Linia 517 Pascani- Tg Neamt
- Autor subiect Semafor
- Dat? creare
Cateva date despre aceasta linie.
Desi aflata in proiect inca din anul 1915, a fost construita mult mai tarziu. In anul 1981, Nicolae Ceausescu, aflat intr-o vizita la Pascani, a fost convins de Alexandru Filioreanu (director al regionalei CFR Iasi intre anii 1970-1990) sa aprobe fondurile pentru constructia acestei linii, si sa aprobe luarea unor masuri pentru dezvoltarea orasului Pascani.
Linia Pascani- Targu Neamt a fost inaugurata in anul 1986 (ca linie simpla) si electrificata in anul 1989.
Pe aceasta linie au fost prevazute doua statii- Timisesti (cu 6 linii) si Targu-Neamt (cu 8 linii in grupa de marfuri si 5 linii in grupa de calatori) si haltele Topile, Cristesti, Plaiesu si ulterior si Sfantu Mina.
Ca si lucrari de arta, pot fi amintite tunelul de la Heresti (in lungime de cca 800 m), pasajul denivelat peste DN2/E-85, podul peste raul Moldova (lung de cca 260 m) si pasajul denivelat pe sub DN Cristesti- Targu Neamt.
Statiile Timisesti si Targu Neamt au fost prevazute cu instalatii tip SBW si semnalizare mecanica, circulatia pe aceasta linie facandu-se in sistemul caii libere.
VS era si este de 80 km/h.
Pana la sfarsitul anilor 1990 linia deservea si importante obiective economice- 3 balastiere mari (prin 3 linii ferate industriale ce se desprindeau din statia Timisesti), dar si platforma industriala din Targu-Neamt (Volvatir, Fabrica de prelucrare a cauciucului, Intreprinderea de prelucrarea lemnului, Unirea, Arta Decorativa).
Ca material rulant la inceput s-au utilizat locomotive tip 040-DHC, apoi o data cu electrificarea liniei, locomotive 040-EC, si ca vagoane de calatori- rame TE si vagon de posta-bagaje, apoi vagoane etajate 26-26 (in vremurile bune garniturile erau compuse si din 5 sau 6 astfel de vagoane!), apoi o data cu falimentarea unitatilor industriale si reducerea numarului de calatori, compunerea s-a redus la doua-3 vagoane (uneori 21-47, sau 20-47, etc).
Tot acest material rulant apartinea de depoul Pascani si revizia de vagoane Pascani (care s-a desfiintat in mai 2013).
Ulterior (nu mai retin exact anul) linia este preluata de gestionarul privat de infrastructura feroviara SC RC CF Brasov si operatorul privat de transport feroviar SC Regiotrans Brasov, care utilizeaza automotoare .
In martie 2015 linia trece din nou in administrarea CFR-Infrastructura si este operata de CFR-Calatori.
Materialul rulant folosit astazi de CFR-Calatori pe aceasta linie este format fie din rame electrice vechi clasa 58, fie din locomotive electrice si un singur vagon!
Ramele electrice si locomotivele electrice apartin de depoul Suceava Nord (din pacate dupa 1998 la Pascani nu mai exista depou de locomotive pentru calatori, depoul Pascani apartinand de CFR-Marfa), iar vagonul de statia de domiciliul si revizia Suceava (din pacate in mai 2013 revizia de vagoane calatori Pascani este desfiintata!).
Instalatiile SBW si semnalizarea mecanica din statiile Timisesti si Targu Neamt au fost scoase din functiune probabil in anul 2008 (când linia era in administrarea CFR-Infrastructura), de atunci linia fiind transformata in sectie cu conducere centralizata.
Ulterior statia Timisesti este retrogradata la rang de HM.
Daca in privinta traficului de calatori linia aceasta are potential (generat de elevi, studenti, dar si de manastirile si zona turistica de langa Targu-Neamt) , in privinta traficului de marfa, acesta este din pacate ca si inexistent, dupa închiderea a doua balastiere din zona Timisesti si falimentul industriei din Targu-Neamt.
Este bine si de apreciat ca CFR-Calatori s-a reintors pe aceasta linie (din ce am inteles din presa si la presiunea autoritatilor locale si a populatiei), insa sper sa nu fie doar o minune care sa tina 3 zile!
Desi aflata in proiect inca din anul 1915, a fost construita mult mai tarziu. In anul 1981, Nicolae Ceausescu, aflat intr-o vizita la Pascani, a fost convins de Alexandru Filioreanu (director al regionalei CFR Iasi intre anii 1970-1990) sa aprobe fondurile pentru constructia acestei linii, si sa aprobe luarea unor masuri pentru dezvoltarea orasului Pascani.
Linia Pascani- Targu Neamt a fost inaugurata in anul 1986 (ca linie simpla) si electrificata in anul 1989.
Pe aceasta linie au fost prevazute doua statii- Timisesti (cu 6 linii) si Targu-Neamt (cu 8 linii in grupa de marfuri si 5 linii in grupa de calatori) si haltele Topile, Cristesti, Plaiesu si ulterior si Sfantu Mina.
Ca si lucrari de arta, pot fi amintite tunelul de la Heresti (in lungime de cca 800 m), pasajul denivelat peste DN2/E-85, podul peste raul Moldova (lung de cca 260 m) si pasajul denivelat pe sub DN Cristesti- Targu Neamt.
Statiile Timisesti si Targu Neamt au fost prevazute cu instalatii tip SBW si semnalizare mecanica, circulatia pe aceasta linie facandu-se in sistemul caii libere.
