ISTORIA C?II FERATE PA?CANI – TÂRGU NEAM?
10 martie 2017 De Andreea Tr?snea
Calea ferat? Pa?cani – Târgu Neam? a fost dat? în exploatare pe 28 decembrie 1986, în prezen?a constructorilor ?i a oficialilor vremii. Construc?ia de 32 de kilometri a fost una dintre cele mai tinere realiz?ri în materie de transport feroviar în România.calea ferata tg neamt pascani
Datorit? reliefului, a fost necesar? construc?ia de lucr?ri de art?, dintre care amintim Tunelul de la Here?ti – Criste?ti, pasaje denivelate ?i poduri de aproape 300 de metri peste râul Moldova ?i Drumul European 85. O cale ferat? a c?rei istorie a început la sfâr?itul secolului al XIX-lea ?i care a fost construit? abia peste un secol gra?ie eforturilor lui Alexandru Filioreanu, fost director al Regionalei C.F.R. Ia?i, în?l?at de curând la ceruri.
Anul trecut s-au împlinit 30 de ani de la inaugurarea acestei linii, aniversare uitat? de to?i cei ce ar trebui s? cinsteasc? memoria ?i istoria acestei realiz?ri. Singura aniversare la care a fost prezent ?i p?rintele acestei linii, a fost în ianuarie 2007. De atunci, memoria na?terii acestei linii, este ?inut? de un filmule? care circul? pe net, Intrarea unui tren în gar? (1988-Copel Moscu), scos la lumin? datorit? unui inimos al c?ii ferate, domnul Romeo Roman.
Povestea construc?iei acestei linii care face leg?tur? între Bazinul Siretului ?i Bazinul Moldovei începe tocmai în 1890, când un comitet ie?ean pentru ap?rarea intereselor economice si culturale ale Moldovei, propunea „legarea ora?elor Piatra-Bac?u cu linia F?lticeni-Dolhasca, printr-o cale ferat? are va trece prin Târgu Neam?”.
Opt ani mai târziu, ziarul Coresponden?a provincial?, din 14 octombrie, publica ?tirea cu privire la un studiu de realizare a c?ii ferate Pa?cani-Târgu Neam?, în lungime de 40 de km, al c?rui cost se ridica la 4 milioane de lei. Problema construc?iei unei c?i ferate spre Pa?cani a fost ridicat? ?i în cadrul adun?rii publice din 26 ianuarie 1899, organizat? de Prim?rie în leg?tur? cu o posibil? concesionarea a B?ilor Oglinzi, clauza fiind, între altele „s? se fac? drum de fier de la Târgu Neam? la Pa?cani, începând chiar din prim?vara anului 1899”.
La începutul secolului XX, odat? cu aducerea în 1908 a Batalionul III din Regimentul 15 R?zboieni la Târgu Neam?, a ren?scut speran?a construirii c?ii ferate, cu atât mai mult cu cât, în 1910 prefectul de Neam? cerea „stabilirea diferitelor propriet??i traversate de linie, precum ?i stabilirea indemniza?iilor de acordat pentru stric?ciunile ce eventual se vor aduce recoltelor de pe aceste propriet??i, pe traseul: ?imi?e?ti, Pl?ie?u, Gra?i, Preute?ti si Neam?”.
Mai mult, proiectul a fost sus?inut de mini?trii Emil Costinescu ?i Constantin Angelescu, iar la 18 octombrie 1915 avea loc sfin?irea locului unde trebuia s? fie gara. Au fost întocmite chiar liste cu persoanele care trebuiau desp?gubite ca urmare a trecerii c?ii ferate pe propriet??ile acestora, list? care cuprindea un num?r de 95 de persoane ce trebuiau desp?gubite pentru locurile virane, livezi ?i imobile, în valoare de 45701, 80 lei. Licita?ia de concesionare a fost câ?tigat? de inginerul Tiberiu Irimia, cu suma de 5299000 lei.
