Vatra Dornei Bai- L 502
- Autor subiect Semafor
- Dat? creare
Mai exista si alte imagini pe net cu gara Dorna Watra?
http://judetulsuceava.ro/fotografii/2010/09/gara-dorna-watra/
http://www.flickr.com/photos/g-mean/7194723318/sizes/o/in/photostream/
Eu am doar ce e mai sus.
O vreau la HO asa ca sunt interesat de toate imaginile cu gara pe cand era Dorna Watra.
http://judetulsuceava.ro/fotografii/2010/09/gara-dorna-watra/
http://www.flickr.com/photos/g-mean/7194723318/sizes/o/in/photostream/
Eu am doar ce e mai sus.
O vreau la HO asa ca sunt interesat de toate imaginile cu gara pe cand era Dorna Watra.
catalin
Well-Known Member
vezi si imaginea de aici, pe la jumatatea paginii:
https://sites.google.com/site/exemplusitevisiniu/istorie-feroviara/fototeca/statii
https://sites.google.com/site/exemplusitevisiniu/istorie-feroviara/fototeca/statii
gasita aseara
Bahnhof in Dorna Watra 1916
foto - http://www.bildarchivaustria.at/Pages/Themen.aspx?p_iCollectionID=15760977&p_iKlassifikationID=18116407
Daca initial am vrut doar cladirea garii, acum vreau sa fac tot, cladirea garii, castel pentru pacura, remiza pentru locomotive (construita din lemn, cu doua linii in interior, cu acces prin ambele capete), placa turnanta, canal de revizie si curatirea zgurei, elevator.
Bahnhof in Dorna Watra 1916
foto - http://www.bildarchivaustria.at/Pages/Themen.aspx?p_iCollectionID=15760977&p_iKlassifikationID=18116407
Daca initial am vrut doar cladirea garii, acum vreau sa fac tot, cladirea garii, castel pentru pacura, remiza pentru locomotive (construita din lemn, cu doua linii in interior, cu acces prin ambele capete), placa turnanta, canal de revizie si curatirea zgurei, elevator.
Interesant Florin,
Cautarile pe net dau in momentul de fata rezultate neasteptate... si spectaculoase!
Ca veni vorba, statia "Valea Dornei" ar trebui sa fie tot prin apropiere cumva? Stie cineva pe unde era statia asta?
(Imagine de pe site-ul Del Campe)
Cautarile pe net dau in momentul de fata rezultate neasteptate... si spectaculoase!
Ca veni vorba, statia "Valea Dornei" ar trebui sa fie tot prin apropiere cumva? Stie cineva pe unde era statia asta?
(Imagine de pe site-ul Del Campe)
catalin
Well-Known Member
Florin, nu am avut inca timp sa ma uit insa cred ca gasesti informatii si in "Tractiunea feroviara pe Regionala Cai Ferate Iasi" ...
Emanuel A. Ziffer -parintele C.F. din fosta Bucovina
<r>""Emanuel A. Ziffer von Teschenbrück, p??rintele c??ilor ferate din Bucovina<br/>
N??scut la 23 ianuarie 1833 la Teschen, ca fiu al unei familii de profesori evrei Emanuel A. Ziffer urmeaz?? studiile Politehnicii Imperiale din Viena ?i î?i începe cariera în anul 1852 ca maistru în construc?ii.<br/>
Dar este atras imediat de miracolul ââ???ždrumului de fierââ?? ?i se angajeaz?? inginer ajutor la construc?ia c??ii ferate din Semmering; în 1854 particip?? la construc?ia drumului de fier Viena-Raab, în 1857 particip?? la construc?ia liniei de la Timi?oara la Dun??re (Bazia?), în 1858 este numit director de construc?ie pe linia Lemberg ââ??â?? Stanislau (140 km) ?i în acela?i timp conduce construc?ia liniei ferate pân?? la Cern??u?i, pe care o finalizeaz?? la 01.09.1866. Baronul Victor Offenheim, directorul general al ââ???žLemberg ââ??â?? Czernowitzer Eisenbahn Gesellschaftââ??Â, societate cu sediul la Viena, l-a numit în 1864 în func?ia de director general al Direc?iei de Exploatare a c??ilor ferate de la Lemberg ?i manager al liniei Sniatyn ââ??â?? Cern??u?i ââ??â?? Ia?i, iar dup?? finalizarea c??ii ferate, în 1866, l-a numit director de opera?iuni ?i dezvoltare.<br/>