VS era si este de 80 km/h.
Pana la sfarsitul anilor 1990 linia deservea si importante obiective economice- 3 balastiere mari (prin 3 linii ferate industriale ce se desprindeau din statia Timisesti), dar si platforma industriala din Targu-Neamt (Volvatir, Fabrica de prelucrare a cauciucului, Intreprinderea de prelucrarea lemnului, Unirea, Arta Decorativa).
Ca material rulant la inceput s-au utilizat locomotive tip 040-DHC, apoi o data cu electrificarea liniei, locomotive 040-EC, si ca vagoane de calatori- rame TE si vagon de posta-bagaje, apoi vagoane etajate 26-26 (in vremurile bune garniturile erau compuse si din 5 sau 6 astfel de vagoane!), apoi o data cu falimentarea unitatilor industriale si reducerea numarului de calatori, compunerea s-a redus la doua-3 vagoane (uneori 21-47, sau 20-47, etc).
Tot acest material rulant apartinea de depoul Pascani si revizia de vagoane Pascani (care s-a desfiintat in mai 2013).
Ulterior (nu mai retin exact anul) linia este preluata de gestionarul privat de infrastructura feroviara SC RC CF Brasov si operatorul privat de transport feroviar SC Regiotrans Brasov, care utilizeaza automotoare .
In martie 2015 linia trece din nou in administrarea CFR-Infrastructura si este operata de CFR-Calatori.
Materialul rulant folosit astazi de CFR-Calatori pe aceasta linie este format fie din rame electrice vechi clasa 58, fie din locomotive electrice si un singur vagon!
Ramele electrice si locomotivele electrice apartin de depoul Suceava Nord (din pacate dupa 1998 la Pascani nu mai exista depou de locomotive pentru calatori, depoul Pascani apartinand de CFR-Marfa), iar vagonul de statia de domiciliul si revizia Suceava (din pacate in mai 2013 revizia de vagoane calatori Pascani este desfiintata!).
Instalatiile SBW si semnalizarea mecanica din statiile Timisesti si Targu Neamt au fost scoase din functiune probabil in anul 2008 (când linia era in administrarea CFR-Infrastructura), de atunci linia fiind transformata in sectie cu conducere centralizata.
Ulterior statia Timisesti este retrogradata la rang de HM.
Daca in privinta traficului de calatori linia aceasta are potential (generat de elevi, studenti, dar si de manastirile si zona turistica de langa Targu-Neamt) , in privinta traficului de marfa, acesta este din pacate ca si inexistent, dupa închiderea a doua balastiere din zona Timisesti si falimentul industriei din Targu-Neamt.
Este bine si de apreciat ca CFR-Calatori s-a reintors pe aceasta linie (din ce am inteles din presa si la presiunea autoritatilor locale si a populatiei), insa sper sa nu fie doar o minune care sa tina 3 zile!
Dupa cum am spus in postarea de la Cacica, am facut o deplasare de avarie pe linia asta.
De la inceput tin sa precizez ca nu cred in teoria si in legendele locale creeate in jurul lui Alexandru Filioreanu cum ca el ar fi inceput linia asta, sau ca l-a convins pe Ceausescu sa o faca precum si celelalte realizari care i se atribuie.
Nu am insistat cu pozele in afara gari Pascani pentru ca erau multi tigani si boschetari si nu m-am simtit in siguranta.Partea ciudata e ca in zona garii sint multe magazine de pompe funebre, poza garii fiin luata de linga un chiosc de sicirie si coroane.
trenul e compus dintr-un vagon si locomotiva care sosesc de la Iasi in compunera trenului Iasi -Adjud.
Gara se repara la acorerisuri, sper sa intre si la interioare.
dupa plecarea din Pascani linia urca foarte mult pina ajunge in statia Topile
cladirile parca sint supradimensionate pentru o sectie scurta si infundata, statia Timisesti e foarte mare desi acum cele 3 linii de balastiera sint demontate
halta Sf. Mina este chiar poarta manastirii
inainte de a intra la peron a fost o grupa de marfa, cred ca aceasta cladire a fost pentru birou IDM , 2 linii sint demontate dupa cum se vede dai sint 4.
cladirea de calatori este foarte mare, nu-mi dau seama ce folosinte or fi avut toate incaperile din ea. Acum unele par a fi locuinte.Pentru o sectie infundata a avut chiar si birou de bagaje de mina, inscriotia inca este pe geamul ghiseului.
capatul liniei, alaturat se vede terasamentul liniei de marfa care mergea spre fabricile de odinioara.
gara atit cit se vede desi si dupa tuile alea tot cladire este
piateta garii e destul de anosta
n Topile a coborit 1
in Cristesti Pascani au coborit 20 din care 4 copii unul mic sub 5 ani
Timisesti a urcat 1
in Tirgu Neamt au coborit 16 din care 1 copil
la plecare
Tirgu Neamt urcare 11 din care 4 copii (3 intre 5-10 ani)
Sf Mina au urcat 3
Plaiesu au urcat 6
Timisesti urcare 2
Cristesti Pascani au urcat 4 au coborit 5 din cei urcati la Plaiesu
Topile au coborit 2 din cei urcati la Sf. Mina.
inca un turneu incheiat cu bine, obositor si de durata datorita intirzierilor mari si a vitezelor mici de circulatie.Oricum linii inca mai sint de descoperit.
