar toate acestea disp??reau în clipa când urcam în vagon ?i fioroasa ma?in??rie se punea în mi?care. Era de neîn?eles pentru mine la vârsta primei copil??rii cum poate o asemenea vietate metalic?? s?? te ia dintr-un loc ?i s?? te lase exact acolo unde trebuia s?? ajungi. ???ži, fa??? de lumea aproape static?? în care se tr??ia atunci, viteza de vreo 40 kilometri pe or?? cu care mergea un tren personal mi se p??rea ame?itoare. [ââ??Â?]

///===\\\

Beclean ââ??â?? viclean
de Elena M. Câmpan

[ââ??Â?] Cred c?? trenurile ?i gara ?in de romantism, în vreme ce ma?inile ?i drumul de realismul imposibil.

///===\\\

Gara Beclean
de Constantin Cuble?an

Cine cerceteaz?? h??r?ile c??ilor ferate din România întâlne?te undeva, pe la mijlocul ???rii, un punct nodal în dreptul c??ruia scrie cu litere ceva mai mari r??s??rite: Beclean pe Some?, ceea ce înseamn?? c?? ar mai trebui s?? fie pe undeva ?i un Beclean, pe un alt curs de ap??. A?a încât, pentru un str??in, echivalen?a ar putea fi repede g??sit?? în, s?? zicem, Frankfurt pe Main spre deosebire de Frankfurt pe Oder, în realitate, localitatea ce d?? numele sta?iei CFR nu are nimic din alura marilor ora?e. Este un minunat loc provincial, tihnit, din acela în care, vorba lui Mihail Sadoveanu, nu se întâmpl?? nimic, în ciuda faptului c?? oamenii de acolo tr??iesc drame existen?iale cutremur??toare. Dar Beclean pe Some? nu este chiar un loc anodin. Cel pu?in din punctul de vedere al circula?iei trenurilor. Sta?ia are importan?a de r??scruce a unor, s?? zice, Co?lariu, R??zboieni, Jibou, Vin?ul de Jos etc., ca s?? numesc doar câteva din acele puncte de pe traseele de c??l??torie, în care trebuie s?? te dai jos din tren ?i s?? a?tep?i sau s?? te urci în vagonul unui tren care te a?teapt?? el pe tine, pentru a-?i putea continua drumul, mai departe, în alt?? parte, pe o alt?? rut??. La Beclean schimbi trenul ca s-o iei spre Bistri?a, dac?? vii cumva cu un tren ce nu este direct ?i care din Beclean urc?? pe Some? spre N??s??ud, iar de acolo, pe Ilve, spre Vatra Dornei, ca s?? descaleci, a?adar, în Moldova. Cel pu?in a?a era schema pe vremuri, prin anii `50-`60 când îmi începusem ucenicia de gazetar la Studioul de Radio Cluj. Ca s?? ajung la Bistri?a coboram de regul?? la Beclean ?i a?teptam vreo or?? un tren ce m?? ducea la Bistri?a. Timp suficient s?? te familiarizezi cu gara ââ??â?? veche, cochet?? totu?i, dep???it?? îns?? de circula?ia modern?? ââ??â?? [ââ??Â?], priveam vr??biile ce se zbur??t??ceau pe peron sau porumbeii (uneori ciorile) ce asaltau câte un vagon de cereale, uitat de Dumnezeu sau de cine ?tie cine, pe vreo linie moart??, în a?teptarea lipirii la vreo garnitur?? de tren de marf?? cu care s?? ajung?? unde trebuia. [ââ??Â?]

///===\\\

Gara Beclean
de Zorin Diaconescu

Pentru orice ora? f??r?? ie?ire la mare, gara este poarta spre lumea. Un loc de trecere, în jurul c??ruia oamenii ?i-au a?ezat rosturile inspira?i probabil de mai vechile por?i ale cet???ilor. Chiar dac?? ?i-au mai pierdut câte ceva din legend?? ?i aventur??, tehnologia postmodern?? nu a alungat înc?? universul drumurilor de fier. Ritualul c??l??toriei, atunci când ne scap??, o face s??rac??, spiritual, chiar dac?? altminteri ne duce prin capitale ?i locuri exotice mult râvnite. [...]