E.A. Ziffer conduce exploatarea liniilor pân?? în octombrie 1868, când este chemat la Direc?ia General?? de C??i Ferate din Viena, ca director tehnic pentru supravegherea construc?iei de linii ?i organizarea exploat??rii liniei austriece de la Cern??u?i la Suceava, precum ?i a liniilor române?ti lungi de 224 km, între Suceava ââ??â?? Roman, Pa?cani ââ??â?? Ia?i ?i Vere?ti ââ??â?? Boto?ani; în 1872 se retrage. Este ales apoi membru în comitetul de administra?ie al companiei Lemberg ââ??â?? Cern??u?i ââ??â?? Ia?i ?i membru în comitetul executiv.<br/>
în iulie 1883, E.A. Ziffer a înfiin?at compania Bukowinaer Lokalbahn Gesellschaft, care ac?ioneaz?? ca prim?? societate de cale ferat?? pe ac?iuni din Bucovina, desprins?? din Societatea Lokalbahn Czernowitz ââ??â?? Novosielitza, constituit?? de ministrul Alexander D. Freiherr von Petrino, ing. E. A. Ziffer fiind numit vicepre?edinte al societ???ii nou înfiin?ate. E.A. Ziffer a fost ales ca pre?edinte al companiei de c??i ferate Bukowinaer Lokalbahn ââ??â?? Gesellschaft din luna mai a anului 1891, iar din anul 1893 pân?? la moarte a r??mas în fruntea comitetului de administra?ie al societ???ii, precum ?i la Societatea de Exploatare Forestier?? de la Tarc??u, jude?ul Neam?.<br/>
Pân?? la sfâr?itul anului 1885, sub conducerea lui s-au construit liniile de cale ferat?? între Hliboka ââ??â?? Berhomet (53 km) cu ramifica?ia Carapciu ââ??â?? Czudin (19 km) ?i la sfâr?itul anului 1886 începe construc?ia liniei de la Hatna (D??rm??ne?ti) pân?? la Kimpolung (Câmpulung Est), cu o lungime de 67 km, în mai 1888, acest tronson fiind terminat.<br/>
între anii 1887-1888 a construit calea ferat?? pân?? la Kolomea, cu o lungime de 48 km, iar între anii 1888-1889, calea ferat?? Wama (Vama) ââ??â?? Russmoldovitza (Moldovi?a sau Ru?ii Moldovi?ei), cu o lungime de 20 km, precum ?i Hadikfalva ââ??â??R??d??u?i (9 km).<br/>
O performan??? important?? pentru istoria Bucovinei a fost construirea c??ii ferate de munte Kimpolung ââ??â?? Dorna-watra, peste creasta Mestec??ni?ului (situat?? la 1100 m deasupra nivelului m??rii), aici fiind construit un tunel de 1622 m lungime, aflat la cota 953 m), cu un pre? de cost care s-a ridicat la 2 milioane de coroane. Prima sec?iune de cale ferat?? Kimpolung ââ??â?? Valea Putnei (19 km) a fost deschis?? în ianuarie 1901, iar restul traseului de la Vatra Dornei la Valea Putnei a fost deschis traficului în luna octombrie 1902. Dup?? ce a construit re?eaua de linii a tramvaiului cu aburi din ora?ul Lemberg, cu lungime de 22,3 km, a urmat execu?ia c??ii ferate Lemberg-Janöw (17,5 km) între anii 1894-1895, ?i Janöw-Jaworöw (31 km), în 1903.<br/>
în 1907 a fost construit un alt traseu de cale ferat??, între Ciudin ?i Cosciuia (23 km), pe ecartament îngust, la cererea proprietarilor de p??duri Alexander Ritter von Gojan ?i August Ritter von Gorayski. Construc?ia liniilor ferate în aceast?? zon?? bogat?? în resurse naturale a f??cut s?? înfloreasc?? comer?ul. Odat?? cu cre?terea produc?iei de lemn ?i minereuri s-au creat locuri de munc?? pentru multe mii de oameni, s-au deschis ?i dezvoltat sta?iunile balneare din partea de sud a Bucovinei ?i accesul produselor c??tre pia?a mondial?? a devenit mai facil. Prin ini?iativa ?i sus?inerea sa, mai multe proiecte de dezvoltare economic?? din Bucovina ?i nu numai au devenit realitate. Enumer??m aici fabrica de ciment construit?? la Putna, fabrici de cherestea, potas?? ?.a.<br/>