De la inceput tin sa precizez ca nu cred in teoria si in legendele locale creeate in jurul lui Alexandru Filioreanu cum ca el ar fi inceput linia asta, sau ca l-a convins pe Ceausescu sa o faca precum si celelalte realizari care i se atribuie.
Nu am insistat cu pozele in afara gari Pascani pentru ca erau multi tigani si boschetari si nu m-am simtit in siguranta.Partea ciudata e ca in zona garii sint multe magazine de pompe funebre, poza garii fiin luata de linga un chiosc de sicirie si coroane.
trenul e compus dintr-un vagon si locomotiva care sosesc de la Iasi in compunera trenului Iasi -Adjud.
Gara se repara la acorerisuri, sper sa intre si la interioare.
dupa plecarea din Pascani linia urca foarte mult pina ajunge in statia Topile
cladirile parca sint supradimensionate pentru o sectie scurta si infundata, statia Timisesti e foarte mare desi acum cele 3 linii de balastiera sint demontate
halta Sf. Mina este chiar poarta manastirii
inainte de a intra la peron a fost o grupa de marfa, cred ca aceasta cladire a fost pentru birou IDM , 2 linii sint demontate dupa cum se vede dai sint 4.
cladirea de calatori este foarte mare, nu-mi dau seama ce folosinte or fi avut toate incaperile din ea. Acum unele par a fi locuinte.Pentru o sectie infundata a avut chiar si birou de bagaje de mina, inscriotia inca este pe geamul ghiseului.
capatul liniei, alaturat se vede terasamentul liniei de marfa care mergea spre fabricile de odinioara.
gara atit cit se vede desi si dupa tuile alea tot cladire este
piateta garii e destul de anosta
n Topile a coborit 1
in Cristesti Pascani au coborit 20 din care 4 copii unul mic sub 5 ani
Timisesti a urcat 1
in Tirgu Neamt au coborit 16 din care 1 copil
la plecare
Tirgu Neamt urcare 11 din care 4 copii (3 intre 5-10 ani)
Sf Mina au urcat 3
Plaiesu au urcat 6
Timisesti urcare 2
Cristesti Pascani au urcat 4 au coborit 5 din cei urcati la Plaiesu
Topile au coborit 2 din cei urcati la Sf. Mina.
inca un turneu incheiat cu bine, obositor si de durata datorita intirzierilor mari si a vitezelor mici de circulatie.Oricum linii inca mai sint de descoperit.
Salut Dane!
Noi ne cunoastem mai demult de pe forumurile feroviare. Daca ma anunta-i poate ne intalneam.
Chiar daca tu nu crezi povestile cu fostul director regional, Filioreanu sa stii ca exista si ceva adevar in ele. Filioreanu era la conducerea regionalei Iasi de peste 10 ani. Asa cum ai constatat si tu cladirile sunt supradimensionate pentru o linie infundata. Inaugurarea s-a facut in decembrie 1986 finnd o linie cu un trafic intens atat pentru marfa cat si pentru calatori, pentru ca atunci industria "duduia". Intentia era de a continua aceasta linie pana la Piatra Neamt realizandu-se o legatura mult mai scurta cu Piatra Neamt (cca.70km in loc de 150 km intre Pascani si Piatra Neamt). Directorul regional se nascuse in satul Filioru din comuna Varatec de unde i se trage si numele (unde este si manastirea Varatec si mormantul Veronicai Micle) aflat pe traseul viitoarei legaturi feroviare.Dar a venit anul 1989 si toate planurile s-au prabusit.
Acum circula pe acesta linie 6 perechi de trenuri si la anumite ore sunt destul de aglomerate. Anul acesta am facut naveta pe aceasta linie si am calatorit cu mai multe trenuri la diferite ore. La ora 11 pleaca din Targu Neamt un tren direct Iasi care este mai tot timpul aglomerat cu studentii care merg la facultati. In privinta garii Pascani ai dreptate dar sa stii ca acelasi sentiment de nesiguranta l-am simtit acum cativa ani si in Timisoara Nord care avea o "fauna" asemanatoare, iar pe deasupra mai erau si "clienti" scapati de la Gataia. In privinta magazinului de pompe funebre si noi suntem nemultumiti, dar spatiul e luat in concesiune de un fost inginer care intre timp si-a facut si aceasta firma si a candidat la primaria orasului. Sa speram ca anul viitor zona sa intre in modernizare si sa scapam de aceste "obiective"
La buna vedere!
Noi ne cunoastem mai demult de pe forumurile feroviare. Daca ma anunta-i poate ne intalneam.
Chiar daca tu nu crezi povestile cu fostul director regional, Filioreanu sa stii ca exista si ceva adevar in ele. Filioreanu era la conducerea regionalei Iasi de peste 10 ani. Asa cum ai constatat si tu cladirile sunt supradimensionate pentru o linie infundata. Inaugurarea s-a facut in decembrie 1986 finnd o linie cu un trafic intens atat pentru marfa cat si pentru calatori, pentru ca atunci industria "duduia". Intentia era de a continua aceasta linie pana la Piatra Neamt realizandu-se o legatura mult mai scurta cu Piatra Neamt (cca.70km in loc de 150 km intre Pascani si Piatra Neamt). Directorul regional se nascuse in satul Filioru din comuna Varatec de unde i se trage si numele (unde este si manastirea Varatec si mormantul Veronicai Micle) aflat pe traseul viitoarei legaturi feroviare.Dar a venit anul 1989 si toate planurile s-au prabusit.