A venit îns? r?zboiul ?i construc?ia a fost amânat?, de?i, în 1917, din ra?iuni strategice, armata rus? a terasat traseul c?ii ferate de la Pa?cani pân? la râul Moldova. Dup? r?zboi discu?iile a fost reluate de c?tre politicieni, astfel c? în 1924 acestea devenise aprinse ?i s-au concretizat într-un Apel al primarului interimar al târgului, Dumitru Calapod ?i al primarilor comunelor Cr?c?oani, Vân?tori, ?imi?e?ti, Pipirig, Filioara, Grum?ze?ti, Petricani, P?str?veni, Urecheni, R?uce?ti ?i B?l??te?ti. Apelul, un adev?rat strig?t de disperare a zonei a fost adresat parlamentarilor de la Ia?i, Mitropolitului Moldovei, parlamentarilor de Neam? care, spune apelul „ne viziteaz? numai în timpul alegerilor”, premierului Ion I. C. Br?tianu ?i primarului capitalei, Ioan Costinescu, fiul lui Emil Costinescu, cel care în secolul al XIX-lea sus?inuse dezvoltarea zonei. Ca de fiecare dat?, apelul a r?mas f?r? rezultat.cf tg neamt
Visul de a se construi drumul de fier, a devenit realitate abia în anii ’80 ai secolului al XX-lea gra?ie unui inginer, C. Filioreanu, directorul Regionalei C.F.R. Moldova. Într-un interviu acesta î?i amintea cum a reu?it s? construiasc? calea ferat? „A doua oar? (întâlnirea cu Nicolae Ceau?escu n.a.) a fost cu linia Pa?cani-Târgu Neam?. P?rin?ii mei sunt din Filioara, de lâng? Agapia. Am vrut s? fac o linie ?i pentru oamenii din zona aceea. Am început, a?adar, linia ?i am cheltuit un miliard dou? sute. Era o sum? imens?, îns? nu aveam nici un fel de aprobare. To?i banii erau din fondurile de exploatare feroviar?, de unde n-aveai voie s?-i iei f?r? aprobarea cancelariei C.C.-ului. Veneau oamenii la mine ?i-mi spuneau c? ei nu mai semneaz? nimic, c? intr? în pu?c?rie. Am preluat responsabilitatea semn?rii tuturor actelor pe umerii mei, ca s? nu aib? nimeni necazuri. Pe 15 mai 1981 vine Ceau?escu cu trenul preziden?ial la vân?toare la Pa?cani. La plecare, dup? vân?toare, Ceau?escu a spus c? va lua m?suri pentru dezvoltarea ora?elor Pa?cani ?i Târgu Neam?. Atunci, eu am f?cut doi pa?i, am spus cine sunt ?i i-am explicat urm?toarele: „Din 1915 e aprobat? linia Pa?cani-Târgu Neam? ?i nimeni nu a reu?it s-o fac?. Ve?i r?mâne în istorie dac? ne-a?i ajuta s? o construim“. Dup? trei zile îmi d? telefon colegul Oprea ?i-mi spune c? s-a aprobat. El nu ?tia c? eu lucrasem deja un miliard ?i dou? sute de milioane. În timpul lucr?rilor m-a chemat ?i Prea Fericitul P?rinte Teoctist de dou? ori la el. Era mitropolit la Ia?i pe-atunci. ?i el m-a sprijinit. Am deschis ?antierul, am f?cut tunelul, podul peste râul Moldova, gara Timi?e?ti ?i gara Târgu Neam?. Am terminat linia în 1986.”
Dup? mai multe planuri ?i variante, la 15 iulie 1981 începea construc?ia c?ii ferate Târgu Neam? – Pa?cani, prin lucr?ri la sta?ia Timi?e?ti. Traseul cu o lungime de 31,8 km, are 5 sta?ii (Timi?e?ti cu 6 linii, Târgu Neam? cu 8 linii marfa si 5 linii c?l?tori ?i haltele Topile, Criste?ti, Pl?ie?u si Sf. Mina), si câteva superlative: Tunelul Here?ti (840 m lungime), 28 de poduri ?i pode?e. dintre care podul peste râul Moldova de 287 m ?i podul peste E85 cu o în?l?ime de 16 m. Electrificarea sec?iei de cale ferat? a avut loc în 1989. Cl?direa g?rii din Târgu Neam? a fost proiectat? de Cornelia Neagu.