///===\\\

Scriitori printre macaze ââ??â?? în gara din Beclean ââ??â??
de Ion Filipciuc

Mult?? vreme n-am reu?it s?? în?eleg expresia ââ???žnod de cale ferat??ââ??Â dat?? fiind contradic?ie logic?? dintre calea ferat?? dreapt?? sau cu oare?ce ocoli?uri ?i cuvântul ââ???žnodââ??Â implicând o r??sucire ?i-o încovrigare cam greu de comparat între un odgon din cânep?? ori chiar din material plastic, spre a nu aduce în discu?ie ?i nodul de la vreo ?prang?? din sârm?? de o?el, ?i rectilinitudinea ?inelor ferate. [ââ??Â?]

///===\\\

Gara din Beclean sau DESPRE NOBILUL IUBIRII MELE!
de Sorin Gârjan

[...] A? putea chiar spune c?? spune c?? m-au însurat, nu babele, ci c??l??toriile. Prima întâlnire cu so?ia mea am programat-o nu în fa?a cofet??riei, a cinematografului sau ââ??Âlâng?? po?t??ââ??Â (clasicele locuri de întâlnire ale iubi?ilor!), ci în gara Beclean. într-o diminea??? de iarn?? în care-am ââ??Âpicatââ??Â ca un african în Siberia. Am plecat din Timi?oara pe o vreme prim??v??ratec?? ?i am ajuns în gara Beclean în pantofi ?i fulgarin pe un ger ?i o z??pad?? aproape de genunchi. Acesta era pre?ul ce se cerea pl??tit marelui premiu al iubirii. Gara Beclean mi-a d??ruit adev??rata iubire, o so?ie minunat??. Un ââ??ÂNobelââ??Â aparte pentru un b??n???ean sosit cu ââ??Âvaporul de Sighetââ??Â într-o gar?? celebr??, (pe) trecut?? prin poezii ?i prin cântece: Gara Beclean. Este gara în care, dac?? ai noroc, po?i prinde trenul vie?ii.

Eu aproape c?? am apucat scara de aur a ultimului vagon!

///===\\\

Dup?? ?aptezeci de ani
de Gavril Istrate

[...] Ce s-a putut întâmpla în Gara Beclean? Mi se pare c?? încep s?? în?eleg ceva. La Beclean, în gar??, m?? opream de cel pu?in 3-4 ori din anii 1933-1934, când am devenit student, ?i pân?? în decembrie 1938, când s-a dat în circula?ie linia Ilva Mic?? ââ??â?? Vatra Dornei.

în drumul meu spre Ia?i schimbam trenul de 6 ori. Mai întâi la Beclean, unde a?teptam un tren local, care m?? ducea pân?? în Prundul Bârg??ului, unde r??mâneam peste noapte. A doua zi, la orele 5 diminea?a, un tren forestier, un roiban care nu mai exist?? ast??zi decât în amintirea noastr??, a tinerilor de acum 70 de ani, m?? depunea la Dorni?oara, în mijlocul p??durii, de unde m?? lua în primire un personal care se oprea la Vatra Dornei. De aici mergeam cu un tren de Cern??u?i pân?? la D??rm??ne?ti, unde a?teptam pe cel care circula de la Cern??u?i la Bucure?ti, care m?? l??sa la Pa?cani, de unde cu un tren local ajungeam la Ia?i. [...]

///===\\\

Beclean pe Some? - f??râm?? de via???
de Dorina Manu

ââ??ÂBecleanule pe Samusââ??Âââ??Â? f??râm?? de via???, tr??it?? în fug??, udat?? cu lacrimi, cu dor ?i r??mas-bun, m??rginit?? iremediabil de glas de ro?i de tren în fug??, î?i mul?umesc c-ai acceptat cândva s?? calc ?i eu în casa ta! Gând bun ?i bun?? reg??sire![ââ??Â?]

///===\\\

Mi-e drag?? gara asta pentru c?? m-a dus la Cluj
de Gavril Moldovan

[...] Scriu despre Gara CFR Beclean. Aici m?? ajunse frate-meu din urm??, într-o noapte. Venea alergând, gâfâind.
- De ce alergi a?a?
- M?? urm??rea un lup, îmi zise.
- ??Ë?i cum ai sc??pat de el?
- Am schimbat macazul. Eu am luat-o pe-a-ntâia ?i el s-a dus tot pe-a doua. Era f??r?? îndoial?? o glum?? din ââ??ÂDoi rezervi?tiââ??Â.