Acum circula pe acesta linie 6 perechi de trenuri si la anumite ore sunt destul de aglomerate. Anul acesta am facut naveta pe aceasta linie si am calatorit cu mai multe trenuri la diferite ore. La ora 11 pleaca din Targu Neamt un tren direct Iasi care este mai tot timpul aglomerat cu studentii care merg la facultati. In privinta garii Pascani ai dreptate dar sa stii ca acelasi sentiment de nesiguranta l-am simtit acum cativa ani si in Timisoara Nord care avea o "fauna" asemanatoare, iar pe deasupra mai erau si "clienti" scapati de la Gataia. In privinta magazinului de pompe funebre si noi suntem nemultumiti, dar spatiul e luat in concesiune de un fost inginer care intre timp si-a facut si aceasta firma si a candidat la primaria orasului. Sa speram ca anul viitor zona sa intre in modernizare si sa scapam de aceste "obiective"
La buna vedere!
Dupa cum am spus am plecat la avrie pe Tirgu Neamt, am vrut sa ajung la Vicsani dar am renuntat pe drum ca ar fi implicat explicatii, ce faci aici, de ce pozezi nu e voie fara aprobare, ba e voie de fapt dar nu aici ca e granita etc asa ca nu am avut cum sa anunt plecarea spre a ne intilni.
Faptul ca a fost director al regionalei nu insemneaza ca a avut un rol atit de hotaritor in abrobarea planurilor cincinale de investitii.
Interesanta abordarea Pascani-Piatra Neamt, desi daca Piatra Neamt nu e electrificata, probabil nici nu genera mare trafic de marfa. De pe harta pare mai interesanta o strapungere Tirgu Neamt- Poiana Teiului(coada lacului Bicaz)-Tulghes-Borse si apoi normalizarea liniei spre Toplita.
Nu pot sa nu remarc faptul ca desi linia urca un rambleu foarte inalt dupa plecarea din Pascani, acesta inca este stabil , comparativ cu rambleul unei linii finalizate in 1991 linia Saveni care s-a prabusit.
Legat de boschetarii din gara Timisoara Nord, nu neg insa oarecum e mai in regula deoarece sint badigarzi si politisti, or acolo la Pascani in fata garii..(imi place cum ai rotit problema spre Timisoara.)
Kegat de chioscul de pompe funebre, daca terenul este al primariei poate fi mai complicat sa fie mutat de acolo la refacerea zonei.
Faptul ca a fost director al regionalei nu insemneaza ca a avut un rol atit de hotaritor in abrobarea planurilor cincinale de investitii.
Interesanta abordarea Pascani-Piatra Neamt, desi daca Piatra Neamt nu e electrificata, probabil nici nu genera mare trafic de marfa. De pe harta pare mai interesanta o strapungere Tirgu Neamt- Poiana Teiului(coada lacului Bicaz)-Tulghes-Borse si apoi normalizarea liniei spre Toplita.
Nu pot sa nu remarc faptul ca desi linia urca un rambleu foarte inalt dupa plecarea din Pascani, acesta inca este stabil , comparativ cu rambleul unei linii finalizate in 1991 linia Saveni care s-a prabusit.
Legat de boschetarii din gara Timisoara Nord, nu neg insa oarecum e mai in regula deoarece sint badigarzi si politisti, or acolo la Pascani in fata garii..(imi place cum ai rotit problema spre Timisoara.)
Kegat de chioscul de pompe funebre, daca terenul este al primariei poate fi mai complicat sa fie mutat de acolo la refacerea zonei.
ISTORIA C?II FERATE PA?CANI – TÂRGU NEAM?
10 martie 2017 De Andreea Tr?snea
Calea ferat? Pa?cani – Târgu Neam? a fost dat? în exploatare pe 28 decembrie 1986, în prezen?a constructorilor ?i a oficialilor vremii. Construc?ia de 32 de kilometri a fost una dintre cele mai tinere realiz?ri în materie de transport feroviar în România.calea ferata tg neamt pascani
Datorit? reliefului, a fost necesar? construc?ia de lucr?ri de art?, dintre care amintim Tunelul de la Here?ti – Criste?ti, pasaje denivelate ?i poduri de aproape 300 de metri peste râul Moldova ?i Drumul European 85. O cale ferat? a c?rei istorie a început la sfâr?itul secolului al XIX-lea ?i care a fost construit? abia peste un secol gra?ie eforturilor lui Alexandru Filioreanu, fost director al Regionalei C.F.R. Ia?i, în?l?at de curând la ceruri.
Anul trecut s-au împlinit 30 de ani de la inaugurarea acestei linii, aniversare uitat? de to?i cei ce ar trebui s? cinsteasc? memoria ?i istoria acestei realiz?ri. Singura aniversare la care a fost prezent ?i p?rintele acestei linii, a fost în ianuarie 2007. De atunci, memoria na?terii acestei linii, este ?inut? de un filmule? care circul? pe net, Intrarea unui tren în gar? (1988-Copel Moscu), scos la lumin? datorit? unui inimos al c?ii ferate, domnul Romeo Roman.
Povestea construc?iei acestei linii care face leg?tur? între Bazinul Siretului ?i Bazinul Moldovei începe tocmai în 1890, când un comitet ie?ean pentru ap?rarea intereselor economice si culturale ale Moldovei, propunea „legarea ora?elor Piatra-Bac?u cu linia F?lticeni-Dolhasca, printr-o cale ferat? are va trece prin Târgu Neam?”.