Capacitatea sa organizatoric?? ?i spiritul s??u vizionar l-au f??cut s?? fie ales în onoranta func?ie de pre?edintele al C??ilor Ferate din Bucovina, institu?ie cu sediul la Cern??u?i ?i vicepre?edinte al Uniunii Interna?ionale a Tramvaielor ?i C??ilor Ferate de interes local - organiza?ie cu sediul la Viena; precum ?i în cadrul American Society of Civil Engineers sau Institution of Civil Engineers din Londra.<br/>
Ini?iativele sale duc la construirea unei re?ele de peste 700 km de c??i ferate în Gali?ia, Bucovina ?i România, în regiuni situate în drumul marilor linii interna?ionale ?i anume: Lemberg ââ??â?? Belzec, linii locale din Kolomea; Lemberg ââ??â?? Bucovina; re?ele în România. în Gali?ia, Bucovina ?i România, re?eaua de c??i ferate locale executat?? direct sub conducerea sa a ajuns la aproximativ 580 km, din care 403 km de re?ea conectat?? direct la c??i ferate principale, cu o investi?ie de capital nominal de 37,5 milioane coroane; aceste linii ferate locale prezint?? un model original în construc?ia ?i administrarea lor ?i au servit de model pentru alte linii secundare construite mai târziu, din punct de vedere a exploat??rii lor, dup?? modelul organizat de c??tre Ziffer.<br/>
Ca apreciere a eforturilor depuse pentru ca locuitorii din zona Dornelor s?? fie conecta?i prin intermediul drumului de fier cu marile capitale europene, precum ?i pentru sprijinul oferit în vederea construc?iei cl??dirii de c??l??tori din ora?ul-sta?iune, primarul ora?ului, Simion Irinar, fostul primar ?i prieten Vasile Deac, secretarul prim??riei Georgi I. Botezat ?i mai multe personalit???i din cadrul Consiliului Comunal Vatra Dornei au luat ini?iativa strângerii de fonduri ?i i-au ridicat un bust lâng?? cl??direa Prim??riei (Palatul Comunal) Vatra Dornei. Bustul ?i elementele din compunerea monumentului au fost realizate din piatr?? (gresie ro?ie) scoas?? din inima muntelui cu ocazia realiz??rii tunelului Mestec??ni?. Ceremonia de dezvelire a avut loc în data de 07.06.1903, în prezen?a unui num??r foarte mare de oficiali, locuitori ?i, bineîn?eles, a s??rb??toritului. Festivit???ile au fost urmate de un banchet la care au participat în jur de 100 de persoane.<br/>
Ziffer a repetat atunci ceea cea spusese cu câ?iva ani mai devreme: ââ???žOamenii de aici sunt parte a sufletului meu, iar Vatra Dornei este copilul meu de suflet ?i voi face pentru binele lor tot ceea ce îmi va sta în putereââ??Â?ââ??Â.<br/>
Prin faptele ?i realiz??rile sale, el a demonstrat cu prisosin??? aceasta, ele vorbesc ast??zi în numele s??uââ??Â? celor care pot s?? vad?? ?i ?tiu s?? asculte.<br/>
Datorit?? meritelor sale, însu?i împ??ratul Franz Joseph i-a acordat, la 13.10.1910, titlul nobiliar de ââ???žvon Teschenbrückââ?? precum ?i mai multe decora?ii (1866 ââ??â?? cavaler al ordinului Franz Joseph, 1898 ââ??â?? ordinul Coroana de Fier).<br/>
A fost membru în Societatea de ajutor Carol I ?i este decorat ?i de statul român cu Medalia jubiliar?? Carol I, respectiv ââ????Coroana Românieiââ??Â, precum ?i altele. A f??cut mai multe dona?ii ?i opere de caritate, mai ales în ora?ul care l-a adoptat necondi?ionat, Cern??u?i, care împreun?? cu ora?ul Janöw i-au acordat titlul de ââ???žcet???ean de onoareââ?? al urbei, în semn de înalt?? pre?uire ?i recuno?tin???.<br/>
