- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
30 aprilie 2008 -=- Un automotor Malaxa ajunge în Gara Moldovi?a<i></i>
Dup?? Pa?te, elevii iau vacan??? ?i merg la bunici, acas?? la p??rin?i sau la rudele cele mai dragi. ???žcolar fiind în clasa a XII-a, am beneficiat de vacan??? ?i am plecat cu aparatul foto în buzunar spre Moldovi?a. Traseul pe care l-am urmat a fost Suceava (Burdujeni) ââ??â?? Suceava Vest ââ??â?? Gura Humorului ââ??â?? Vama ââ??â?? Moldovi?a ?i a durat 2 ore ?i 20 de minute. Am traversat dealurile Sucevei, dealul Ciungilor, am trecut prin depresiunea Gura Humorului, peste râul Suha ?i am ajuns în Moldovi?a, localitate situat?? între Obcina Mare ?i Obcina Feredeului.
Submagistrala 514, Vama ââ??â?? Moldovi?a, a f??cut parte din C??ile Ferate Bucovinene. A fost construita de firma
austriac?? Louis-Ortlieb&Co din München. Linia porne?te de la Vama (situat?? la o altitudine de 533 m) ?i urc?? de-a lungul V??ii Moldovi?ei pe o distan??? de 20 de km, ajungând la Moldovi?a (645 m altitudine).
Calea ferat?? a fost folosit?? începând cu 1 august 1889 pe traseul Vama - Drago?a, iar mai apoi pe traseul Vama - Drago?a - Vatra Moldovi?ei - Moldovi?a, dup?? 15 august 1889. Ini?ial, scopul construirii a fost transportul de mas?? lemnoas?? din p??durile bogate ale Bucovinei, ulterior ob?inându-se permisiunea traficului de c??l??tori. Astfel, în 1904 se înfiin?eaz?? haltele de c??l??tori de la Drago?a, Vatra Moldovi?ei ?i Moldovi?a. Pân?? în 1908 vor fi înfiin?ate ?i haltele de la Frumoasa ?i Valea Stânei. Dintre caracteristicile tehnice ale liniei amintim declivitatea maxim?? de 25 mm/m, raza de curbur?? minim?? fiind de 150 de m.<i></i>
Automotor diesel în Gara Moldovi?a<i></i>
12 km dep??rtare de Vama în direc?ia Vatra Dornei se afl?? sta?ia Câmpulung Est, care a fost înfiin?at pe 1 mai 1888. Acest punct va fi oferit sta?ionarea, alimentarea, între?inerea ?i repararea locomotivelor folosite pentru tractarea trenurilor dintre D??rm??ne?ti ?i Câmpulung Est. Apari?ia primei locomotive diesel la Câmpulung a avut loc în 1973, pân?? în acest an folosindu-se, exclusiv, trac?iune cu locomotive cu abur.
în 1999 s-a s??rb??torit, cu mare pomp??, 110 ani de la înfiin?area liniei Vama ââ??â?? Moldovi?a. Pentru mai multe informa?ii despre acest eveniment, v?? invit s?? citi?i un articol din presa vremii.
Revenind la ziua de 30 aprilie 2008, pot spune c?? a fost o zi frumoas??, cu mult, foarte mult iz de cale ferat?? ?i am avut parte de peisaje specifice Bucovinei: mun?i, v??i, râuri ?i pârâia?e, oameni calzi ?iââ??Â? trenuri!
8:20<i></i>
Am plecat de acas?? destul de târziu ?i în grab??, astfel c?? am ajuns la trenul meu la limita bunului sim? (10 minute înainte de plecarea sa). Mi-am luat bilet la Trenul Personal 5721, Suceava ââ??â?? Câmpulung Moldovenesc, urmând ca la Vama s?? schimb cu Personalul 12.269, Vama ââ??â?? Moldovi?a. Cel mai mare ghinion al acestei zile a fost acela c?? am pornit doar cu 2 baterii, perechea cealalt?? uitând-o, naiv, acas??.
în acela?i timp cu trecerea cu maxi-taxi pe podul rutier peste Magistrala Feroviar?? 500, sose?te ?i Trenul Accelerat 1851, Mangalia ââ??â?? Suceava Nord. Dup?? ce mi-am cump??rat bilet la tren, în gar?? am prins plecarea spre Suceava Nord (I?cani) a trenului venit de la Mangalia.
Sosirea Trenului Accelerat, Mangalia - Suceava Nord<i></i>
Plecarea trenului accelerat spre I?cani<i></i>
8:30<i></i>
în gar??, la aceast?? or??, sta?ioneaz?? dou?? trenuri: o ram?? electric?? Z6100 care pleac?? de la linia 1 spre Cacica ?i alt?? ram?? care pleac?? de pe linia 3 spre Câmpulung Moldovenesc. Z??p??cit, ca ?i mul?i al?i turi?ti care nu ?tiau ce destina?ie are fiecare tren, am urcat în rama de pe linia 3. A? fi propus ca trenurile s?? fie mai distan?ate unul fa??? de cel??lalt, în sensul c?? trenul de Cacica s?? fie ââ???žparcatââ?? mai aproape de cap??tul din dreapta a peronului, iar cel spre Câmpulung s?? fie spre stânga. Ar fi bine, de asemenea, ca cei de la CFR C??l??tori s?? monteze pancarte unde s?? scrie destina?ia pe parbrizul ramelor electrice.
Rama electrica Z6100 nr. 7 se preg??te?te de plecare spre Câmpulung Moldovenesc<i></i>
Design francez pe p??mânt... latin<i></i>
Rama nr. 1005 pentru trenul personal de Cacica<i></i>
înainte de plecare, am observat, în spatele ramei de Câmpulung Moldovenesc, o ma?in?? ciudat??, dar care este foarte scump?? ?i este deosebit de necesar?? infrastructurii FeRoviaRe. Utilajul se nume?te COLMAR T4300FS ?i v?? voi împ??rt???i câteva dintre caracteristicile sale. Ma?in??ria cânt??re?te 20 de tone ?i are o for??? de ridicare de 5.000 daN la o în??l?ime de 7 m. Motorul este de tip Diesel Deutz cu o putere de 79 de kW / 2.300 rpm ?i atinge o vitez?? maxim?? de 25 km/h. Pentru mai multe detalii despre acest utilaj, accesa?i aici.
Utilaj de între?inere a c??ii ferate<i></i>
Plecare din Gara Burdujeni<i></i>
8:40<i></i>
Am parcurs câteva minute pe submagistrala 502, Suceava ââ??â?? Ilva Mic?? ?i am ajuns în sta?ia Suceava Vest. îmi aminteam c?? pe aici am trecut de multe ori, îns?? la nivelul unui pedestra?. Peisajul era în predominan??? verde, dar îmi p??rea r??u c?? nu puteam s?? respir aerul curat de afar??, deocamdat??. ???ži spun deocamdat?? deoarece mai târziu aveam s??-mi dau seama c?? geamurile ramei electrice se pot culisa pentru deschiderea geamului. Astfel, ajungând aici, am prins un m??rfar scurt ?i mixt (cisterne, vagoane acoperite ?i platforme). Era tras de EA 610 ?i avea s?? se îndrepte spre Triajul Suceava.
Gara din Suceava Vest<i></i>
Locomotiva electric?? CFR Marf?? 40-0610-2<i></i>
8:50<i></i>
La 8:54, trenul ajunge la Stroie?ti. Pe durata c??l??toriei, am stat foarte confortabil, întrucât scaunele erau confec?ionate din materiale de calitate. La închiderea u?ilor, a?a cum ve?i observa ?i în clip, o voce feminin?? spune vestita aten?ionare de închidere a u?ilor. Apoi, dup?? ce trenul o ia din loc, muzica Angelei Similea încânt?? urechile c??l??torilor. Din loc în loc, sunt amplasate afi?e care au ca tem?? trenul ââ???žOrient Expressââ??Â.
