Linia Suceava- Roman 145 ani

[Semafor]

Astazi se implinesc 145 de la deschiderea oficiala a liniei Suceava -Roman.La acea data s-au inaugurat garile Suceava-Veresti- Liteni, Dolhasca, Lespezi (halta)-Pascani- Muncel-Mircesti -Roman.
O imagine a garii Pascani din acea perioada descoperita in- Monografia aniversarii a 130 de ani a Atelierelor Pascani:



Si cateva fotografii ale actualei gari din aceasta dimineata:

 

[catalin]

Buna Semafor,

ai mai jos planul statiei si atelierelor Pascani din raportul Gh Duca 1892 (am mai scris despre el pe forum, nu mai intru in detalii). Asa cum ti-am spus in privat, incerc sa-ti gasesc si o schita a cladirii de calatori, desi sansele sunt putine.

Multumesc pentru atentionare. Pacat ca asemenea evenimente trec intr-o liniste absoluta.



Fara a avea pretentia ca ma pricep, dar am invatat multe de la un forumist arhitect, aici pe forum, plaurile statiei vechi Pascani pot fi redesenate plecand de la principiul modularitatii. Exista inca destule gari foste LCI (vezi gara Romanului care in afara de furnalul de crematoriu de langa si cateva simplificari ale fatadei este neschimbata, Verestiul care are inca toate acesoriile pe fatada) care au fost construite pe aceleasi desene si pe volume similare. Explica undeva frumos pe forum Victorian cum poti pleca de la dimensiunile unui element si apoi deduce dimensiunile intregii cladiri. Din pacate pentru mine, eu drum prin nordul Moldovei nu mai am prea curand a ti-as masura cu placere o cateva elemente ale garii Roman (sau altele foste LCI) si de la aceste dimensiuni sa poti deduce planul intregii cladiri originale din Pascani.

Ptr. cei mai putini avizati, aceasta este cladirea:

Pascani

 

[interesantul]

..... Pacat ca asemenea evenimente trec intr-o liniste absoluta.

Acum vreo 8 ani, am nimerit în Germania, popas de o noapte, într-un s??tuc, de la grani??? cu Cehia. Diminea?a mare festivitate: aniversarea g??rii din sat, care s-a înfiin?at la câ?iva ani dup?? construc?ia c??ii ferate. UN SAT!

Mai zi ceva dac?? poti!

E.

 

[dantm]

Aaaa, satuc. Acum citiva ani am fost la Baile Felix la reciclare. treining cum ii spune acuma.

Dar eu am profitat de drum ca sa dau o raita pina la Cordau cu trenul. Si am fost sunat sa vada cum de nu ajung.
Am spus ca sint in tren, astia crezind ca sint spre Oradea.
Cind am spus ca in tren spre Felix intrebare: da ce , este tren la Felix?

eheee

 

[nelutu]

ââ??G. Economatââ??

Am citit bine? Ceva mai multe detalii va rog.

Multumesc

 

[Semafor]

Fara a avea pretentia ca ma pricep, dar am invatat multe de la un forumist arhitect, aici pe forum, plaurile statiei vechi Pascani pot fi redesenate plecand de la principiul modularitatii. Exista inca destule gari foste LCI (vezi gara Romanului care in afara de furnalul de crematoriu de langa si cateva simplificari ale fatadei este neschimbata, Verestiul care are inca toate acesoriile pe fatada) care au fost construite pe aceleasi desene si pe volume similare. Explica undeva frumos pe forum Victorian cum poti pleca de la dimensiunile unui element si apoi deduce dimensiunile intregii cladiri. Din pacate pentru mine, eu drum prin nordul Moldovei nu mai am prea curand a ti-as masura cu placere o cateva elemente ale garii Roman (sau altele foste LCI) si de la aceste dimensiuni sa poti deduce planul intregii cladiri originale din Pascani.