Se stinge din via??? la 80 de ani, la 27 octombrie 1913. Vestea despre decesul lui E.A. Ziffer i-a întristat pe to?i cei care l-au cunoscut ?i au colaborat cu el ori au beneficiat într-un fel sau altul de rezultatele muncii sale.<br/>
Realiz??rile sale de pe aceste meleaguri de legend?? îl fac s?? intre pentru totdeauna în istoria lor ?i în acela?i timp s??-i fie recunoscut?? calitatea de ââ???žp??rinte al c??ilor ferate din Bucovinaââ??Â.<br/>
PAUL BRA???žCANU,<br/>
Vatra Dornei""<br/>
Sursa:<br/>
<URL url="http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=50642"><LINK_TEXT text="http://www.crainou.ro/?module=displayst ... y_id=50642">http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=50642</LINK_TEXT></URL></r>
<r>""Emanuel A. Ziffer von Teschenbrück, p??rintele c??ilor ferate din Bucovina<br/>
N??scut la 23 ianuarie 1833 la Teschen, ca fiu al unei familii de profesori evrei Emanuel A. Ziffer urmeaz?? studiile Politehnicii Imperiale din Viena ?i î?i începe cariera în anul 1852 ca maistru în construc?ii.<br/>
Dar este atras imediat de miracolul ââ???ždrumului de fierââ?? ?i se angajeaz?? inginer ajutor la construc?ia c??ii ferate din Semmering; în 1854 particip?? la construc?ia drumului de fier Viena-Raab, în 1857 particip?? la construc?ia liniei de la Timi?oara la Dun??re (Bazia?), în 1858 este numit director de construc?ie pe linia Lemberg ââ??â?? Stanislau (140 km) ?i în acela?i timp conduce construc?ia liniei ferate pân?? la Cern??u?i, pe care o finalizeaz?? la 01.09.1866. Baronul Victor Offenheim, directorul general al ââ???žLemberg ââ??â?? Czernowitzer Eisenbahn Gesellschaftââ??Â, societate cu sediul la Viena, l-a numit în 1864 în func?ia de director general al Direc?iei de Exploatare a c??ilor ferate de la Lemberg ?i manager al liniei Sniatyn ââ??â?? Cern??u?i ââ??â?? Ia?i, iar dup?? finalizarea c??ii ferate, în 1866, l-a numit director de opera?iuni ?i dezvoltare.<br/>
E.A. Ziffer conduce exploatarea liniilor pân?? în octombrie 1868, când este chemat la Direc?ia General?? de C??i Ferate din Viena, ca director tehnic pentru supravegherea construc?iei de linii ?i organizarea exploat??rii liniei austriece de la Cern??u?i la Suceava, precum ?i a liniilor române?ti lungi de 224 km, între Suceava ââ??â?? Roman, Pa?cani ââ??â?? Ia?i ?i Vere?ti ââ??â?? Boto?ani; în 1872 se retrage. Este ales apoi membru în comitetul de administra?ie al companiei Lemberg ââ??â?? Cern??u?i ââ??â?? Ia?i ?i membru în comitetul executiv.<br/>
în iulie 1883, E.A. Ziffer a înfiin?at compania Bukowinaer Lokalbahn Gesellschaft, care ac?ioneaz?? ca prim?? societate de cale ferat?? pe ac?iuni din Bucovina, desprins?? din Societatea Lokalbahn Czernowitz ââ??â?? Novosielitza, constituit?? de ministrul Alexander D. Freiherr von Petrino, ing. E. A. Ziffer fiind numit vicepre?edinte al societ???ii nou înfiin?ate. E.A. Ziffer a fost ales ca pre?edinte al companiei de c??i ferate Bukowinaer Lokalbahn ââ??â?? Gesellschaft din luna mai a anului 1891, iar din anul 1893 pân?? la moarte a r??mas în fruntea comitetului de administra?ie al societ???ii, precum ?i la Societatea de Exploatare Forestier?? de la Tarc??u, jude?ul Neam?.<br/>