///===\\\

Loc de trecere-petrecere
de Adrian-Aurel Podaru

Dup?? câ?iva ani scur?i [...] m?? întorceam de la Cluj în pielea unui personaj al Scripturii, drag mie nu pentru ceea ce a f??cut, ci pentru hot??rârea lui final??: fiul risipitor. ??Ë?i la fel ca în parabol??, cineva m?? a?tepta acolo, în gar??, f??r?? ââ??Âde ceââ??Â ?i ââ??Â?i-am spus eu!ââ??Â, ci bucuros c?? m?? vede, gata s?? taie vi?elul cel gras ?i s?? înceap?? osp???ul. [...]

///===\\\

Bibliografie:
1. Gabriel M??rgineanu, ??Ë?erban L??cri?eanu, ââ??ÂTrac?iunea feroviar?? pe Regionala C??i Ferate Ia?i - 125 de ani, 1869-1994ââ??Â, Editura AGIR, Bucure?ti, 2010
2. D. Iord??nescu, C. Georgescu, ââ???žConstruc?ii pentru Transporturi în Româniaââ??Â, volumul 1, Centrala de Construc?ii C??i Ferate, 1982
3. coord. Aurel Podaru, ââ??ÂGara Beclean pe Some? - istorie ?i cultur??ââ??Â, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008
4. ing. Radu Bellu, ââ??ÂMica Monografie a C??ilor Ferate din România, volumul II, Regionala de c??i ferate Cluj Napocaââ??Â, Editura Filaret, Bucure?ti, 1996
5. ing. Radu Bellu, ââ??ÂMica Monografie a C??ilor Ferate din România, volumul VI, Regionala de c??i ferate Ia?iââ??Â, Bucure?ti, 2001
6. th_th_th_, ââ??ÂAtlasul Jude?elor din Republica Socialist?? Româniaââ??Â, Editura Didactic?? ?i Pedagogic??, 1979
7. ing. Radu Bellu, ââ??ÂEnciclopedia G??rilor din Româniaââ??Â, C.D.C.A.S., 2003.
8. Mersul Trenurilor 2007-2008

în loc de sfâr?itââ??Â?
ââ??Âîntre priviri ?i priviri, între cuvinte ?i cuvinte, r??mânem t??cu?i, fiecare a?ezat pe feliu?a sa de amintire.ââ??Â
Magdalena Vaida - îmi amintesc...

interesantul · 17 Iunie 2011

Frumos!

victor · 17 Iunie 2011

Chiar foarte frumos! Atat de romanesc! Mi-a placut mult!
Am facut de mai multe ori traseul Cluj-Iasi in 2002-2005 si nu ma puteam dezlipi de la geam. Iarna, noaptea pe luna plina, cand zapada e proaspata, parca esti pe alta lume, mai ales cand trenul trece peste un viaduct, ai impresia ca si-a luat zborul. Felicitari pentru pasiunea cu care iti realizezi reportajele!

mishu88 · 21 Iunie 2011

victor a spus:
Chiar foarte frumos! Atat de romanesc! Mi-a placut mult!
Am facut de mai multe ori traseul Cluj-Iasi in 2002-2005 si nu ma puteam dezlipi de la geam. Iarna, noaptea pe luna plina, cand zapada e proaspata, parca esti pe alta lume, mai ales cand trenul trece peste un viaduct, ai impresia ca si-a luat zborul. Felicitari pentru pasiunea cu care iti realizezi reportajele!

Wow, imaginea trecerii de-a lungul viaductelor pe lun?? plin?? cu peisajul acoperit de z??pad?? este excep?ional... Mi-ai dat o idee de plimbare ?i de recreere, totodat??.

Mul?umesc!

///

interesantul a spus:
Frumos!

Mul?umesc!

M502,M401:Excursie FeRoviaR?? V.Dornei-Beclean Some? [2008]

mishu88

Well-Known Member

mishu88

Well-Known Member

interesantul

Well-Known Member

victor

Member

mishu88

Well-Known Member