Multumesc Catalin pentru sugestii.Si eu am citit sfaturile lui Victorian si am vazut intr-o alta postare ce frumos a desenat ( sau randat ?) o gara doar dupa o fotografie de pe linia Iasi - Dorohoi. Problema este ca desi este la cca. 40 km sud de Pascani nu prea am " timp" sa ajung acolo. Sa stii ca m-am gandit si eu la solutia masurarii unui geam si a distantelor dintre doua geamuri si de la cota 0. Am studiat si eu in poze cam toate garile construite de compania lui Ofenhein acum 145 de ani. Gara Roman si Botosani cred ca au fost identice pentru ca atunci erau gari de capat, marchiza sprijinindu-se la cele doua capete pe cate un mic corp de cladire. La Pascani ,marchiza se sprijinea la acele doua capete pe o structura de lemn cred, avand de la jumatate in sus un perete vitrat. Deosebirea apare la partea opusa liniilor. Aici, planul garii in sectiune ar avea forma literei E. Daca la Botosani si Roman numarul ferestrelor pe o fatada si nivel este de 17 la Pascani era de 25.

Iata cateva imagini:

https://www.facebook.com/185089504838780/photos/a.437352806279114.115423.185089504838780/762475407100184/?type=1&theater

https://www.facebook.com/185089504838780/photos/a.437352806279114.115423.185089504838780/596407437040316/?type=1&theater

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=286857571403948&set=o.185089504838780&type=1&theater

 

[Semafor]

Ar mai fi o sansa de a gasi planurile originale pentru una din garile construite de compania LCJE. Incerc sa aflu firma care executat lucrarile de reabilitare a garii Botosani.In toate articolele citite de mine pe internet despre acest subiect se spune ca lucrarile au fost realizate dupa planurile originale, dar nicaieri nu se mentioneaza numele firmei.Cateva schite s-ar putea gasi si in caietul de sarcini elaborat pentru licitatia acestei lucrari.

 

[dantm]

Societatea Na?ional?? de Transport Feroviar de C??l??tori a încheiat ieri, mar?i 7 februarie 2012 ?ase contracte pentru modernizarea a dou?? sectoare de cale ferat?? ?i patru g??ri, cu o valoare total?? de 479 milioane euro. Pentru modernizarea g??rii Boto?ani, CFR a încheiat un contract, de 3,2 milioane euro, f??r?? TVA, cu consor?iul Compania Construc?ii Feroviare - Conplast - West Star - Construc?ii Erba?u. Lucr??rile trebuie finalizate în doi ani.

http://www.botosaneanul.ro/stiri/semnat-contractul-reabilitarea-garii-afla-valoarea-proiectu/

http://img822.imageshack.us/img822/9270/p1110041.jpg

Sper sa iti fie de folos.

 

[Semafor]

Multumesc!

 

[Semafor]

In volumul II din lucrarea -Istoria tractiunii feroviare din Romania- de Serban Lacriteanu si Ilie Popescu este prezentata o gravura a garii din Pascani la 1877. Imaginea aparuta si in revista ? La Ilustracion Espanola y Americana in 1877, ne infatiseaza peronul garii Pascani, plin de civili romani si de militari rusi.Dupa parerea mea, gravura infatiseaza peronul garii Pascani in iarna anului 1877 la intoarcerea trupelor rusesti spre Rusia: veti vedea un tren la peron, cu locomotiva spre Suceava, iar la streasina acoperisului peronului se observa turturi de gheata. Pe unul din stalpii ce sustin copertina este prinsa o placa pe care este scris numele garilor de unde a venit trenul - Galatz-Bucuresti-Pitesti. Este daca vreti precursorul tabelelor electronice de afisaj de astazi. Banuiesc ca aceasta gravura ar apartine tot lui Carol Popp de Szathmary care este considerat si primul fotoreporter de razboi si a coloaborat la aceasta revista.

 

[Semafor]

In monografia intitulata -Uzina Mecanica Material Rulant Pascani 1869-1969 scrisa de C. Botez si L. Esanu am gasit fotografia Atelierului de linii din Pascani construit la 1869 o data cu gara si Atelierele.In urmatoarea fotografie se observa unde era amplasat acest atelier fata de gara si uzina.