Pân?? la sfâr?itul anului 1885, sub conducerea lui s-au construit liniile de cale ferat?? între Hliboka ââ??â?? Berhomet (53 km) cu ramifica?ia Carapciu ââ??â?? Czudin (19 km) ?i la sfâr?itul anului 1886 începe construc?ia liniei de la Hatna (D??rm??ne?ti) pân?? la Kimpolung (Câmpulung Est), cu o lungime de 67 km, în mai 1888, acest tronson fiind terminat.<br/>
între anii 1887-1888 a construit calea ferat?? pân?? la Kolomea, cu o lungime de 48 km, iar între anii 1888-1889, calea ferat?? Wama (Vama) ââ??â?? Russmoldovitza (Moldovi?a sau Ru?ii Moldovi?ei), cu o lungime de 20 km, precum ?i Hadikfalva ââ??â??R??d??u?i (9 km).<br/>
O performan??? important?? pentru istoria Bucovinei a fost construirea c??ii ferate de munte Kimpolung ââ??â?? Dorna-watra, peste creasta Mestec??ni?ului (situat?? la 1100 m deasupra nivelului m??rii), aici fiind construit un tunel de 1622 m lungime, aflat la cota 953 m), cu un pre? de cost care s-a ridicat la 2 milioane de coroane. Prima sec?iune de cale ferat?? Kimpolung ââ??â?? Valea Putnei (19 km) a fost deschis?? în ianuarie 1901, iar restul traseului de la Vatra Dornei la Valea Putnei a fost deschis traficului în luna octombrie 1902. Dup?? ce a construit re?eaua de linii a tramvaiului cu aburi din ora?ul Lemberg, cu lungime de 22,3 km, a urmat execu?ia c??ii ferate Lemberg-Janöw (17,5 km) între anii 1894-1895, ?i Janöw-Jaworöw (31 km), în 1903.<br/>
în 1907 a fost construit un alt traseu de cale ferat??, între Ciudin ?i Cosciuia (23 km), pe ecartament îngust, la cererea proprietarilor de p??duri Alexander Ritter von Gojan ?i August Ritter von Gorayski. Construc?ia liniilor ferate în aceast?? zon?? bogat?? în resurse naturale a f??cut s?? înfloreasc?? comer?ul. Odat?? cu cre?terea produc?iei de lemn ?i minereuri s-au creat locuri de munc?? pentru multe mii de oameni, s-au deschis ?i dezvoltat sta?iunile balneare din partea de sud a Bucovinei ?i accesul produselor c??tre pia?a mondial?? a devenit mai facil. Prin ini?iativa ?i sus?inerea sa, mai multe proiecte de dezvoltare economic?? din Bucovina ?i nu numai au devenit realitate. Enumer??m aici fabrica de ciment construit?? la Putna, fabrici de cherestea, potas?? ?.a.<br/>
Capacitatea sa organizatoric?? ?i spiritul s??u vizionar l-au f??cut s?? fie ales în onoranta func?ie de pre?edintele al C??ilor Ferate din Bucovina, institu?ie cu sediul la Cern??u?i ?i vicepre?edinte al Uniunii Interna?ionale a Tramvaielor ?i C??ilor Ferate de interes local - organiza?ie cu sediul la Viena; precum ?i în cadrul American Society of Civil Engineers sau Institution of Civil Engineers din Londra.<br/>
Ini?iativele sale duc la construirea unei re?ele de peste 700 km de c??i ferate în Gali?ia, Bucovina ?i România, în regiuni situate în drumul marilor linii interna?ionale ?i anume: Lemberg ââ??â?? Belzec, linii locale din Kolomea; Lemberg ââ??â?? Bucovina; re?ele în România. în Gali?ia, Bucovina ?i România, re?eaua de c??i ferate locale executat?? direct sub conducerea sa a ajuns la aproximativ 580 km, din care 403 km de re?ea conectat?? direct la c??i ferate principale, cu o investi?ie de capital nominal de 37,5 milioane coroane; aceste linii ferate locale prezint?? un model original în construc?ia ?i administrarea lor ?i au servit de model pentru alte linii secundare construite mai târziu, din punct de vedere a exploat??rii lor, dup?? modelul organizat de c??tre Ziffer.<br/>