Opt ani mai târziu, ziarul Coresponden?a provincial?, din 14 octombrie, publica ?tirea cu privire la un studiu de realizare a c?ii ferate Pa?cani-Târgu Neam?, în lungime de 40 de km, al c?rui cost se ridica la 4 milioane de lei. Problema construc?iei unei c?i ferate spre Pa?cani a fost ridicat? ?i în cadrul adun?rii publice din 26 ianuarie 1899, organizat? de Prim?rie în leg?tur? cu o posibil? concesionarea a B?ilor Oglinzi, clauza fiind, între altele „s? se fac? drum de fier de la Târgu Neam? la Pa?cani, începând chiar din prim?vara anului 1899”.
La începutul secolului XX, odat? cu aducerea în 1908 a Batalionul III din Regimentul 15 R?zboieni la Târgu Neam?, a ren?scut speran?a construirii c?ii ferate, cu atât mai mult cu cât, în 1910 prefectul de Neam? cerea „stabilirea diferitelor propriet??i traversate de linie, precum ?i stabilirea indemniza?iilor de acordat pentru stric?ciunile ce eventual se vor aduce recoltelor de pe aceste propriet??i, pe traseul: ?imi?e?ti, Pl?ie?u, Gra?i, Preute?ti si Neam?”.
Mai mult, proiectul a fost sus?inut de mini?trii Emil Costinescu ?i Constantin Angelescu, iar la 18 octombrie 1915 avea loc sfin?irea locului unde trebuia s? fie gara. Au fost întocmite chiar liste cu persoanele care trebuiau desp?gubite ca urmare a trecerii c?ii ferate pe propriet??ile acestora, list? care cuprindea un num?r de 95 de persoane ce trebuiau desp?gubite pentru locurile virane, livezi ?i imobile, în valoare de 45701, 80 lei. Licita?ia de concesionare a fost câ?tigat? de inginerul Tiberiu Irimia, cu suma de 5299000 lei.
A venit îns? r?zboiul ?i construc?ia a fost amânat?, de?i, în 1917, din ra?iuni strategice, armata rus? a terasat traseul c?ii ferate de la Pa?cani pân? la râul Moldova. Dup? r?zboi discu?iile a fost reluate de c?tre politicieni, astfel c? în 1924 acestea devenise aprinse ?i s-au concretizat într-un Apel al primarului interimar al târgului, Dumitru Calapod ?i al primarilor comunelor Cr?c?oani, Vân?tori, ?imi?e?ti, Pipirig, Filioara, Grum?ze?ti, Petricani, P?str?veni, Urecheni, R?uce?ti ?i B?l??te?ti. Apelul, un adev?rat strig?t de disperare a zonei a fost adresat parlamentarilor de la Ia?i, Mitropolitului Moldovei, parlamentarilor de Neam? care, spune apelul „ne viziteaz? numai în timpul alegerilor”, premierului Ion I. C. Br?tianu ?i primarului capitalei, Ioan Costinescu, fiul lui Emil Costinescu, cel care în secolul al XIX-lea sus?inuse dezvoltarea zonei. Ca de fiecare dat?, apelul a r?mas f?r? rezultat.cf tg neamt
Visul de a se construi drumul de fier, a devenit realitate abia în anii ’80 ai secolului al XX-lea gra?ie unui inginer, C. Filioreanu, directorul Regionalei C.F.R. Moldova. Într-un interviu acesta î?i amintea cum a reu?it s? construiasc? calea ferat? „A doua oar? (întâlnirea cu Nicolae Ceau?escu n.a.) a fost cu linia Pa?cani-Târgu Neam?. P?rin?ii mei sunt din Filioara, de lâng? Agapia. Am vrut s? fac o linie ?i pentru oamenii din zona aceea. Am început, a?adar, linia ?i am cheltuit un miliard dou? sute. Era o sum? imens?, îns? nu aveam nici un fel de aprobare. To?i banii erau din fondurile de exploatare feroviar?, de unde n-aveai voie s?-i iei f?r? aprobarea cancelariei C.C.-ului. Veneau oamenii la mine ?i-mi spuneau c? ei nu mai semneaz? nimic, c? intr? în pu?c?rie. Am preluat responsabilitatea semn?rii tuturor actelor pe umerii mei, ca s? nu aib? nimeni necazuri. Pe 15 mai 1981 vine Ceau?escu cu trenul preziden?ial la vân?toare la Pa?cani. La plecare, dup? vân?toare, Ceau?escu a spus c? va lua m?suri pentru dezvoltarea ora?elor Pa?cani ?i Târgu Neam?. Atunci, eu am f?cut doi pa?i, am spus cine sunt ?i i-am explicat urm?toarele: „Din 1915 e aprobat? linia Pa?cani-Târgu Neam? ?i nimeni nu a reu?it s-o fac?. Ve?i r?mâne în istorie dac? ne-a?i ajuta s? o construim“. Dup? trei zile îmi d? telefon colegul Oprea ?i-mi spune c? s-a aprobat. El nu ?tia c? eu lucrasem deja un miliard ?i dou? sute de milioane. În timpul lucr?rilor m-a chemat ?i Prea Fericitul P?rinte Teoctist de dou? ori la el. Era mitropolit la Ia?i pe-atunci. ?i el m-a sprijinit. Am deschis ?antierul, am f?cut tunelul, podul peste râul Moldova, gara Timi?e?ti ?i gara Târgu Neam?. Am terminat linia în 1986.”