 

[Semafor]

Astazi cand se implinesc 165 de ani de la nasterea Poetului national Mihai Eminescu vreau sa stiti ca, pe langa alte personalitati ale vremii si Eminescu a trecut de mai multe ori prin vechea gara Pascani. Intr-un " Articol scris de: ing. Nicolae IOSUB / 11 Ian 2010
Pe urmele lui Mihai Eminescu (IX):
MIHAI EMINESCU LA IASI (I)
...................
<<Poetul a trecut de mai multe ori prin Ia?i: cu trupa de teatru a lui Mihail Pascally, în anul 1869, în vizitele sale la ,,Junimeaââ?? în anii 1871 ?i 1872, dar stabilirea definitiv?? în ora?ul Ia?i s-a produs la sfâr?itul lunii august 1874. Sose?te în Gara Ia?i cu trenul accelerat Paris-Berlin-Viena-Lemberg-Suceava-Pa?cani-Ia?i, dup?? terminarea studiilor de la universit???ile din Viena ?i Berlin.>>
Dupa ce a plecat la Bucuresti de cate ori se intorcea la Iasi trecea si prin Pascani , deoarece legatura cu Bucurestiul prin Vaslui are loc dupa 1886.
Iata ce spune: Titu Maiorescu, notand in insemnarile sale zilnice:

Sambata 11/23 noiembrie 1878 plecat cu Eminescu, Caragiali, Slavici, Nica si Olanescu la Iasi, la a 15-a aniversare a Junimii (cei dintai trei pe socoteala mea). Dumineca 12/24 sarbatorit aceasta aniversare (eu cu grozave dureri de gat si catar). Slavici citit Gura Satului, Caragiali via lui comedie Noaptea furtunoasa de la no. 9 Tanarul autor (de 25 ani) avu un succes formidabil citind si interpretand toate rolurile cu un talent deosebit, spre satisfactia ascultatorilor care s-au distrat copios sau, cum scria Iacob Negruzzi, s-au tavalit cu totii de ras.

Si ultima marturie gasita de mine pe internet: La 10 aprilie 1887 Mihai Eminescu este externat de la bolni?a M??n??stirii Neam?.
Creang?? se afla în gara Pa?cani, împreun?? cu Miron Pompiliu pentru a-l aduce pe Eminescu la Ia?i, îns?? acesta î?i manifest?? dorin?a de a merge la sora sa, Henrieta, la Boto?ani.


In atentia Adminoate ar trebui mutat subiectul la -Istorie feroviara....

 

[Semafor]

Intr-o carte aparuta in 2007: BUCURESTI -PARIS via MIRCESTI (Gara pentru Lunca Poetului) scrisa de Elena Vulcanescu vom descoperi o serie de informatii mai putin cunoscute despre constructia liniei Suceava- Roman.

(1)Dou??zeci de zile si de nopti f??cuse adolescentul Alecsandri în 1834, pîn?? la Paris, cu diligentele împ??r??tiilor. în octombrie 1867, harabaua neaos?? înc?? f??cea opt ore de la Roman la granita de la Mih??ileni si înc?? sase pîn?? la Cern??utiul cu drum de fier!
Hurdub??i uriase vopsite în galben, un fel de l??doaie închise, vara pe roate de harabale, iarna pe t??lpoaie de sanie, c??r??b??neau si slobozeau c??l??torii la Podul Scheii, statia de pe proprietatea Alecsandri spre si dinspre Roman, Tîrgu Frumos, Neamt, Bac??u si Tîrgu Trotus.
.......................................................................................................................................................................................
îi pl??cea s?? fie singur, pentru care conductori amabili nu refuz?? guldenul, scutindu-l de tig??ri puturoase, de mirositori a trandafelnit??, de dame grase cît turnul Goliei si cînd nu se putea, cobora pîn?? la urm??torul tren, de mîine sau de s??pt??mîna viitoare.
Cu gîndul la drumul de fier al Moldovei, proiectat de pe vremea lui Mihail Sturdza Vv., Alecsandri nu-si mai dorea decît o gar?? pentru Lunca Lui si dac?? asta impune s?? slujeasc?? regimul, mai c??-i vine s??-si calce pe inim??!
..............................................................................................................................
In atentia Adminoate ar trebui mutat subiectul la -Istorie feroviara....