Ca apreciere a eforturilor depuse pentru ca locuitorii din zona Dornelor s?? fie conecta?i prin intermediul drumului de fier cu marile capitale europene, precum ?i pentru sprijinul oferit în vederea construc?iei cl??dirii de c??l??tori din ora?ul-sta?iune, primarul ora?ului, Simion Irinar, fostul primar ?i prieten Vasile Deac, secretarul prim??riei Georgi I. Botezat ?i mai multe personalit???i din cadrul Consiliului Comunal Vatra Dornei au luat ini?iativa strângerii de fonduri ?i i-au ridicat un bust lâng?? cl??direa Prim??riei (Palatul Comunal) Vatra Dornei. Bustul ?i elementele din compunerea monumentului au fost realizate din piatr?? (gresie ro?ie) scoas?? din inima muntelui cu ocazia realiz??rii tunelului Mestec??ni?. Ceremonia de dezvelire a avut loc în data de 07.06.1903, în prezen?a unui num??r foarte mare de oficiali, locuitori ?i, bineîn?eles, a s??rb??toritului. Festivit???ile au fost urmate de un banchet la care au participat în jur de 100 de persoane.<br/>
Ziffer a repetat atunci ceea cea spusese cu câ?iva ani mai devreme: ââ???žOamenii de aici sunt parte a sufletului meu, iar Vatra Dornei este copilul meu de suflet ?i voi face pentru binele lor tot ceea ce îmi va sta în putereââ??Â?ââ??Â.<br/>
Prin faptele ?i realiz??rile sale, el a demonstrat cu prisosin??? aceasta, ele vorbesc ast??zi în numele s??uââ??Â? celor care pot s?? vad?? ?i ?tiu s?? asculte.<br/>
Datorit?? meritelor sale, însu?i împ??ratul Franz Joseph i-a acordat, la 13.10.1910, titlul nobiliar de ââ???žvon Teschenbrückââ?? precum ?i mai multe decora?ii (1866 ââ??â?? cavaler al ordinului Franz Joseph, 1898 ââ??â?? ordinul Coroana de Fier).<br/>
A fost membru în Societatea de ajutor Carol I ?i este decorat ?i de statul român cu Medalia jubiliar?? Carol I, respectiv ââ????Coroana Românieiââ??Â, precum ?i altele. A f??cut mai multe dona?ii ?i opere de caritate, mai ales în ora?ul care l-a adoptat necondi?ionat, Cern??u?i, care împreun?? cu ora?ul Janöw i-au acordat titlul de ââ???žcet???ean de onoareââ?? al urbei, în semn de înalt?? pre?uire ?i recuno?tin???.<br/>
Se stinge din via??? la 80 de ani, la 27 octombrie 1913. Vestea despre decesul lui E.A. Ziffer i-a întristat pe to?i cei care l-au cunoscut ?i au colaborat cu el ori au beneficiat într-un fel sau altul de rezultatele muncii sale.<br/>
Realiz??rile sale de pe aceste meleaguri de legend?? îl fac s?? intre pentru totdeauna în istoria lor ?i în acela?i timp s??-i fie recunoscut?? calitatea de ââ???žp??rinte al c??ilor ferate din Bucovinaââ??Â.<br/>
PAUL BRA???žCANU,<br/>
Vatra Dornei""<br/>
Sursa:<br/>
<URL url="http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=50642"><LINK_TEXT text="http://www.crainou.ro/?module=displayst ... y_id=50642">http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=50642</LINK_TEXT></URL></r>
Florine,
Vezi topicul asta:
http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&t=12420
unde prietenul nostru Semafor a postat un articol interesant referitor la Emanuel Ziffer, parintele cailor ferate din Bucovina. Ii multumesc pe aceasta cale pentru postare.
Cred ca s-ar potrivi sa muti postarea lui pe acest thread, fiindca e o continuare excelenta a topicului ce se discuta aici.
Vezi topicul asta:
http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&t=12420
unde prietenul nostru Semafor a postat un articol interesant referitor la Emanuel Ziffer, parintele cailor ferate din Bucovina. Ii multumesc pe aceasta cale pentru postare.
Cred ca s-ar potrivi sa muti postarea lui pe acest thread, fiindca e o continuare excelenta a topicului ce se discuta aici.