Pe 28 decembrie 1986, a avut loc inaugurarea oficial? a c?ii ferate. La orele 12.30, s-a auzit semnalul, cu un fragment din opereta Crai Nou de Ciprian Porumbescu, apoi vocea crainicului: Stima?i c?l?tori. Trenul inaugural Pa?cani-Târgu Neam? sose?te în gar? la linia unu… o garnitur? superb? alc?tuita din 6 vagoane cu o locomotiv? în fa?? ?i una în spate… la orele 14.21 de la linia unu, cu acela?i semnal a fost anun?at? plecarea primului tren de c?l?tori pe direc?ia Tg. Neam?-Pa?cani.
Pân? la sfâr?itul anilor ’90, linia deservea ?i obiective economice-3 balastiere mari prin 3 linii desprinse din sta?ia ?imi?e?ti ?i platforma industrial? Târgu Neam? (Volvatir, Fabrica de prelucrare a cauciucului, Întreprinderea de prelucrare a lemnului).
Ca material rulant s-au folosit la început locomotive de tip 040-DHC, apoi o dat? cu electrificarea liniei în 1989, locomotive 040-EC ?i vagoane rame TE, vagon po?tal-bagaje, apoi vagoane etajate 26-26, material rulant ce apar?inea de depoul Pa?cani ?i revizia de vagoane Pa?cani, desfiin?at? în mai 2013.
În februarie 2010 C.F.R. concesioneaz? linia c?tre operatori priva?i, infrastructura c?tre S.C. R.C. C.F. Bra?ov, iar transportul c?l?tori c?tre S.C. Regiotrans Bra?ov, care utiliza automotoare. În martie 2015 operatorului i se ridic? licen?a de transport ?i traficul este oprit pân? în septembrie 2015, când trenul revine la Tg. Neam?. Materialul rulant folosit azi este format din vagoane ?i locomotive apar?inând de depoul Suceava Nord.
De-a lungul anilor, un inimos al c?ii ferate, pentru care aceasta reprezint? a doua lui dragoste, profesorul Ioan Romeo Roman, a depus eforturi pentru ca aceast? linie s? nu moar? ?i pentru a reînvia tradi?ia moc?ni?ei la Târgu Neam?. La ultima întâlnire pe aceast? tem? din februarie 2016, am participat al?turi de domnul Roman, la discu?iile autorit??ilor cu domnul Radu Bellu, directorul departamentului istorie din C.F.R., despre construc?ia unei moc?ni?e de la Tg. Neam? la M?n?stirea Neam? ?i despre aducerea unui tren militar în gara Tg. Neam? în contextul împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul R?zboi mondial. A r?mas ideea, materialul rulant si calea de rulare fiind identificate, r?mând doare surse de finan?are de g?sit.
Pentru c? istoria ne d? identitatea ca neam, vom reveni în numerele viitoare cu alte aspecte ale istorie ale târgului ?i zonei cu un poten?ial turistic imens, dar prost exploatat ?i pus în valoare.
prof. Emanuel B?lan
Surse:
Arhivele Na?ionale Neam?, fond Prim?ria Târgu Neam?;
Gavril Luca-Târgu Neam?.Monografie, Editura Constantin Matas?, Piatra Neam?, 2008
Vasile Vrânceanu- C?l?tor prin ora?ul Târgu Neam? de alt?dat? ?i de ast?zi, , f.a.
http://ziarullumina.ro/amintiri-din-viata-unui-fost-ministru-iesean-66388.html (accesat la 3 martie 2017)
Sursa: http://www.ziartarguneamt.ro/istoria-caii-ferate-pascani-targu-neamt