Plecare din Stroie?ti<i></i>
Gara din Stroie?ti<i></i>
Un afi? cu Orient Express <i></i>
Vagon p??r??sit în Stroie?ti<i></i>
Confort specific unui tren personal<i></i>
09:00<i></i>
La 09:02, Trenul Personal, Suceava ââ??â?? Câmpulung Moldovenesc, intr?? în Gara Ciprian Porumbescu. Tot aici se afl?? ?i un vagon uitat în timp care st?? r??sturnat pe o linie l??turalnic??. Imediat dup?? plecarea din aceast?? gar??, am z??rit un viaduct interesant cu peste 5 pile de sus?inere, sub a c??rui structur?? trece ???žomuzu Mare. Acest râu formeaz?? o salb?? impresionant?? de iazuri de-a lungul v??ii ???žomuzului. Aceste iazuri au avut ca ?int?? o activitate prosper?? de agrement, îns?? în zilele noastre lacul deserve?te activit???ii piscicole în F??lticeni.
Oprire în sta?ia Ciprian Porumbescu<i></i>
Vagon r??sturnat ?i uitat de soart??<i></i>
Viaductul Dr??goie?ti peste râul ???žomuzu Mare<i></i>
Ie?ire din Ciprian Porumbescu, via calea ferat??<i></i>
09:10<i></i>
La 09:10, P5721 sose?te în sta?ia Luc??ce?ti, unde m-a întâmpinat un buchet mare de flori de culoare roz.
Gara din Luc??ce?ti<i></i>
Un buchet de flori de prim??var??<i></i>
Vedere spre direc?ia Suceava Vest<i></i>
înaint??m ?i ajungem în Berchi?e?ti la 09:17. începând cu aceast?? sta?ie, se observ?? Valea Moldovei, Obcina Vorone?u ?i Mun?ii Stâni?oarei. De re?inut este c?? pe aceast?? rut?? am întâlnit multe viaducte.
Impiegatul de mi?care observ?? plecarea trenului din Berchi?e?ti<i></i>
Undeva la margine, un alt vagon î?i duce b??trâne?ile<i></i>
09:20<i></i>
Se pare c?? aerul nepoluat ?i rece de diminea??? s-a strecurat în tren ?i mi-a venit ideea de a cerceta modalit???ile de a realiza câteva fotografii din exteriorul trenului francez. în continuare, v?? prezint câteva fotografii care vor face intrarea în sta?ia Gura Humorului
Aer curat, verde proasp??t ?i cea??? în mun?i - peisaj bucovinean<i></i>
Tot înainte, spre Gura Humorului<i></i>
A?a cum se vede ?i în imagini, linia care vine dinspre Cacica ââ??â?? D??rm??ne?ti ââ??â?? Suceava Nord se intersecteaz?? cu submagistrala 502. în gar??, pe linia 3, ne a?tepta Trenul Personal 5704, Ilva Mic?? ââ??â?? Suceava Nord, compus din vagoane 20-57 ?i tras de locomotiva 40-0871-0. Impiega?ii de mi?care pe care i-am l??sat în urm?? în sta?iile Berchi?e?ti, Ciprian Porumbescu, Stroie?ti, Suceava Vest aveau s?? ridice ?i acestui tren, din nou, celebra pancart?? care indic?? LIBER.
Linia P??ltinoasa - Cacica - D??rm??ne?ti - Suceava Nord<i></i>
Intrare în Gara Gura Humorului<i></i>
Locomotiva 871, gata de plecare spre Suceava Nord<i></i>
Trenul Personal, Suceava ââ??â?? Câmpulung Moldovenesc, sta?ioneaz?? la Gura Humorului<i></i>
9:30<i></i>
Dup?? ce o echip?? de operatori de linie încarc?? în tren ni?te echipamente necesare verific??rii ?i între?inerii c??ii ferate, impiegatul anun??? plecarea trenului care avea s?? ajung?? în Vama. Pe partea stâng?? în direc?ia de mers am întâlnit un vagon Faaaps ?i o sta?ie de transformare a curentului electric.
Turn<i></i>
Gara Gura Humorului<i></i>
Cruce de trenuri moldovene?ti într-o gar?? moldoveneasc??<i></i>
Sta?ie de transformare a curentului electric<i></i>
Aten?ie, deconecteaz?? disjunctorul<i></i>
Intrare în municipiul Gura Humorului<i></i>
Nu au trecut nici 5 minute de când am plecat din sta?ia precedent??, c?? am ?i ajuns în sta?ia Gura Humorului Ora?. Linia ferat?? intr?? în municipiu odat?? cu calea rutier??, m??rginind ora?ul în partea sudic??. în drum spre gar??, trenul trece peste podul de peste pârâul Humor. Dup?? ce în tren au urcat mai mul?i c??l??tori, impiegatul de mi?care îi d?? permisiune mecanicului de a pleca. în drum spre urm??toarea sta?ie, calea ferat?? trece peste râul învolburat al Moldovei.
Gara Gura Humorului Ora?<i></i>
O gar?? cu deschidere la aer curat<i></i>
Limit?? de viteza pe pod<i></i>
Moldova învolburat??<i></i>
9:40<i></i>
Dup?? 7 km de Gura Humorului, urmeaz?? sta?ia Frasin, localitate situat?? la poale de munte ?i de-a lungul râului Moldova. înainte de intrarea în gar??, calea ferat?? întâlne?te râul Suha, care de multe ori a provocat probleme la traficul feroviar de pe submagistrala 502. Totodat??, linia urmeaz?? drumul rutier E576. Tot aici, în 2004, am participat în cadrul unei tabere dedicat?? anivers??rii a 500 de ani de la moartea lui ???žtefan cel Mare. Fiind pasionat de trenuri de când m?? ?tiu, mergeam în fiecare zi în Gara Frasin ?i admiram trenurile.
Intrare in Tab??ra Buc?oaia<i></i>
Fotografie 2004<i></i>
V?? prezint, mai jos, dou?? fotografii realizate tot în 2004. Prima dintre ele arat?? ultimele vagoane ale unei garnituri înc??rcate cu piatr??, iar cealalt?? surprinde Acceleratul 1932, Cluj-Napoca ââ??â?? Gala?i, în gara Frasin. îmi pare r??u c?? pe atunci nu aveam decât o memorie de 16 MB (circa 100 de fotografii la rezolu?ie 640x480) ?i nu am putut s-o dedic 100% FeRoviaRelor.
Locomotiva electric?? fotografiat?? în 2004<i></i>
Acceleratul 1932, Cluj-Napoca ââ??â?? Gala?i, garat în sta?ia Frasin, 2004<i></i>
Dup?? ce am trecut podul peste Suha, am ajuns în sta?ia Frasin. în câteva minute, la semnalul domnului impiegat de mi?care, trenul a pornit spre Molid.
Semnal de intrare în gara Frasin<i></i>
Vedere spre Suceava Vest, din Gara Frasin<i></i>
Impiegatul indic?? verde pentru direc?ia Molid<i></i>
Gara din Frasin<i></i>
9:50<i></i>
în drum spre Molid am c??l??torit de-a lungul râului Moldova. Aceast?? propozi?ie se leag?? cu puzderia de copaci înflori?i. Casele oamenilor sunt r??sfirate, iar gardurile care înconjoar?? terenurile abia mai stau în picioare. Acest peisaj corespunde, întrucâtva, cu s??tucurile elve?iene unde vacile ne transmit, indirect, laptele pentru o ciocolat?? delicioas?? Milka.
Spre Molid<i></i>
între timp, am ajuns în Gara Molid la 09:54, cl??dire care seam??n?? din punct de vedere al formei construc?iei cu Gara Frasin. Aici coboar?? ?i urc?? un num??r mic de oameni (în jur de 10).
Podul peste Moldova înainte de intrarea în Molid<i></i>
Râul Moldova<i></i>
Gara Molid<i></i>
Vedere spre direc?ia Vatra Dornei<i></i>
10:00<i></i>
Dup?? aproape 90 de minute de mers pe ro?ile ramei electrice, am ajuns în sta?ia Vama, unde aveam s?? m?? urc în Trenul Personal 12.269, Vama ââ??â?? Moldovi?a. Dar pân?? atunci, a mai fost timp pentru câteva fotografii ?i impresii de exprimat.
Calea ferat?? s??l???luie?te în preajma ei diferite locuri care r??mân trainice de-a lungul vremii. Spre exemplu, m?? gândesc la câte loca?uri de cult ortodoxe am v??zut ?i fotografiat în drum spre Moldovi?a. Intrarea în Vama semnaleaz?? existen?a unei biserici albe foarte frumoase în dreapta sensului de mers. Din p??cate sau din fericire, Vama a fost punctul terminus pentru linia 502. Peste 9 minute, aveam s?? m?? urc în automotor ?i s?? c??l??toresc, pentru prima dat??, pe linia secundar?? 514, despre care am vorbit în prologul blogului.
Intrare în Gara Vama<i></i>
Automotorul 905 în Gara Vama<i></i>
Vedeta traseului Vama ââ??â?? Moldovi?a, automotorul diesel 77-0905-8<i></i>
Automotorul electric se preg??te?te s?? ias?? din sta?ia Vama<i></i>
Peisaj FeRoviaR a la Vama<i></i>
Dup?? plecarea automotorului electric francez spre Câmpulung Moldovenesc, aveam s?? încep o ?edin??? foto privat?? cu un automotor arhaic, dar care înc?? mai scoate fum ?i plimb?? lume. Seria lui de identificare este 77-0905-8 ?i are o istorie însemnat?? pentru transportul c??l??torilor pe acest traseu. Construc?ia acestui tip de vehicul FeRoviaR a început în 1935, ultimul exemplar din serie ie?ind de pe por?ile uzinei Malaxa în 1942. Motorul este diesel MG 120, are 6 cilindri ?i este în 4 timpi. El dezvolt?? 120 de CP ?i atinge 70 km/h. Masa total?? (f??r?? c??l??tori) a automotorului este de 30 de tone, iar sistemul de frânare este de tip Hildebrand Knorr, cu frân?? direct?? ?i frân?? automat?? cu robinetul mecanicului tip ST 60.
Tren în Vama<i></i>
Detaliu la bateria automotorului<i></i>
Detaliu la cutia de osie<i></i>
Pe o linie p??r??sit??, dar la vedere, ?edeau vreo 10 vagoane, dintre care 3 erau destinate transportului de persoane. Un vagon avea seria 80-53 98-64 - 028-6, iar imaginile cu aceste relicve sunt prezentate mai jos.
Vagoane p??r??site în Gara Vama<i></i>
Vagon 98-64<i></i>
10:10<i></i>
Am urcat în automotor al??turi de echipa de mecanici, de ?eful de tren ?i de al?i câ?iva c??l??tori. Am l??sat Gara Vama în spate ?i am urcat spre Moldovi?a. Din p??cate, bateriile aparatului foto îmi f??ceau figuri ?i m-am enervat la culme. Nu mi-a r??mas decât s?? admir peisajele care mi se perindau în fa?a ochilor. Aveam s?? ajung la 10.55 în Gara Moldovi?a. Trenul de întoarcere spre Vama va fi s?? fi plecat pe la ora 14.
Fotografie din spatele automotorului<i></i>
Trecere la nivel cu calea ferat??<i></i>
10:20<i></i>
4 km mai sus de Vama se afl?? Halta Deia, unde am ajuns cu 10 minute mai târziu (10:20). Am traversat podul peste Moldovi?a, sub un cer care devenea din ce în ce mai primitor cu soarele. în stânga ?i în dreapta c??ii ferate se desf???urau în fa?a ochilor calea rutier??, care va traversa de multe ori calea ferat?? pân?? în Moldovi?a.
Pod peste Moldovi?a<i></i>
Contra?in?? care asigur?? un grad ridicat de siguran??? (în cazul unei deraieri) <i></i>
Copaci t??ia?i care urmeaz?? s?? fie prelucra?i la vreun gater local<i></i>
Un firicel de peron al haltei Deia<i></i>
Halta Deia<i></i>
Nu îmi vine s?? cred c?? la sfâr?itul lui aprilie am c??lcat pe traversele de pe aceast?? linie, iar dup?? 3 luni urma s?? v??d la televizor poduri rupte ?i cale ferat?? înecat?? într-un mâl necru???tor. La 10:26 am sta?ionat 1 minut în Halta Frumosu, m-am enervat din nou cu al meu Canon ?i am mers mai departe, înghi?ind în sec.
???žcoala general?? din Frumosu<i></i>
10:30<i></i>
Haltele de pe submagistrala 514, Vama ââ??â?? Moldovi?a, sunt a?ezate la o distan??? de 2 pân?? la 6 km una fa??? de cealalt??. Viteza de parcurs a sec?iei nu cred c?? dep???ea 30-40 km/h. Opririle automotorului erau atât de dep??rtate una de alta, încât aveam impresia c?? haltele erau situate la o distan??? mult mai mare. Farmecul zonei ?i zdruncin??turile autentice ale automotorului 905 mi-au r??mas imprimate undeva adânc în suflet.
Halta Drago?a<i></i>
Un bunic î?i ajuta consoarta la urcarea în tren<i></i>
Drumul spre urm??toarea sta?ie, Valea Stânei, a întâmpinat mai multe curbe, pode?e ?i treceri la nivel cu calea ferat??. Ar fi p??cat dac?? trenul ar circula mai repede de 50 de km/h prin aceste zone. Dar la fel de p??cat este c?? microbuzele alearg?? pline ochi cu suflete pe scaune care pot fi curmate oricând, având în vedere vitezele practicate de unii dintre ?oferii autovehiculelor de c??l??tori.
Dac?? s-ar fi vrut, s-ar fi putut pune de luni pân?? vineri un tren care s?? ajung?? rapid ?i eficient din Vama în Moldovi?a ?i viceversa, iar în week-end s?? circule un tren cu aburi de senza?ie sau un automotor ca acesta din clasa 77. O aburoas?? ?i câ?iva zeci de metri de platforme de lux pe 4 osii ?i englezul s-ar plimba ?i cu trenul în timp ce viziteaz?? M??n??stirea Moldovi?a. Dar nu se vrea ?i pace.
Born?? kilometric?? indicând 10 km<i></i>
Succesiune de curbe, prima la dreapta, a doua la stânga<i></i>
Pode? vestit în limitarea vitezei<i></i>
Linia ferat??, drumul, apa ?i codrul<i></i>
Un semn de respect pentru CFR - trecerea la nivel<i></i>
Tot înainte, spre Moldovi?a<i></i>
V?? prezint pasajul de cale ferat?? specific moldovi?ean<i></i>
înc?? pu?in pân?? la Valea Stânei<i></i>
Un localnic deplasându-se cu bicicleta, cel mai ecologic mijloc de transport<i></i>
Rugina de pe calea ferat?? spune multe<i></i>
înscrierea în curb?? a automotorului acapareaz??, uneori, drumul pentru c??ru?e<i></i>
Cerul se însenineaz?? cu cât m?? apropii de destina?ia final??<i></i>
10:40<i></i>
La ora stabilit?? în Mersul Trenurilor, Personalul Vama-Moldovi?a opre?te în sta?ia Valea Stânei, unde a?teptau câ?iva c??l??tori. îns?? ei nu a?teptau trenul, ci microbuzul, mecanicul strângând din nas ?i accelerând pentru destina?ia urm??toare.