La Vatra Dornei
Peste ani, recuno?tin??? lui Emanuel A. Ziffer, ââ???žp??rintele c??ilor ferate din Bucovinaââ??Â
în amintirea ?i întru perpetuarea amintirii celui care a fost ing. Emanuel A. Ziffer, constructorul c??ii ferate D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei (inaugurat?? în 1902), cel care a fost supranumit ââ???žp??rintele c??ilor ferate din Bucovinaââ??Â, sâmb??t??, 25 ianuarie, la gara Vatra Dornei a fost dezvelit?? o plac?? comemorativ??.
Peste ani, recuno?tin??? lui Emanuel A. Ziffer, ââ???žp??rintele c??ilor ferate din Bucovinaââ?? - ianuarie 2014
Placa a fost realizat?? de Federa?ia Comunit???ilor Evreie?ti din România ââ??â?? Cultul Mozaic, cu sprijin acordat de Ministerul Transporturilor ?i Prim??ria Vatra Dornei.
La eveniment afl??m c?? au participat, din partea FCER, dr. Aurel Vainer, deputat; ec. Horn Silvian Mario; director CAPI, ing. Rudy Marcovici; ec. Robert Schorr; reprezentan?i ai FCER din Suceava, R??d??u?i, Câmpulung Moldovenesc ?i din alte localit???i; din partea Prim??riei Vatra Dornei, primarul Ilie Bonche?, viceprimarul Nicu?or Cojocaru; Mircea Filaret Rusu, administrator public; ing. Cristina Lostun, Eugenia Agapi, din partea biroului de urbanism. Numero?i reprezentan?i la manifestare i-au avut Regionala C??i Ferate Ia?i ?i Sec?ia L6 CFR Vatra Dornei: ing. Macale? Cornel (?ef sec?ie L6); ing. Burlacu C??t??lin (?ef sec?ie adjunct L6); ing. Alexandru Constantin; ing. Schipor Vasile (revizor regional SC); Cojocar D??nu? (?ef district); Huzum Cristian (?ef DEU); Varariu Mihai (tehnician TTR) ?.a. De asemenea, au participat membri ai Asocia?iei Scriitorilor ?i Arti?tilor din ??Â?ara Dornelor ?i ai Asocia?iei Pro Basarabia ?i Bucovina ââ??â?? filiala Arboroasa Vatra Dornei: Ioan ?i Paraschiva Abutn??ri?ei, Holc?? Ioan ?i Adela, Minorica Dranca, Giosan Stela, istoric, Victoria Ostaficiuc, Casian Balabasciuc ?.a., iar nu în ultimul rând scriitorii George Timu ?i Paul Bra?canu, c??rora li s-au al??turat numero?i al?i feroviari, pensionari de la c??ile ferate, localnici.
Dup?? cum era programat, dup?? dezvelirea pl??cii, la sediul municipalit???ii dornene s-a desf???urat o sesiune de comunic??ri cu privire la personalitatea ing. Emanuel A. Ziffer, la activitatea ?i realiz??rile sale. în acest context, primarul Ilie Boanche? ?i Paul Bra?canu, tehnician specialist CF, dar ?i publicist ?i scriitor, implicat în ultimii ani în aducerea la lumin?? a istoriei c??ilor ferate din Bucovina, au primit medalia de onoare ââ???žPrieten al comunit???ilor evreie?ti din Româniaââ??Â.
sursa: http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=64789
Peste ani, recuno?tin??? lui Emanuel A. Ziffer, ââ???žp??rintele c??ilor ferate din Bucovinaââ??Â
în amintirea ?i întru perpetuarea amintirii celui care a fost ing. Emanuel A. Ziffer, constructorul c??ii ferate D??rm??ne?ti ââ??â?? Vatra Dornei (inaugurat?? în 1902), cel care a fost supranumit ââ???žp??rintele c??ilor ferate din Bucovinaââ??Â, sâmb??t??, 25 ianuarie, la gara Vatra Dornei a fost dezvelit?? o plac?? comemorativ??.
Peste ani, recuno?tin??? lui Emanuel A. Ziffer, ââ???žp??rintele c??ilor ferate din Bucovinaââ?? - ianuarie 2014
Placa a fost realizat?? de Federa?ia Comunit???ilor Evreie?ti din România ââ??â?? Cultul Mozaic, cu sprijin acordat de Ministerul Transporturilor ?i Prim??ria Vatra Dornei.