Dup? mai multe planuri ?i variante, la 15 iulie 1981 începea construc?ia c?ii ferate Târgu Neam? – Pa?cani, prin lucr?ri la sta?ia Timi?e?ti. Traseul cu o lungime de 31,8 km, are 5 sta?ii (Timi?e?ti cu 6 linii, Târgu Neam? cu 8 linii marfa si 5 linii c?l?tori ?i haltele Topile, Criste?ti, Pl?ie?u si Sf. Mina), si câteva superlative: Tunelul Here?ti (840 m lungime), 28 de poduri ?i pode?e. dintre care podul peste râul Moldova de 287 m ?i podul peste E85 cu o în?l?ime de 16 m. Electrificarea sec?iei de cale ferat? a avut loc în 1989. Cl?direa g?rii din Târgu Neam? a fost proiectat? de Cornelia Neagu.
Pe 28 decembrie 1986, a avut loc inaugurarea oficial? a c?ii ferate. La orele 12.30, s-a auzit semnalul, cu un fragment din opereta Crai Nou de Ciprian Porumbescu, apoi vocea crainicului: Stima?i c?l?tori. Trenul inaugural Pa?cani-Târgu Neam? sose?te în gar? la linia unu… o garnitur? superb? alc?tuita din 6 vagoane cu o locomotiv? în fa?? ?i una în spate… la orele 14.21 de la linia unu, cu acela?i semnal a fost anun?at? plecarea primului tren de c?l?tori pe direc?ia Tg. Neam?-Pa?cani.
Pân? la sfâr?itul anilor ’90, linia deservea ?i obiective economice-3 balastiere mari prin 3 linii desprinse din sta?ia ?imi?e?ti ?i platforma industrial? Târgu Neam? (Volvatir, Fabrica de prelucrare a cauciucului, Întreprinderea de prelucrare a lemnului).
Ca material rulant s-au folosit la început locomotive de tip 040-DHC, apoi o dat? cu electrificarea liniei în 1989, locomotive 040-EC ?i vagoane rame TE, vagon po?tal-bagaje, apoi vagoane etajate 26-26, material rulant ce apar?inea de depoul Pa?cani ?i revizia de vagoane Pa?cani, desfiin?at? în mai 2013.
În februarie 2010 C.F.R. concesioneaz? linia c?tre operatori priva?i, infrastructura c?tre S.C. R.C. C.F. Bra?ov, iar transportul c?l?tori c?tre S.C. Regiotrans Bra?ov, care utiliza automotoare. În martie 2015 operatorului i se ridic? licen?a de transport ?i traficul este oprit pân? în septembrie 2015, când trenul revine la Tg. Neam?. Materialul rulant folosit azi este format din vagoane ?i locomotive apar?inând de depoul Suceava Nord.
De-a lungul anilor, un inimos al c?ii ferate, pentru care aceasta reprezint? a doua lui dragoste, profesorul Ioan Romeo Roman, a depus eforturi pentru ca aceast? linie s? nu moar? ?i pentru a reînvia tradi?ia moc?ni?ei la Târgu Neam?. La ultima întâlnire pe aceast? tem? din februarie 2016, am participat al?turi de domnul Roman, la discu?iile autorit??ilor cu domnul Radu Bellu, directorul departamentului istorie din C.F.R., despre construc?ia unei moc?ni?e de la Tg. Neam? la M?n?stirea Neam? ?i despre aducerea unui tren militar în gara Tg. Neam? în contextul împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul R?zboi mondial. A r?mas ideea, materialul rulant si calea de rulare fiind identificate, r?mând doare surse de finan?are de g?sit.
Pentru c? istoria ne d? identitatea ca neam, vom reveni în numerele viitoare cu alte aspecte ale istorie ale târgului ?i zonei cu un poten?ial turistic imens, dar prost exploatat ?i pus în valoare.
prof. Emanuel B?lan
Surse:
Arhivele Na?ionale Neam?, fond Prim?ria Târgu Neam?;
Gavril Luca-Târgu Neam?.Monografie, Editura Constantin Matas?, Piatra Neam?, 2008
Vasile Vrânceanu- C?l?tor prin ora?ul Târgu Neam? de alt?dat? ?i de ast?zi, , f.a.
http://ziarullumina.ro/amintiri-din-viata-unui-fost-ministru-iesean-66388.html (accesat la 3 martie 2017)
Sursa: http://www.ziartarguneamt.ro/istoria-caii-ferate-pascani-targu-neamt
10 martie 2017 De Andreea Tr?snea
Calea ferat? Pa?cani – Târgu Neam? a fost dat? în exploatare pe 28 decembrie 1986, în prezen?a constructorilor ?i a oficialilor vremii. Construc?ia de 32 de kilometri a fost una dintre cele mai tinere realiz?ri în materie de transport feroviar în România.calea ferata tg neamt pascani
Datorit? reliefului, a fost necesar? construc?ia de lucr?ri de art?, dintre care amintim Tunelul de la Here?ti – Criste?ti, pasaje denivelate ?i poduri de aproape 300 de metri peste râul Moldova ?i Drumul European 85. O cale ferat? a c?rei istorie a început la sfâr?itul secolului al XIX-lea ?i care a fost construit? abia peste un secol gra?ie eforturilor lui Alexandru Filioreanu, fost director al Regionalei C.F.R. Ia?i, în?l?at de curând la ceruri.