C??l??tori care NU a?teaptau trenul, ci maxi-taxi<i></i>
Am ajuns ?i în Valea Stanei<i></i>
Plecând spre Vatra Moldovi?ei<i></i>
Prim??ria Vatra Moldovi?ei<i></i>
La 2 km de Halta Valea Stânei se afla Halt?? Vatra Moldovi?ei. în imaginile de mai sus pute?i observa ?i Prim??ria acestei localit???i. Aici coboar?? un pasager, dup?? care bolidul cu 3 faruri porne?te, din nou, spre ultima sta?ie ââ??â?? Moldovi?a.
Tren Personal arhaic in Halta Vatra Moldovitei<i></i>
A se observa fumul care iese din automotor<i></i>
10:50<i></i>
Dup?? 20 de kilometri pe care i-am parcurs în 45 de minute, am coborât la cap??t de linie. Gara Moldovi?a este o cl??dire cochet??, dominat?? de copaci înal?i ?i de un semnal mecanic de ie?ire din gar??. Densitatea instala?iilor mecanice în zona g??rii este destul de mare, aici putând fi observate un semnal mecanic de intrare, pârghiile necesare transmiterii cablurilor la semnalul de intrare în gar?? ?i la semnalul prevestitor, precum ?i manetele cu care se comand?? semnalele amintite.
Semnal prevestitor pentru semnalul mecanic de intrare in gara Moldovi?a<i></i>
Liber pe linie ab??tut?? cu vitez?? redus??<i></i>
Automotor in Gara Moldovi?a<i></i>
11:00<i></i>
Având 3 ore la dispozi?ie, am mers în continuarea liniei din gar?? ?i am ajuns în mijlocul a unui mini-triaj. Dup?? cum poate a?i auzit, fabrica de cherestea a apar?inut omului de afaceri Omar Hayssam, care a dus aceast?? fabric?? în faliment. Aceasta a ars pe 13 aprilie 2008, r??mânând aici doar un gard înalt ?i hale p??r??site. Totu?i, am z??rit o locomotiv?? diesel-mecanic?? înmatriculat?? cu seria B-DM-027. Pe pl??cu?a plasat?? lateral scria c?? viteza maxim?? admis?? este de 55 km/or??. Din p??cate, nu v?? pot oferi decât dou?? fotografii realizate cu telefonul, deoarece bateriile aparatului foto s-au consumat.
O locomotiv?? p??r??sit?? într-o fabric?? pustie<i></i>
Locomotiva B-DM-027<i></i>
Detaliu la pl??cu?ele de identificare<i></i>
11:10<i></i>
în imaginile de mai jos sunt prezentate liniile dedicate transportului de marf??. Din p??cate, odat?? cu preluarea combinatului de c??tre omul de afaceri sirian, fabrica de cherestea a func?ionat pe minus. în perimetrul companiei se pot vedea 2 c??i ferate care nu ?tiu dac?? acum (2009) mai exist??.
Macaz din triajul G??rii Moldovi?a<i></i>
Rumegu? ?i p??duri defri?ate în zare<i></i>
P??p??diile cresc în voie printre traverse ?i rumegu?<i></i>
Cap??tul unei linii a triajului<i></i>
Si totu?i, dou?? linii cuteaz?? s?? înainteze<i></i>
Pân?? aici... <i></i>
11:20<i></i>
Calea ferat?? cu ecartament normal se termin?? la aproximativ 1 km la nord de Gara Moldovi?a. Ne?tiind prea multe informa?ii despre aceast?? rut??, am vrut s?? m?? întorc s?? m?? plimb prin ora?. Am c??utat un magazin de unde s?? pot cump??ra un set de baterii pentru camera foto, îns?? nu am g??sit decât anticele pile electrice primare 777. Sperând s?? mai pot face câteva fotografii, nu mare mi-a fost mirarea când bateriile n-au reu?it nici m??car s?? aprind?? aparatul. în drum spre acel magazin, am v??zut mai multe linii de ecartament îngust, care se adunau toate într-una singur??.
Despre aceast?? cale ferat?? s-a scris mult timp ?i înc?? se va scrie atât timp cât va mai continua s?? existe. în continuare, v?? propun o mic?? povestire despre aceast?? cale ferat??.
Linia îngust?? cu ecartament de 760 mm începe de la fabrica de prelucrare a lemnului din Moldovi?a ?i ajunge în Argel de-a lungul v??ii Râ?ca. Prima parte a c??ii ferate este de 8 km ?i se întinde pe un plan drept, în timp ce pân?? la 20 de km, terenul devine din ce în ce mai abrupt.
în trecut, linia avea 70 de km, îns?? în ultimul timp distan?a în exploatare a sc??zut la 20 de km. Materialul rulant disponibil se compunea din dou?? locomotive cu aburi: 763.193 (o locomotiv?? 0-6-0 construit?? în 1906 de Krauss-Linz) ?i 764.449 (construit?? la Re?i?a în 1955), pe care am surprins-o în decembrie 2008 în centrul Sucevei.
C??ile ferate înguste au fost construite in Bucovina, pe timpul domina?iei habsburgice, pentru a servi la transportul materialului lemnos, din anul 1889 ?i pân?? în anul 1904. Dup?? aceast?? dat??, moc??ni?ele au transportat ?i c??l??tori. Ast??zi îns??, datorit?? costului ridicat de între?inere a acestor cai ferate înguste, marea lor majoritate au fost dezafectate.
în anul 1902 aceast?? cale ferat?? în lungime de 23,9 km, care se întindea de la Moldovi?a la Ro?o?a, a fost reasamblat?? la ecartamentul standard de 760 mm. în to?i anii ce au urmat, trenul cu aburi a u?urat foarte mult munca forestierilor din zon??.
Pentru documentare, am consultat urm??toarele surse: frank-engel.de, Evenimentul.ro ?i cfr.ro. <i></i>[/i]
O salb?? de linii cu ecartament îngust<i></i>
Vehicule FeRoviaRe pentru cale ferat?? îngust??<i></i>
11:30<i></i>
în continuare, am mers între traversele c??ii ferate înguste. De?i iarba ?i noroiul au acaparat ?inele de cale ferat??, vehiculele FeRoviaRe pentru linie îngust?? din cadrul depoului de la Moldovi?a însufle?eau zona. înaintând, am dat ochii cu o turm?? de oi mânate de un cioban spre spa?iul verde care coincidea cu calea ferat??. în trecut, toate locomotivele erau dotate cu un plug amplasat în fa?a locomotivei care era montat acolo special pentru a da la o parte animalele din fa?a trenului.
Tot înainte, dar de aceast?? dat?? de-a lungul c??ii ferate de ecartament îngust<i></i>
Exemplu de podââ??Â? ââ???žîntre?inutââ?? <i></i>
Detaliu la sistemul de prindere al c??ii ferate<i></i>
Vedere ââ???žbackwardsââ?? spre Gara Moldovi?a<i></i>
Mergând spre unde vrea s?? m?? duc?? linia ferat??<i></i>
Apropierea dintre calea ferat?? ?i calea rutier??<i></i>
Calea ferat?? ?i un ciob??na? cu trei sute de oi<i></i>
11:40<i></i>
Liber s?? umblu teleleu-T??nase printre aceste dealuri pline de verde, am urmat liniile paralele pân?? am ajuns la un pod, unde m-am oprit a-l fotografia. Nu sunt sigur dac?? apa care trecea pe sub pod era râul Moldovi?a. Nu mi-am pus probleme c?? dac?? a? p???i pe el a? face cuno?tin??? cu apa curat?? ?i rece de la munte, îns?? cei care se ocup?? cu între?inerea ei ar putea s?? mai lucreze ni?el la acest aspect.
Un pod feroviar de linie îngust??<i></i>
Vedere de ansamblu a podului<i></i>
Detaliu la sistemul de prindere al c??ii ferate de traverse<i></i>
Dup?? Pa?te, elevii iau vacan??? ?i merg la bunici, acas?? la p??rin?i sau la rudele cele mai dragi. ???žcolar fiind în clasa a XII-a, am beneficiat de vacan??? ?i am plecat cu aparatul foto în buzunar spre Moldovi?a. Traseul pe care l-am urmat a fost Suceava (Burdujeni) ââ??â?? Suceava Vest ââ??â?? Gura Humorului ââ??â?? Vama ââ??â?? Moldovi?a ?i a durat 2 ore ?i 20 de minute. Am traversat dealurile Sucevei, dealul Ciungilor, am trecut prin depresiunea Gura Humorului, peste râul Suha ?i am ajuns în Moldovi?a, localitate situat?? între Obcina Mare ?i Obcina Feredeului.
Submagistrala 514, Vama ââ??â?? Moldovi?a, a f??cut parte din C??ile Ferate Bucovinene. A fost construita de firma
austriac?? Louis-Ortlieb&Co din München. Linia porne?te de la Vama (situat?? la o altitudine de 533 m) ?i urc?? de-a lungul V??ii Moldovi?ei pe o distan??? de 20 de km, ajungând la Moldovi?a (645 m altitudine).
Calea ferat?? a fost folosit?? începând cu 1 august 1889 pe traseul Vama - Drago?a, iar mai apoi pe traseul Vama - Drago?a - Vatra Moldovi?ei - Moldovi?a, dup?? 15 august 1889. Ini?ial, scopul construirii a fost transportul de mas?? lemnoas?? din p??durile bogate ale Bucovinei, ulterior ob?inându-se permisiunea traficului de c??l??tori. Astfel, în 1904 se înfiin?eaz?? haltele de c??l??tori de la Drago?a, Vatra Moldovi?ei ?i Moldovi?a. Pân?? în 1908 vor fi înfiin?ate ?i haltele de la Frumoasa ?i Valea Stânei. Dintre caracteristicile tehnice ale liniei amintim declivitatea maxim?? de 25 mm/m, raza de curbur?? minim?? fiind de 150 de m.<i></i>
Automotor diesel în Gara Moldovi?a<i></i>
12 km dep??rtare de Vama în direc?ia Vatra Dornei se afl?? sta?ia Câmpulung Est, care a fost înfiin?at pe 1 mai 1888. Acest punct va fi oferit sta?ionarea, alimentarea, între?inerea ?i repararea locomotivelor folosite pentru tractarea trenurilor dintre D??rm??ne?ti ?i Câmpulung Est. Apari?ia primei locomotive diesel la Câmpulung a avut loc în 1973, pân?? în acest an folosindu-se, exclusiv, trac?iune cu locomotive cu abur.
în 1999 s-a s??rb??torit, cu mare pomp??, 110 ani de la înfiin?area liniei Vama ââ??â?? Moldovi?a. Pentru mai multe informa?ii despre acest eveniment, v?? invit s?? citi?i un articol din presa vremii.
Revenind la ziua de 30 aprilie 2008, pot spune c?? a fost o zi frumoas??, cu mult, foarte mult iz de cale ferat?? ?i am avut parte de peisaje specifice Bucovinei: mun?i, v??i, râuri ?i pârâia?e, oameni calzi ?iââ??Â? trenuri!
8:20<i></i>
Am plecat de acas?? destul de târziu ?i în grab??, astfel c?? am ajuns la trenul meu la limita bunului sim? (10 minute înainte de plecarea sa). Mi-am luat bilet la Trenul Personal 5721, Suceava ââ??â?? Câmpulung Moldovenesc, urmând ca la Vama s?? schimb cu Personalul 12.269, Vama ââ??â?? Moldovi?a. Cel mai mare ghinion al acestei zile a fost acela c?? am pornit doar cu 2 baterii, perechea cealalt?? uitând-o, naiv, acas??.
în acela?i timp cu trecerea cu maxi-taxi pe podul rutier peste Magistrala Feroviar?? 500, sose?te ?i Trenul Accelerat 1851, Mangalia ââ??â?? Suceava Nord. Dup?? ce mi-am cump??rat bilet la tren, în gar?? am prins plecarea spre Suceava Nord (I?cani) a trenului venit de la Mangalia.
Sosirea Trenului Accelerat, Mangalia - Suceava Nord<i></i>
Plecarea trenului accelerat spre I?cani<i></i>
8:30<i></i>
în gar??, la aceast?? or??, sta?ioneaz?? dou?? trenuri: o ram?? electric?? Z6100 care pleac?? de la linia 1 spre Cacica ?i alt?? ram?? care pleac?? de pe linia 3 spre Câmpulung Moldovenesc. Z??p??cit, ca ?i mul?i al?i turi?ti care nu ?tiau ce destina?ie are fiecare tren, am urcat în rama de pe linia 3. A? fi propus ca trenurile s?? fie mai distan?ate unul fa??? de cel??lalt, în sensul c?? trenul de Cacica s?? fie ââ???žparcatââ?? mai aproape de cap??tul din dreapta a peronului, iar cel spre Câmpulung s?? fie spre stânga. Ar fi bine, de asemenea, ca cei de la CFR C??l??tori s?? monteze pancarte unde s?? scrie destina?ia pe parbrizul ramelor electrice.
Rama electrica Z6100 nr. 7 se preg??te?te de plecare spre Câmpulung Moldovenesc<i></i>
Design francez pe p??mânt... latin<i></i>
Rama nr. 1005 pentru trenul personal de Cacica<i></i>
înainte de plecare, am observat, în spatele ramei de Câmpulung Moldovenesc, o ma?in?? ciudat??, dar care este foarte scump?? ?i este deosebit de necesar?? infrastructurii FeRoviaRe. Utilajul se nume?te COLMAR T4300FS ?i v?? voi împ??rt???i câteva dintre caracteristicile sale. Ma?in??ria cânt??re?te 20 de tone ?i are o for??? de ridicare de 5.000 daN la o în??l?ime de 7 m. Motorul este de tip Diesel Deutz cu o putere de 79 de kW / 2.300 rpm ?i atinge o vitez?? maxim?? de 25 km/h. Pentru mai multe detalii despre acest utilaj, accesa?i aici.
Utilaj de între?inere a c??ii ferate<i></i>
Plecare din Gara Burdujeni<i></i>
8:40<i></i>
Am parcurs câteva minute pe submagistrala 502, Suceava ââ??â?? Ilva Mic?? ?i am ajuns în sta?ia Suceava Vest. îmi aminteam c?? pe aici am trecut de multe ori, îns?? la nivelul unui pedestra?. Peisajul era în predominan??? verde, dar îmi p??rea r??u c?? nu puteam s?? respir aerul curat de afar??, deocamdat??. ???ži spun deocamdat?? deoarece mai târziu aveam s??-mi dau seama c?? geamurile ramei electrice se pot culisa pentru deschiderea geamului. Astfel, ajungând aici, am prins un m??rfar scurt ?i mixt (cisterne, vagoane acoperite ?i platforme). Era tras de EA 610 ?i avea s?? se îndrepte spre Triajul Suceava.
Gara din Suceava Vest<i></i>
Locomotiva electric?? CFR Marf?? 40-0610-2<i></i>
8:50<i></i>
La 8:54, trenul ajunge la Stroie?ti. Pe durata c??l??toriei, am stat foarte confortabil, întrucât scaunele erau confec?ionate din materiale de calitate. La închiderea u?ilor, a?a cum ve?i observa ?i în clip, o voce feminin?? spune vestita aten?ionare de închidere a u?ilor. Apoi, dup?? ce trenul o ia din loc, muzica Angelei Similea încânt?? urechile c??l??torilor. Din loc în loc, sunt amplasate afi?e care au ca tem?? trenul ââ???žOrient Expressââ??Â.