 

[Semafor]

(2)Dar pe El, netruditul c??l??tor, f??r?? anteriu si f??r?? dulceturi, cum s??-l fi recunoscut?
îi pl??cea s?? fie singur, pentru care conductori amabili nu refuz?? guldenul, scutindu-l de tig??ri puturoase, de mirositori a trandafelnit??, de dame grase cît turnul Goliei si cînd nu se putea, cobora pîn?? la urm??torul tren, de mîine sau de s??pt??mîna viitoare.
Cu gîndul la drumul de fier al Moldovei, proiectat de pe vremea lui Mihail Sturdza Vv., Alecsandri nu-si mai dorea decît o gar?? pentru Lunca Lui si dac?? asta impune s?? slujeasc?? regimul, mai c??-i vine s??-si calce pe inim??!
A revenit greu în politic??. Detesta schimb??rile, cele bruste îl oripilau, povestea lui Cuza îl îmboln??vise incurabil de sindromul sufl??rii-n-iaurt, în acelasi timp viermele vechi al logicii liderului refuzat rodea înspre aceeasi unitate sufleteasc??.
Initiativa primului drum de fier al Moldovei pare s?? fi contribuit la impulsionarea b??rbatului politic si asa sedus de mirajul rotilor c??l??toare. Ales f??r?? voie deputat al Colegiului I al judetului Roman în toamna lui 1867, Alecsandri demisionase în ianuarie 1868.
Din februarie 1869, Kog??lniceanu îl bombardeaz?? cu telegrame, chemîndu-l cu momelile cele mai sigure pentru vraistea inimii: Neajunsurile... trebuie s??-ti arate c?? nu e bine s?? te tii tot timpul retras pe p??mînturile tale. (arendasii atît?? pe t??ranii de pe mosia P??trascani care îl dau în judecat??) Pentru a-ti putea p??stra si avutul t??u si pe al t??rii, trebuie înc?? s?? lupti. Prin urmare, intr?? în Camer??.
în 14/26 martie acelasi an, Kog??lniceanu îi r??spunde lui Alecsandri la dou?? scrisori deodat??, semn c?? Poetul în inocenta lui structural?? avea nevoie de unele confirm??ri, poate chiar de asigur??ri: Mai întîi despre treburile tale, adic?? de statia de cale ferat??. Te-ncredintez c?? am b??tut la toate usile. M-am adresat chiar lui Offenheim la Viena prin intermediul lui Herz, directorul B??ncii Române crede-m?? c?? se va face.

 

[Semafor]

(4)îngropat? într-un volum de manuscrise Nicolae Sutu, Victor Sl?vescu descoper? cererea din Martie 1846, adresat? Cinstitului Sfat Okîrmuitoriu pentru privileghiul înfiint?rii unui drum de fer sau cu vapor(aburi) sau cu cai.
Printre jos isc?litii, înf?tosînd o societate mai numeroas?, se întelege, de fruntasi ai Moldovei, descoperim pe tat?l Poetului: logof?tul Sturdza, printul Nicolae Sutu, postelnicul Constantin Catargi, hatmanul Alex. Rosetti-Roznovanu, printul George Sutu, hatmanul Grigore Ghyka (viitorul domnitor) postelnicul Teodor Ghica (fiul lui Iordachi Ghica-Deleni) si vornicul Vasile Alecsandri.
înainte de oricare alt? apreciere referitoare la obiectul tehnic al cererii, se impune observatia indubitabil? c? grupul semnatar era de structur? francmasonic?. Membrii familiei Sutu, C. Sturdza, Constantin Catargi si ceilalti, mai putin vornicul Alecsandri, care acum se confirm?, sînt francmasoni atestati documentar.
în 14 martie 1846, Vod? Mihail Sturdza încuviinta privileghiul de concesiune. Peste o s?pt?mîn?, se înfiinta un comitet de trei m?dulari, respectiv N. Sutu, Costin Catargiu si Vasile Alecsandri, ca s? preg?teasc? aplicarea proiectului. O scrisoare confirm? leg?tura cu un agent diplomatic de la Viena care s? înlesneasc? pe lîng? societ?tile austriece de c?i ferate, care s? execute cu capital moldovenesc. Proiectul viza o lucrare ampl?, de la Mih?ileni, urmînd malul drept al Siretului pîn? la Galati, f?ra s? se fi materializat.
Acelasi cutez?tor economist Nicolae Sutu relua în 1851 propunerea drumului de fier, de ast? dat? pentru transportul s?rii de la Tîrgu Ocna la Galati, chiar cu prelungirea unei linii întrunitoare pîn? la Roman, punctul central si cel mai m?nos în grîne din toat? Moldova.
Peste dou?zeci de ani, Poetul Vasile Alecsandri împlinea un îndr?znet si meritat vis moldovenesc, pentru care se str?duise si p?rintele s?u.