Anul trecut s-au împlinit 30 de ani de la inaugurarea acestei linii, aniversare uitat? de to?i cei ce ar trebui s? cinsteasc? memoria ?i istoria acestei realiz?ri. Singura aniversare la care a fost prezent ?i p?rintele acestei linii, a fost în ianuarie 2007. De atunci, memoria na?terii acestei linii, este ?inut? de un filmule? care circul? pe net, Intrarea unui tren în gar? (1988-Copel Moscu), scos la lumin? datorit? unui inimos al c?ii ferate, domnul Romeo Roman.
Povestea construc?iei acestei linii care face leg?tur? între Bazinul Siretului ?i Bazinul Moldovei începe tocmai în 1890, când un comitet ie?ean pentru ap?rarea intereselor economice si culturale ale Moldovei, propunea „legarea ora?elor Piatra-Bac?u cu linia F?lticeni-Dolhasca, printr-o cale ferat? are va trece prin Târgu Neam?”.
Opt ani mai târziu, ziarul Coresponden?a provincial?, din 14 octombrie, publica ?tirea cu privire la un studiu de realizare a c?ii ferate Pa?cani-Târgu Neam?, în lungime de 40 de km, al c?rui cost se ridica la 4 milioane de lei. Problema construc?iei unei c?i ferate spre Pa?cani a fost ridicat? ?i în cadrul adun?rii publice din 26 ianuarie 1899, organizat? de Prim?rie în leg?tur? cu o posibil? concesionarea a B?ilor Oglinzi, clauza fiind, între altele „s? se fac? drum de fier de la Târgu Neam? la Pa?cani, începând chiar din prim?vara anului 1899”.
La începutul secolului XX, odat? cu aducerea în 1908 a Batalionul III din Regimentul 15 R?zboieni la Târgu Neam?, a ren?scut speran?a construirii c?ii ferate, cu atât mai mult cu cât, în 1910 prefectul de Neam? cerea „stabilirea diferitelor propriet??i traversate de linie, precum ?i stabilirea indemniza?iilor de acordat pentru stric?ciunile ce eventual se vor aduce recoltelor de pe aceste propriet??i, pe traseul: ?imi?e?ti, Pl?ie?u, Gra?i, Preute?ti si Neam?”.
Mai mult, proiectul a fost sus?inut de mini?trii Emil Costinescu ?i Constantin Angelescu, iar la 18 octombrie 1915 avea loc sfin?irea locului unde trebuia s? fie gara. Au fost întocmite chiar liste cu persoanele care trebuiau desp?gubite ca urmare a trecerii c?ii ferate pe propriet??ile acestora, list? care cuprindea un num?r de 95 de persoane ce trebuiau desp?gubite pentru locurile virane, livezi ?i imobile, în valoare de 45701, 80 lei. Licita?ia de concesionare a fost câ?tigat? de inginerul Tiberiu Irimia, cu suma de 5299000 lei.
A venit îns? r?zboiul ?i construc?ia a fost amânat?, de?i, în 1917, din ra?iuni strategice, armata rus? a terasat traseul c?ii ferate de la Pa?cani pân? la râul Moldova. Dup? r?zboi discu?iile a fost reluate de c?tre politicieni, astfel c? în 1924 acestea devenise aprinse ?i s-au concretizat într-un Apel al primarului interimar al târgului, Dumitru Calapod ?i al primarilor comunelor Cr?c?oani, Vân?tori, ?imi?e?ti, Pipirig, Filioara, Grum?ze?ti, Petricani, P?str?veni, Urecheni, R?uce?ti ?i B?l??te?ti. Apelul, un adev?rat strig?t de disperare a zonei a fost adresat parlamentarilor de la Ia?i, Mitropolitului Moldovei, parlamentarilor de Neam? care, spune apelul „ne viziteaz? numai în timpul alegerilor”, premierului Ion I. C. Br?tianu ?i primarului capitalei, Ioan Costinescu, fiul lui Emil Costinescu, cel care în secolul al XIX-lea sus?inuse dezvoltarea zonei. Ca de fiecare dat?, apelul a r?mas f?r? rezultat.cf tg neamt
Visul de a se construi drumul de fier, a devenit realitate abia în anii ’80 ai secolului al XX-lea gra?ie unui inginer, C. Filioreanu, directorul Regionalei C.F.R. Moldova. Într-un interviu acesta î?i amintea cum a reu?it s? construiasc? calea ferat? „A doua oar? (întâlnirea cu Nicolae Ceau?escu n.a.) a fost cu linia Pa?cani-Târgu Neam?. P?rin?ii mei sunt din Filioara, de lâng? Agapia. Am vrut s? fac o linie ?i pentru oamenii din zona aceea. Am început, a?adar, linia ?i am cheltuit un miliard dou? sute. Era o sum? imens?, îns? nu aveam nici un fel de aprobare. To?i banii erau din fondurile de exploatare feroviar?, de unde n-aveai voie s?-i iei f?r? aprobarea cancelariei C.C.-ului. Veneau oamenii la mine ?i-mi spuneau c? ei nu mai semneaz? nimic, c? intr? în pu?c?rie. Am preluat responsabilitatea semn?rii tuturor actelor pe umerii mei, ca s? nu aib? nimeni necazuri. Pe 15 mai 1981 vine Ceau?escu cu trenul preziden?ial la vân?toare la Pa?cani. La plecare, dup? vân?toare, Ceau?escu a spus c? va lua m?suri pentru dezvoltarea ora?elor Pa?cani ?i Târgu Neam?. Atunci, eu am f?cut doi pa?i, am spus cine sunt ?i i-am explicat urm?toarele: „Din 1915 e aprobat? linia Pa?cani-Târgu Neam? ?i nimeni nu a reu?it s-o fac?. Ve?i r?mâne în istorie dac? ne-a?i ajuta s? o construim“. Dup? trei zile îmi d? telefon colegul Oprea ?i-mi spune c? s-a aprobat. El nu ?tia c? eu lucrasem deja un miliard ?i dou? sute de milioane. În timpul lucr?rilor m-a chemat ?i Prea Fericitul P?rinte Teoctist de dou? ori la el. Era mitropolit la Ia?i pe-atunci. ?i el m-a sprijinit. Am deschis ?antierul, am f?cut tunelul, podul peste râul Moldova, gara Timi?e?ti ?i gara Târgu Neam?. Am terminat linia în 1986.”