Plecare din Stroie?ti<i></i>
Gara din Stroie?ti<i></i>
Un afi? cu Orient Express <i></i>
Vagon p??r??sit în Stroie?ti<i></i>
Confort specific unui tren personal<i></i>
09:00<i></i>
La 09:02, Trenul Personal, Suceava ââ??â?? Câmpulung Moldovenesc, intr?? în Gara Ciprian Porumbescu. Tot aici se afl?? ?i un vagon uitat în timp care st?? r??sturnat pe o linie l??turalnic??. Imediat dup?? plecarea din aceast?? gar??, am z??rit un viaduct interesant cu peste 5 pile de sus?inere, sub a c??rui structur?? trece ???žomuzu Mare. Acest râu formeaz?? o salb?? impresionant?? de iazuri de-a lungul v??ii ???žomuzului. Aceste iazuri au avut ca ?int?? o activitate prosper?? de agrement, îns?? în zilele noastre lacul deserve?te activit???ii piscicole în F??lticeni.
Oprire în sta?ia Ciprian Porumbescu<i></i>
Vagon r??sturnat ?i uitat de soart??<i></i>
Viaductul Dr??goie?ti peste râul ???žomuzu Mare<i></i>
Ie?ire din Ciprian Porumbescu, via calea ferat??<i></i>
09:10<i></i>
La 09:10, P5721 sose?te în sta?ia Luc??ce?ti, unde m-a întâmpinat un buchet mare de flori de culoare roz.
Gara din Luc??ce?ti<i></i>
Un buchet de flori de prim??var??<i></i>
Vedere spre direc?ia Suceava Vest<i></i>
înaint??m ?i ajungem în Berchi?e?ti la 09:17. începând cu aceast?? sta?ie, se observ?? Valea Moldovei, Obcina Vorone?u ?i Mun?ii Stâni?oarei. De re?inut este c?? pe aceast?? rut?? am întâlnit multe viaducte.
Impiegatul de mi?care observ?? plecarea trenului din Berchi?e?ti<i></i>
Undeva la margine, un alt vagon î?i duce b??trâne?ile<i></i>
09:20<i></i>
Se pare c?? aerul nepoluat ?i rece de diminea??? s-a strecurat în tren ?i mi-a venit ideea de a cerceta modalit???ile de a realiza câteva fotografii din exteriorul trenului francez. în continuare, v?? prezint câteva fotografii care vor face intrarea în sta?ia Gura Humorului
Aer curat, verde proasp??t ?i cea??? în mun?i - peisaj bucovinean<i></i>
Tot înainte, spre Gura Humorului<i></i>
A?a cum se vede ?i în imagini, linia care vine dinspre Cacica ââ??â?? D??rm??ne?ti ââ??â?? Suceava Nord se intersecteaz?? cu submagistrala 502. în gar??, pe linia 3, ne a?tepta Trenul Personal 5704, Ilva Mic?? ââ??â?? Suceava Nord, compus din vagoane 20-57 ?i tras de locomotiva 40-0871-0. Impiega?ii de mi?care pe care i-am l??sat în urm?? în sta?iile Berchi?e?ti, Ciprian Porumbescu, Stroie?ti, Suceava Vest aveau s?? ridice ?i acestui tren, din nou, celebra pancart?? care indic?? LIBER.
Linia P??ltinoasa - Cacica - D??rm??ne?ti - Suceava Nord<i></i>
Intrare în Gara Gura Humorului<i></i>
Locomotiva 871, gata de plecare spre Suceava Nord<i></i>
Trenul Personal, Suceava ââ??â?? Câmpulung Moldovenesc, sta?ioneaz?? la Gura Humorului<i></i>
9:30<i></i>
Dup?? ce o echip?? de operatori de linie încarc?? în tren ni?te echipamente necesare verific??rii ?i între?inerii c??ii ferate, impiegatul anun??? plecarea trenului care avea s?? ajung?? în Vama. Pe partea stâng?? în direc?ia de mers am întâlnit un vagon Faaaps ?i o sta?ie de transformare a curentului electric.
Turn<i></i>
Gara Gura Humorului<i></i>
Cruce de trenuri moldovene?ti într-o gar?? moldoveneasc??<i></i>
Sta?ie de transformare a curentului electric<i></i>
Aten?ie, deconecteaz?? disjunctorul<i></i>
Intrare în municipiul Gura Humorului<i></i>
Nu au trecut nici 5 minute de când am plecat din sta?ia precedent??, c?? am ?i ajuns în sta?ia Gura Humorului Ora?. Linia ferat?? intr?? în municipiu odat?? cu calea rutier??, m??rginind ora?ul în partea sudic??. în drum spre gar??, trenul trece peste podul de peste pârâul Humor. Dup?? ce în tren au urcat mai mul?i c??l??tori, impiegatul de mi?care îi d?? permisiune mecanicului de a pleca. în drum spre urm??toarea sta?ie, calea ferat?? trece peste râul învolburat al Moldovei.
Gara Gura Humorului Ora?<i></i>
O gar?? cu deschidere la aer curat<i></i>
Limit?? de viteza pe pod<i></i>
Moldova învolburat??<i></i>
9:40<i></i>
Dup?? 7 km de Gura Humorului, urmeaz?? sta?ia Frasin, localitate situat?? la poale de munte ?i de-a lungul râului Moldova. înainte de intrarea în gar??, calea ferat?? întâlne?te râul Suha, care de multe ori a provocat probleme la traficul feroviar de pe submagistrala 502. Totodat??, linia urmeaz?? drumul rutier E576. Tot aici, în 2004, am participat în cadrul unei tabere dedicat?? anivers??rii a 500 de ani de la moartea lui ???žtefan cel Mare. Fiind pasionat de trenuri de când m?? ?tiu, mergeam în fiecare zi în Gara Frasin ?i admiram trenurile.
Intrare in Tab??ra Buc?oaia<i></i>
Fotografie 2004<i></i>
V?? prezint, mai jos, dou?? fotografii realizate tot în 2004. Prima dintre ele arat?? ultimele vagoane ale unei garnituri înc??rcate cu piatr??, iar cealalt?? surprinde Acceleratul 1932, Cluj-Napoca ââ??â?? Gala?i, în gara Frasin. îmi pare r??u c?? pe atunci nu aveam decât o memorie de 16 MB (circa 100 de fotografii la rezolu?ie 640x480) ?i nu am putut s-o dedic 100% FeRoviaRelor.
Locomotiva electric?? fotografiat?? în 2004<i></i>
Acceleratul 1932, Cluj-Napoca ââ??â?? Gala?i, garat în sta?ia Frasin, 2004<i></i>
Dup?? ce am trecut podul peste Suha, am ajuns în sta?ia Frasin. în câteva minute, la semnalul domnului impiegat de mi?care, trenul a pornit spre Molid.
Semnal de intrare în gara Frasin<i></i>
Vedere spre Suceava Vest, din Gara Frasin<i></i>
Impiegatul indic?? verde pentru direc?ia Molid<i></i>
Gara din Frasin<i></i>
9:50<i></i>
în drum spre Molid am c??l??torit de-a lungul râului Moldova. Aceast?? propozi?ie se leag?? cu puzderia de copaci înflori?i. Casele oamenilor sunt r??sfirate, iar gardurile care înconjoar?? terenurile abia mai stau în picioare. Acest peisaj corespunde, întrucâtva, cu s??tucurile elve?iene unde vacile ne transmit, indirect, laptele pentru o ciocolat?? delicioas?? Milka.
Spre Molid<i></i>
între timp, am ajuns în Gara Molid la 09:54, cl??dire care seam??n?? din punct de vedere al formei construc?iei cu Gara Frasin. Aici coboar?? ?i urc?? un num??r mic de oameni (în jur de 10).
Podul peste Moldova înainte de intrarea în Molid<i></i>
Râul Moldova<i></i>
Gara Molid<i></i>
Vedere spre direc?ia Vatra Dornei<i></i>
10:00<i></i>
Dup?? aproape 90 de minute de mers pe ro?ile ramei electrice, am ajuns în sta?ia Vama, unde aveam s?? m?? urc în Trenul Personal 12.269, Vama ââ??â?? Moldovi?a. Dar pân?? atunci, a mai fost timp pentru câteva fotografii ?i impresii de exprimat.
Calea ferat?? s??l???luie?te în preajma ei diferite locuri care r??mân trainice de-a lungul vremii. Spre exemplu, m?? gândesc la câte loca?uri de cult ortodoxe am v??zut ?i fotografiat în drum spre Moldovi?a. Intrarea în Vama semnaleaz?? existen?a unei biserici albe foarte frumoase în dreapta sensului de mers. Din p??cate sau din fericire, Vama a fost punctul terminus pentru linia 502. Peste 9 minute, aveam s?? m?? urc în automotor ?i s?? c??l??toresc, pentru prima dat??, pe linia secundar?? 514, despre care am vorbit în prologul blogului.
Intrare în Gara Vama<i></i>
Automotorul 905 în Gara Vama<i></i>
Vedeta traseului Vama ââ??â?? Moldovi?a, automotorul diesel 77-0905-8<i></i>
Automotorul electric se preg??te?te s?? ias?? din sta?ia Vama<i></i>
Peisaj FeRoviaR a la Vama<i></i>
Dup?? plecarea automotorului electric francez spre Câmpulung Moldovenesc, aveam s?? încep o ?edin??? foto privat?? cu un automotor arhaic, dar care înc?? mai scoate fum ?i plimb?? lume. Seria lui de identificare este 77-0905-8 ?i are o istorie însemnat?? pentru transportul c??l??torilor pe acest traseu. Construc?ia acestui tip de vehicul FeRoviaR a început în 1935, ultimul exemplar din serie ie?ind de pe por?ile uzinei Malaxa în 1942. Motorul este diesel MG 120, are 6 cilindri ?i este în 4 timpi. El dezvolt?? 120 de CP ?i atinge 70 km/h. Masa total?? (f??r?? c??l??tori) a automotorului este de 30 de tone, iar sistemul de frânare este de tip Hildebrand Knorr, cu frân?? direct?? ?i frân?? automat?? cu robinetul mecanicului tip ST 60.
Tren în Vama<i></i>
Detaliu la bateria automotorului<i></i>
Detaliu la cutia de osie<i></i>
Pe o linie p??r??sit??, dar la vedere, ?edeau vreo 10 vagoane, dintre care 3 erau destinate transportului de persoane. Un vagon avea seria 80-53 98-64 - 028-6, iar imaginile cu aceste relicve sunt prezentate mai jos.
Vagoane p??r??site în Gara Vama<i></i>
Vagon 98-64<i></i>
10:10<i></i>
Am urcat în automotor al??turi de echipa de mecanici, de ?eful de tren ?i de al?i câ?iva c??l??tori. Am l??sat Gara Vama în spate ?i am urcat spre Moldovi?a. Din p??cate, bateriile aparatului foto îmi f??ceau figuri ?i m-am enervat la culme. Nu mi-a r??mas decât s?? admir peisajele care mi se perindau în fa?a ochilor. Aveam s?? ajung la 10.55 în Gara Moldovi?a. Trenul de întoarcere spre Vama va fi s?? fi plecat pe la ora 14.
Fotografie din spatele automotorului<i></i>
Trecere la nivel cu calea ferat??<i></i>
10:20<i></i>
4 km mai sus de Vama se afl?? Halta Deia, unde am ajuns cu 10 minute mai târziu (10:20). Am traversat podul peste Moldovi?a, sub un cer care devenea din ce în ce mai primitor cu soarele. în stânga ?i în dreapta c??ii ferate se desf???urau în fa?a ochilor calea rutier??, care va traversa de multe ori calea ferat?? pân?? în Moldovi?a.
Pod peste Moldovi?a<i></i>
Contra?in?? care asigur?? un grad ridicat de siguran??? (în cazul unei deraieri) <i></i>
Copaci t??ia?i care urmeaz?? s?? fie prelucra?i la vreun gater local<i></i>
Un firicel de peron al haltei Deia<i></i>
Halta Deia<i></i>
Nu îmi vine s?? cred c?? la sfâr?itul lui aprilie am c??lcat pe traversele de pe aceast?? linie, iar dup?? 3 luni urma s?? v??d la televizor poduri rupte ?i cale ferat?? înecat?? într-un mâl necru???tor. La 10:26 am sta?ionat 1 minut în Halta Frumosu, m-am enervat din nou cu al meu Canon ?i am mers mai departe, înghi?ind în sec.
???žcoala general?? din Frumosu<i></i>
10:30<i></i>
Haltele de pe submagistrala 514, Vama ââ??â?? Moldovi?a, sunt a?ezate la o distan??? de 2 pân?? la 6 km una fa??? de cealalt??. Viteza de parcurs a sec?iei nu cred c?? dep???ea 30-40 km/h. Opririle automotorului erau atât de dep??rtate una de alta, încât aveam impresia c?? haltele erau situate la o distan??? mult mai mare. Farmecul zonei ?i zdruncin??turile autentice ale automotorului 905 mi-au r??mas imprimate undeva adânc în suflet.
Halta Drago?a<i></i>
Un bunic î?i ajuta consoarta la urcarea în tren<i></i>
Drumul spre urm??toarea sta?ie, Valea Stânei, a întâmpinat mai multe curbe, pode?e ?i treceri la nivel cu calea ferat??. Ar fi p??cat dac?? trenul ar circula mai repede de 50 de km/h prin aceste zone. Dar la fel de p??cat este c?? microbuzele alearg?? pline ochi cu suflete pe scaune care pot fi curmate oricând, având în vedere vitezele practicate de unii dintre ?oferii autovehiculelor de c??l??tori.
Dac?? s-ar fi vrut, s-ar fi putut pune de luni pân?? vineri un tren care s?? ajung?? rapid ?i eficient din Vama în Moldovi?a ?i viceversa, iar în week-end s?? circule un tren cu aburi de senza?ie sau un automotor ca acesta din clasa 77. O aburoas?? ?i câ?iva zeci de metri de platforme de lux pe 4 osii ?i englezul s-ar plimba ?i cu trenul în timp ce viziteaz?? M??n??stirea Moldovi?a. Dar nu se vrea ?i pace.
Born?? kilometric?? indicând 10 km<i></i>
Succesiune de curbe, prima la dreapta, a doua la stânga<i></i>
Pode? vestit în limitarea vitezei<i></i>
Linia ferat??, drumul, apa ?i codrul<i></i>
Un semn de respect pentru CFR - trecerea la nivel<i></i>
Tot înainte, spre Moldovi?a<i></i>
V?? prezint pasajul de cale ferat?? specific moldovi?ean<i></i>
înc?? pu?in pân?? la Valea Stânei<i></i>
Un localnic deplasându-se cu bicicleta, cel mai ecologic mijloc de transport<i></i>
Rugina de pe calea ferat?? spune multe<i></i>
înscrierea în curb?? a automotorului acapareaz??, uneori, drumul pentru c??ru?e<i></i>
Cerul se însenineaz?? cu cât m?? apropii de destina?ia final??<i></i>
10:40<i></i>
La ora stabilit?? în Mersul Trenurilor, Personalul Vama-Moldovi?a opre?te în sta?ia Valea Stânei, unde a?teptau câ?iva c??l??tori. îns?? ei nu a?teptau trenul, ci microbuzul, mecanicul strângând din nas ?i accelerând pentru destina?ia urm??toare.