La eveniment afl??m c?? au participat, din partea FCER, dr. Aurel Vainer, deputat; ec. Horn Silvian Mario; director CAPI, ing. Rudy Marcovici; ec. Robert Schorr; reprezentan?i ai FCER din Suceava, R??d??u?i, Câmpulung Moldovenesc ?i din alte localit???i; din partea Prim??riei Vatra Dornei, primarul Ilie Bonche?, viceprimarul Nicu?or Cojocaru; Mircea Filaret Rusu, administrator public; ing. Cristina Lostun, Eugenia Agapi, din partea biroului de urbanism. Numero?i reprezentan?i la manifestare i-au avut Regionala C??i Ferate Ia?i ?i Sec?ia L6 CFR Vatra Dornei: ing. Macale? Cornel (?ef sec?ie L6); ing. Burlacu C??t??lin (?ef sec?ie adjunct L6); ing. Alexandru Constantin; ing. Schipor Vasile (revizor regional SC); Cojocar D??nu? (?ef district); Huzum Cristian (?ef DEU); Varariu Mihai (tehnician TTR) ?.a. De asemenea, au participat membri ai Asocia?iei Scriitorilor ?i Arti?tilor din ??Â?ara Dornelor ?i ai Asocia?iei Pro Basarabia ?i Bucovina ââ??â?? filiala Arboroasa Vatra Dornei: Ioan ?i Paraschiva Abutn??ri?ei, Holc?? Ioan ?i Adela, Minorica Dranca, Giosan Stela, istoric, Victoria Ostaficiuc, Casian Balabasciuc ?.a., iar nu în ultimul rând scriitorii George Timu ?i Paul Bra?canu, c??rora li s-au al??turat numero?i al?i feroviari, pensionari de la c??ile ferate, localnici.
Dup?? cum era programat, dup?? dezvelirea pl??cii, la sediul municipalit???ii dornene s-a desf???urat o sesiune de comunic??ri cu privire la personalitatea ing. Emanuel A. Ziffer, la activitatea ?i realiz??rile sale. în acest context, primarul Ilie Boanche? ?i Paul Bra?canu, tehnician specialist CF, dar ?i publicist ?i scriitor, implicat în ultimii ani în aducerea la lumin?? a istoriei c??ilor ferate din Bucovina, au primit medalia de onoare ââ???žPrieten al comunit???ilor evreie?ti din Româniaââ??Â.
sursa: http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=64789
@ Semafor:
Salut, multumim frumos pentru postarile tale la obiect! De asemenea, multumesc Florin pentru mutarea discutiei aici. E bine sa avem subiectele cat mai "adunate" altfel e greu pentru cei care vor citi mai tarziu sa sara de pe un subiect pe altul... Ca un comentariu aparte la discutia de mai sus, cititi povestioara alaturata:
Salvarea de la uitare a unei case din Bucovina
In sfarsit un exemplu pozitiv pentru gazeta de perete:"ASA DA!!!"
Localitatea "Prisaca Dornei" face parte din comuna "Vama" de pe traseul sus-amintit, iar casa respectiva este un exemplu tipic de arhitectura bucovineana, astfel incat modelul casutei din respective ar sta foarte bine pe o diorama cu subiect local. Aviz amatorilor! ;-)
Salut, multumim frumos pentru postarile tale la obiect! De asemenea, multumesc Florin pentru mutarea discutiei aici. E bine sa avem subiectele cat mai "adunate" altfel e greu pentru cei care vor citi mai tarziu sa sara de pe un subiect pe altul... Ca un comentariu aparte la discutia de mai sus, cititi povestioara alaturata:
Salvarea de la uitare a unei case din Bucovina
In sfarsit un exemplu pozitiv pentru gazeta de perete:"ASA DA!!!"
Localitatea "Prisaca Dornei" face parte din comuna "Vama" de pe traseul sus-amintit, iar casa respectiva este un exemplu tipic de arhitectura bucovineana, astfel incat modelul casutei din respective ar sta foarte bine pe o diorama cu subiect local. Aviz amatorilor! ;-)