 

[Semafor]

(3)Actul inedit de concedare imobiliar??, conform Legii din septembrie 1868, dovedeste exproprierea unei suprafete de 95.779 m? din mosia Mircesti, pentru construirea c??ii ferate. Contra banilor cuveniti exproprierii, Compania conform dorintei mele si interesului C??ilor Ferate a construit o statie cu toate dependintele ei. Gara este exclusiva mea proprietate si nimeni nu are drept de arend??, chirie sau locuint??. Actul a fost legalizat de Tribunalul judetului Iasi Sectia III / conform cererii Nr. 3884 din 3 iunie 1874.
în 15 decembrie 1869, se inaugureaz?? Gara din Mircesti, de categoria a III-a, alb?? cu dou?? caturi si un sef cu nume str??in, care ridica fanionul de dou?? ori pe zi. Acela care declarase c?? s-a n??scut pe r??scoal??, într-o brasoveanc??, d??ruia locului dintîi dorul de duc?? al continuei c??ut??ri, al plec??rii de drag în lumea largului necunoscut. O singur?? linie de-a lungul t??rii, de la Bucuresti la frontiera Sucevei, de unde se putea lua Orientul, cu o usoar?? bifurcatie la Pascani c??tre Roman si Iasi, trecînd prin Gara pentru Poet, primul c??l??tor pe ruta Bucuresti-Paris via Mircesti. între cele dou?? trenuri, seful îsi bea cafeaua la conac, în compania intendentului cu care discuta politic??. De la ei afl?? Marie, fetita Poetului, c?? gubernuââ??â?? e capul tuturor r??ut??tilor!
Duminica se c??l??torea de pl??cere, pîn?? la Ungheni! Preg??tirile înghiteau s??pt??mîna provocînd insomnii. Cucoana tinea copilul de tît?? iar domnul cump??nea pe genunchi chiupul cu castraveti murati si cogeamite panerul cu picioare de rat??, pl??cintele si butelca de t??mîioas??....

Oare gara Mircesti de categoria a III-a, a fost identica cu garile Lespezi si Liteni care mai exista pe linia Suceava- Roman?





In legatura cu calatoria de placere de la Ungheni am gasit o informtie in cartea lui Ion Mitican- Un veac prin gara Iasi:
?Calaea ferata a statului, Iasi -??Ungheni ( construita de antreprenorul roman Gr. Eliad) incepea sa lucreze (8/20 august 1874), cu trenul ce pleca din Iasi la ora 2 dupa masa si poposea pe malul Prutului la 2.30, unde se odihnea pana la 4.30, asteptand sa se scalde targovetii in ?feredeele Prutului si apoi se intorcea la Iasi.

 

[Semafor]

Gara Mircesti se conforma mesajelor de la Pascani. în 1890, telefonul înlocuia telegrafia c??ilor ferate. Dup?? instalare, Gavril??, od??esul g??rii, învîrteste manivela, di-o prub??, si cînd aude vocea, d?? s??-si fac?? semnul crucii, scap?? receptorul, mare cît o ciubot?? si-l crap??. îmb??ls??mat în atele de balot, dup?? reparatie, imposibil de ridicat pîn?? la ureche, a încremenit pe un scaun...
Gara Poetului a rezistat pîn?? în prim??vara lui 1944, cînd a fost spulberat?? de o bomb?? nemteasc??.

 

[Semafor]

In legatura cu aducerea trupului neinsufletit al domnitorului Al. I. Cuza (de la Heidelberg) la Ruginoasa am gasit in cartea lui Ion Mitican - Un veac prin gara Iasi-urmatoarea prezentare emotionanta:
<Programul inmormantarii lui Cuza Voda, intocmit de Comitetul National.
Acesta prevedea tinuta de doliu oficiala: frac, manusi negre, cravat alba, esarfa de crep negru si o cocarda tricolora, pe piept; inscriptiile de pe drapelul ceremoniei: UNIREA, Votul universal, Emanciparea satenilor, Universitatea, Pinacoteca, Codicele Alex.I. Cuza, Demnitatea romana, Independenta bisericii, Secularizarea manastirilor inchinateââ??; data inmormantarii: 27 mai si lista garilor (Burdujeni, Veresti, Dolhasca, Pascani), in care reprezentanti ai judetului aveau sa-l intampine cu buchete de flori.
Dumineca dimineata, in 27 mai (1873) un tren indoliat a trecut granita la Burdujeni, intrand in tarina plina de verdeata si flori, pe care se insirasera, ingenunchind,
lacramand si plangand, miile de tarani cu capetele descoperite.
Trenul trecea printre ei, in mers linistit de car cu boi, de parca mecanicul nu voia sa-l trezeasca pe barbatul voinic si inca tanar ce dormea in vagonul cu perdele negre
strajuit, la dreapta si la stanga, de cate un scut pe care erau insemnate datele de 5 si 24 ianuarie 1859, pe unul, si "Vox populi, vox Dei" cu initialele A.I.I.
(Alexandru Ioan I), pe celalat.
Toate garile erau cernite si pline de sateni in straie albe stramosesti, vrand sa sarute mainile si fruntea, potrivit obiceiului din batrani. Inecati in lacrimi priveau mii de ochi.
Il asteptasera sapte ani sa se reintoarca si numai un semn sa le fi facut si s-ar fi ridicat padure de brate - pavaza. L-ar fi mangaiat pe frunte si miile de mame cu broboade
negre care-si ridicau pruncii in brate, sa-l vada si ei pe parintele tarii.
Incet, incet, trenul se apropia de gara Ruginoasa, care impreuna cu palatul, resedinta putinelor sale clipe de liniste, il asteptau imbracate in negru, ca doua batrane surori desnadajduite.
In zilele de 25-27 mai, garile Iasi si Pascani care arborasera doliul tarii frematau de lume. Soseau si plecau spre Ruginoasa puhoaie de poporani, cu trenurile suplimentare puse in circulatie de Directia de exploatare LCI.

 

[Semafor]

Momentul plec??rii tinerilor la studii în str??in??tate.
C??l??toria spre destina?ie
Referindu-se la curentul migra?iei ?colare aflat în plin?? desf???urare, Vasile
Alecsandri descria la 1862, cu subiectivitatea participantului, momentul plec??rii
valurilor de tineri, amintind inclusiv ideologia care anima, m??car în parte,
aceast?? mi?care mesianic?? în plin având în deceniile patru ?i cinci:
O inspirare dumnezeiasc?? îndemnase pe p??rin?ii no?tri a-?i trimite copiii în
str??in??tate la universit???ile din Munchen, Heidelberg ?i de la Paris, spre a
dobândi înv?????turi folositoare ???rii lor. De?i pe atunci mergerea în Francia era
privit?? ca o ducere pe ceea lume; c??ci drumul acela lung ?inea, din lipsa c??ilor
ferate, dou??zeci de zile ?i dou??zeci de nop?i în diligen???; de?i durerea desp??r?irii
era crud?? pentru bie?ii p??rin?i, ei st??pâneau jalea sufletului lor am??rât, îns??
împ??rt???eau copiii la picioarele altarului dumnezeiesc ?i apoi, cu ochii plini de
lacrimi, îi îndrepta spre Apusul luminat al Europei ca pe ni?te nemernici recru?i
destina?i a deveni solda?i ai viitorului.
Dup?? desemnarea lor ca bursieri ai statului, tinerii completau o declara?ie în
care luau la cuno?tin??? destina?ia ?i specializarea pe care trebuiau s?? o urmeze, ?i,
dup?? cum aminteam mai sus, se angajau s?? revin?? în patrie la finalul studiilor
pentru a lucra o vreme în domeniul lor, acolo unde erau distribui?i de stat.
Uneori primeau în avans ?i banii pentru cheltuielile drumului spre destina?ie,
alteori sumele ajungeau cu întârziere, împreun?? cu bursa pe primul trimestru,
direct la noua adres?? din str??in??tate.
Având în vedere condi?iile de la jum??tatea secolului, drumul spre centrele
germane sau italiene, dar mai ales spre Paris, reprezenta un act temerar, o grea
încercare pentru tân??rul aflat, cel mai adesea, pentru prima oar?? într-un periplu....

 

[Semafor]

Am descoperit descrierea unei calatorii cu trenul de la Bucuresti la Pascani in anul 1886:

"In vara anului 1886, Iancu Cerkez s-a hotarât sa-si petreasca concediul la manastirea Agapia. Licentiat în drept la Paris, înalt consilier la Curtea de Casatie si Justitie, om de litere, membru al Junimii bucurestene, prezent si alta data în paginile revistei noastre (nr. 2/1993), Iancu Cerkez, împreuna cu sotia, cei doi copii si "unguroaica Maria, care cumula functiile de bona si bucatareasa", s-au urcat în acceleratul de Pascani în ziua de 7 iulie, la ora 23. Au calatorit noaptea "la lumina lunii" si când au "facut ochi definitiv" se aflau "dincolo de Pufesti, pe pamântul Moldovei". Au trecut în goana trenului prin Adjud, Sascut si Bacau si au ajuns la Roman, de unde începea "drumul de fier al Companiei Lemberg-Cernauti, cu garile în forma de vile cu gradinite dinainte".
In gara Mircesti, "se suie în tren o doamna înalta, bruna, însotita de un domn blond, îmbracat cam extraordinar [excentric]. Niste cizme elegante de lac, lungi pâna aproape de mijloc, un spenter de postav verde, strâns pe talie si încheiat cu un rând de nasturi de metal, o casquetta mica pe un maldar de par blond, manusi albe si biciusca; nu stiam carui continut sa atribui acest învelis. Vreunui student german, vreunui Jager [vânator], vreunui ofiter strain? Am aflat însa ca e un domn Sturdza, care locuieste vesnic la Miclauseni un palat gotic, ca fuge de orase si ca acolo, sustrâgându-se cu totul mijlocului împrejurator, duce o viata fantastica de castelan din veacul de mijloc sau de erou de prin carti. Mereu în cavalcade si vânatori. Aceasta întâlnire originala în acele locuri noi pentru noi ne mareste interesul acestei calatorii".
Ajunsi la Pascani, calatorii au servit, "la excelentul restaurant al frumoasei gari, un dejun suculent", dupa care au tocmit o trasura si o carucioara pentru bagaje, continuându-si calatoria spre Agapia."

Acel domn Sturza din descriere esteimitrie A. Sturdza (pe numele complet Dimitrie Alexandru Sturdza-Micl??u?anu, n. 10 martie 1833, Micl??u?eni, jude?ul Ia?i ââ??â?? d. 8 octombrie 1914, Bucure?ti) a fost un academician, om politic român ?i de 4 ori prim-ministru al României între anii 1895 - 1909. A fost, de asemenea, Pre?edintele Academiei Române între anii1882 - 1884.