C??l??tori care NU a?teaptau trenul, ci maxi-taxi<i></i>
Am ajuns ?i în Valea Stanei<i></i>
Plecând spre Vatra Moldovi?ei<i></i>
Prim??ria Vatra Moldovi?ei<i></i>
La 2 km de Halta Valea Stânei se afla Halt?? Vatra Moldovi?ei. în imaginile de mai sus pute?i observa ?i Prim??ria acestei localit???i. Aici coboar?? un pasager, dup?? care bolidul cu 3 faruri porne?te, din nou, spre ultima sta?ie ââ??â?? Moldovi?a.
Tren Personal arhaic in Halta Vatra Moldovitei<i></i>
A se observa fumul care iese din automotor<i></i>
10:50<i></i>
Dup?? 20 de kilometri pe care i-am parcurs în 45 de minute, am coborât la cap??t de linie. Gara Moldovi?a este o cl??dire cochet??, dominat?? de copaci înal?i ?i de un semnal mecanic de ie?ire din gar??. Densitatea instala?iilor mecanice în zona g??rii este destul de mare, aici putând fi observate un semnal mecanic de intrare, pârghiile necesare transmiterii cablurilor la semnalul de intrare în gar?? ?i la semnalul prevestitor, precum ?i manetele cu care se comand?? semnalele amintite.
Semnal prevestitor pentru semnalul mecanic de intrare in gara Moldovi?a<i></i>
Liber pe linie ab??tut?? cu vitez?? redus??<i></i>
Automotor in Gara Moldovi?a<i></i>
11:00<i></i>
Având 3 ore la dispozi?ie, am mers în continuarea liniei din gar?? ?i am ajuns în mijlocul a unui mini-triaj. Dup?? cum poate a?i auzit, fabrica de cherestea a apar?inut omului de afaceri Omar Hayssam, care a dus aceast?? fabric?? în faliment. Aceasta a ars pe 13 aprilie 2008, r??mânând aici doar un gard înalt ?i hale p??r??site. Totu?i, am z??rit o locomotiv?? diesel-mecanic?? înmatriculat?? cu seria B-DM-027. Pe pl??cu?a plasat?? lateral scria c?? viteza maxim?? admis?? este de 55 km/or??. Din p??cate, nu v?? pot oferi decât dou?? fotografii realizate cu telefonul, deoarece bateriile aparatului foto s-au consumat.
O locomotiv?? p??r??sit?? într-o fabric?? pustie<i></i>
Locomotiva B-DM-027<i></i>
Detaliu la pl??cu?ele de identificare<i></i>
11:10<i></i>
în imaginile de mai jos sunt prezentate liniile dedicate transportului de marf??. Din p??cate, odat?? cu preluarea combinatului de c??tre omul de afaceri sirian, fabrica de cherestea a func?ionat pe minus. în perimetrul companiei se pot vedea 2 c??i ferate care nu ?tiu dac?? acum (2009) mai exist??.
Macaz din triajul G??rii Moldovi?a<i></i>
Rumegu? ?i p??duri defri?ate în zare<i></i>
P??p??diile cresc în voie printre traverse ?i rumegu?<i></i>
Cap??tul unei linii a triajului<i></i>
Si totu?i, dou?? linii cuteaz?? s?? înainteze<i></i>
Pân?? aici... <i></i>
11:20<i></i>
Calea ferat?? cu ecartament normal se termin?? la aproximativ 1 km la nord de Gara Moldovi?a. Ne?tiind prea multe informa?ii despre aceast?? rut??, am vrut s?? m?? întorc s?? m?? plimb prin ora?. Am c??utat un magazin de unde s?? pot cump??ra un set de baterii pentru camera foto, îns?? nu am g??sit decât anticele pile electrice primare 777. Sperând s?? mai pot face câteva fotografii, nu mare mi-a fost mirarea când bateriile n-au reu?it nici m??car s?? aprind?? aparatul. în drum spre acel magazin, am v??zut mai multe linii de ecartament îngust, care se adunau toate într-una singur??.
Despre aceast?? cale ferat?? s-a scris mult timp ?i înc?? se va scrie atât timp cât va mai continua s?? existe. în continuare, v?? propun o mic?? povestire despre aceast?? cale ferat??.
Linia îngust?? cu ecartament de 760 mm începe de la fabrica de prelucrare a lemnului din Moldovi?a ?i ajunge în Argel de-a lungul v??ii Râ?ca. Prima parte a c??ii ferate este de 8 km ?i se întinde pe un plan drept, în timp ce pân?? la 20 de km, terenul devine din ce în ce mai abrupt.
în trecut, linia avea 70 de km, îns?? în ultimul timp distan?a în exploatare a sc??zut la 20 de km. Materialul rulant disponibil se compunea din dou?? locomotive cu aburi: 763.193 (o locomotiv?? 0-6-0 construit?? în 1906 de Krauss-Linz) ?i 764.449 (construit?? la Re?i?a în 1955), pe care am surprins-o în decembrie 2008 în centrul Sucevei.
C??ile ferate înguste au fost construite in Bucovina, pe timpul domina?iei habsburgice, pentru a servi la transportul materialului lemnos, din anul 1889 ?i pân?? în anul 1904. Dup?? aceast?? dat??, moc??ni?ele au transportat ?i c??l??tori. Ast??zi îns??, datorit?? costului ridicat de între?inere a acestor cai ferate înguste, marea lor majoritate au fost dezafectate.
în anul 1902 aceast?? cale ferat?? în lungime de 23,9 km, care se întindea de la Moldovi?a la Ro?o?a, a fost reasamblat?? la ecartamentul standard de 760 mm. în to?i anii ce au urmat, trenul cu aburi a u?urat foarte mult munca forestierilor din zon??.
Pentru documentare, am consultat urm??toarele surse: frank-engel.de, Evenimentul.ro ?i cfr.ro. <i></i>[/i]
O salb?? de linii cu ecartament îngust<i></i>
Vehicule FeRoviaRe pentru cale ferat?? îngust??<i></i>
11:30<i></i>
în continuare, am mers între traversele c??ii ferate înguste. De?i iarba ?i noroiul au acaparat ?inele de cale ferat??, vehiculele FeRoviaRe pentru linie îngust?? din cadrul depoului de la Moldovi?a însufle?eau zona. înaintând, am dat ochii cu o turm?? de oi mânate de un cioban spre spa?iul verde care coincidea cu calea ferat??. în trecut, toate locomotivele erau dotate cu un plug amplasat în fa?a locomotivei care era montat acolo special pentru a da la o parte animalele din fa?a trenului.
Tot înainte, dar de aceast?? dat?? de-a lungul c??ii ferate de ecartament îngust<i></i>
Exemplu de podââ??Â? ââ???žîntre?inutââ?? <i></i>
Detaliu la sistemul de prindere al c??ii ferate<i></i>
Vedere ââ???žbackwardsââ?? spre Gara Moldovi?a<i></i>
Mergând spre unde vrea s?? m?? duc?? linia ferat??<i></i>
Apropierea dintre calea ferat?? ?i calea rutier??<i></i>
Calea ferat?? ?i un ciob??na? cu trei sute de oi<i></i>
11:40<i></i>
Liber s?? umblu teleleu-T??nase printre aceste dealuri pline de verde, am urmat liniile paralele pân?? am ajuns la un pod, unde m-am oprit a-l fotografia. Nu sunt sigur dac?? apa care trecea pe sub pod era râul Moldovi?a. Nu mi-am pus probleme c?? dac?? a? p???i pe el a? face cuno?tin??? cu apa curat?? ?i rece de la munte, îns?? cei care se ocup?? cu între?inerea ei ar putea s?? mai lucreze ni?el la acest aspect.
Un pod feroviar de linie îngust??<i></i>
Vedere de ansamblu a podului<i></i>
Detaliu la sistemul de prindere al c??ii ferate de traverse<i></i>