Dup? mai multe planuri ?i variante, la 15 iulie 1981 începea construc?ia c?ii ferate Târgu Neam? – Pa?cani, prin lucr?ri la sta?ia Timi?e?ti. Traseul cu o lungime de 31,8 km, are 5 sta?ii (Timi?e?ti cu 6 linii, Târgu Neam? cu 8 linii marfa si 5 linii c?l?tori ?i haltele Topile, Criste?ti, Pl?ie?u si Sf. Mina), si câteva superlative: Tunelul Here?ti (840 m lungime), 28 de poduri ?i pode?e. dintre care podul peste râul Moldova de 287 m ?i podul peste E85 cu o în?l?ime de 16 m. Electrificarea sec?iei de cale ferat? a avut loc în 1989. Cl?direa g?rii din Târgu Neam? a fost proiectat? de Cornelia Neagu.
Pe 28 decembrie 1986, a avut loc inaugurarea oficial? a c?ii ferate. La orele 12.30, s-a auzit semnalul, cu un fragment din opereta Crai Nou de Ciprian Porumbescu, apoi vocea crainicului: Stima?i c?l?tori. Trenul inaugural Pa?cani-Târgu Neam? sose?te în gar? la linia unu… o garnitur? superb? alc?tuita din 6 vagoane cu o locomotiv? în fa?? ?i una în spate… la orele 14.21 de la linia unu, cu acela?i semnal a fost anun?at? plecarea primului tren de c?l?tori pe direc?ia Tg. Neam?-Pa?cani.
Pân? la sfâr?itul anilor ’90, linia deservea ?i obiective economice-3 balastiere mari prin 3 linii desprinse din sta?ia ?imi?e?ti ?i platforma industrial? Târgu Neam? (Volvatir, Fabrica de prelucrare a cauciucului, Întreprinderea de prelucrare a lemnului).
Ca material rulant s-au folosit la început locomotive de tip 040-DHC, apoi o dat? cu electrificarea liniei în 1989, locomotive 040-EC ?i vagoane rame TE, vagon po?tal-bagaje, apoi vagoane etajate 26-26, material rulant ce apar?inea de depoul Pa?cani ?i revizia de vagoane Pa?cani, desfiin?at? în mai 2013.
În februarie 2010 C.F.R. concesioneaz? linia c?tre operatori priva?i, infrastructura c?tre S.C. R.C. C.F. Bra?ov, iar transportul c?l?tori c?tre S.C. Regiotrans Bra?ov, care utiliza automotoare. În martie 2015 operatorului i se ridic? licen?a de transport ?i traficul este oprit pân? în septembrie 2015, când trenul revine la Tg. Neam?. Materialul rulant folosit azi este format din vagoane ?i locomotive apar?inând de depoul Suceava Nord.
De-a lungul anilor, un inimos al c?ii ferate, pentru care aceasta reprezint? a doua lui dragoste, profesorul Ioan Romeo Roman, a depus eforturi pentru ca aceast? linie s? nu moar? ?i pentru a reînvia tradi?ia moc?ni?ei la Târgu Neam?. La ultima întâlnire pe aceast? tem? din februarie 2016, am participat al?turi de domnul Roman, la discu?iile autorit??ilor cu domnul Radu Bellu, directorul departamentului istorie din C.F.R., despre construc?ia unei moc?ni?e de la Tg. Neam? la M?n?stirea Neam? ?i despre aducerea unui tren militar în gara Tg. Neam? în contextul împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul R?zboi mondial. A r?mas ideea, materialul rulant si calea de rulare fiind identificate, r?mând doare surse de finan?are de g?sit.
Pentru c? istoria ne d? identitatea ca neam, vom reveni în numerele viitoare cu alte aspecte ale istorie ale târgului ?i zonei cu un poten?ial turistic imens, dar prost exploatat ?i pus în valoare.
prof. Emanuel B?lan
Surse:
Arhivele Na?ionale Neam?, fond Prim?ria Târgu Neam?;
Gavril Luca-Târgu Neam?.Monografie, Editura Constantin Matas?, Piatra Neam?, 2008
Vasile Vrânceanu- C?l?tor prin ora?ul Târgu Neam? de alt?dat? ?i de ast?zi, , f.a.
http://ziarullumina.ro/amintiri-din-viata-unui-fost-ministru-iesean-66388.html (accesat la 3 martie 2017)
Sursa: http://www.ziartarguneamt.ro/istoria-caii-ferate-pascani-targu-neamt
Din traficul rutei(selectiv):
1989/1990:
1990/1991:
1994/1995:
1995/1996:
1998/1999:
1989/1990:
1990/1991:
1994/1995:
1995/1996:
1998/1999: