- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Excursie FeRoviaR?? 1 iunie 2008 -=- M500: Pa?cani - Suceava Burdujeni</COLOR><i></i>
M?? aflam în Gara Pa?cani de la ora 18:35, venit de la Ia?i cu Trenul Personal 6457, Ia?i ââ??â?? Pa?cani. Drumul pân?? la Suceava avea s?? fie asigurat de Trenul Personal 5511, Pa?cani ââ??â?? Suceava Nord. Ora de plecare era 20:10, deci multe trenuri aveam s?? mai admir pân?? a pleca spre destina?ia final?? ââ??â?? Suceava Burdujeni.
Calea ferat?? simpl?? normal?? Pa?cani ââ??â?? Suceava Burdujeni a fost parte a liniei Suceava Burdujeni ââ??â?? Roman, dat?? în exploatare la 15 decembrie 1869, fiind prima linie de cale ferat?? construit?? în Moldova. în ââ???žEpopeea FeRoviaR?? româneasc??ââ?? s-a scris despre aceast?? linie de pe valea Siretului ca fiind una de importan??? semnificativ??, mai ales c?? în urbea amintit?? s-a construit prima IMMR din România. (întreprinderea Mecanic?? de Material Rulant) ââ???žPa?canii, pentru timpul de atunci, reprezentau un adev??rat complex, o plac?? turnant?? de leg??tur?? între Suceava, Boto?ani, Roman ?i Ia?i, iar prin aceasta din urm??, mai târziu, ?i cu F??lticenii ?i cu Hârl??ul. Calea ferat?? de aici, care mergea în paralel cu Siretul, a constituit o mare for??? de leg??tur?? economic?? între nordul ?i sudul Moldovei, apoi cu Bucure?tii, cu Câmpia dun??rean?? ?i mai departe cu teritoriul Dobrogei.ââ??Â
Monografiile vremii reu?esc s?? repun?? în valoare adev??rata însemn??tate istoric??, social?? ?i economic?? pe care a avut-o ora?ului moldovean. Constantin Ciopraga scrie în ââ???žPa?cani ââ??â?? municipiul ?i zonaââ?? c??: ââ???žîn anii 1800, târgu?orul avea 782 de locuitori. Ceea ce a constituit, îns??, motorul principal al dezvolt??rii Pa?canilor pe calea urbaniz??rii a fost drumul de fier: dezvoltarea re?elei de cale ferat?? a atins, între 1869-1871, aceast?? zon??. Pentru tronsonul Roman ââ??â?? Suceava Burdujeni, s-au construit mai multe sta?ii, între care ?i cea de la Pa?cani. Pentru aceasta din urm??, cu tot ce înseamn?? ea (depouri, ateliere etc.), terenul a fost d??ruit de N. Rosetti ââ??â?? Roznovanu, într-un gest care îl aminte?te pe acela al vechilor boieri, ctitori de biserici ?i m??n??stiri, mai apoi înzestr??tori de ?coli ?i de spitale, întemeietori de premii ?i burse.ââ??Â<i></i>
Aproape de Suceava Burdujeniââ??Â? aproape de sfâr?itul unei zile FeRoviaReââ??Â?<i></i>
18:30<i></i>
Dac?? al?i pasageri coborau din tren ?i mergeau, lini?ti?i, c??tre casele lor, eu am r??mas pe peroanele g??rii Pa?cani. Pe Tabela Mersului de Tren erau afi?ate 8 trenuri care aveau s?? tranziteze liniile sta?iei între 18:30 ?i 20:10. în continuare, v?? invit s?? lua?i cuno?tin??? la Activitatea FeRoviaR?? p???c??nean?? dintr-o zi cald?? de var?? din mijlocul anului 2008.
Vagoanele Trenului Personal cu care am c??l??torit de la Ia?i la Pa?cani<i></i>
DA 1081 ducea ?i aducea FeRoviaRi de la Pa?cani Triaj<i></i>
18:40<i></i>
Dup?? ce locomotiva diesel-electric??, DA 1081, a sosit cu câ?iva oameni care lucrau la sta?ia Pa?cani Triaj (denumit?? în trecut ?i Vatra Pa?cani) într-un vagon seria 94-60 850-0 pe linia 1 a G??rii Pa?cani, lini?tea sfâr?itului de zi se sim?ea tot mai tare.
Gara Pa?cani<i></i>
18:50<i></i>
Câ?iva controlori de tren vorbeau g??l??gios la u?a ?efului de gar??, în timp ce al?i tineri a?teptau un tren sau vreo cuno?tin??? venit?? de pe la Târgu Neam?, Ia?i sau Vatra Dornei. LDH 235 creeaz?? ecou în ?ina din dreptul g??rii, în timp ce mecanicul care f??cea serviciu pe ea d??dea semnale din secund?? în secund??. Avea s?? treac?? pe linia 1 prin fa?a g??rii ?i apoi s?? fac?? rebrusment c??tre linia 5 pentru a duce vagoanele Trenului Personal, Ia?i ââ??â?? Pa?cani, în Revizia de Vagoane C??l??tori Pa?cani.
LDH 235 strica lini?tea G??rii Pa?cani, ?i bine f??cea! <i></i>
19:00<i></i>
Doi tineri îndr??gosti?i î?i unesc cele mai sincere gânduri ?i stau îmbr???i?a?i în v??zul tuturor. Se iubeau!
Dragostea este în aer...-ul aspirat de LDH pentru instala?ia de frânare a trenului<i></i>
H-ul pleca spre Revizia de Vagoane C??l??tori Pa?cani<i></i>
Cu 3 minute mai devreme, Trenul Personal 5526, Târgu Neam? ââ??â?? Pa?cani, tras de locomotiva electric?? EA 855 sose?te în sta?ie pe linia 4, al??turi de banca celor doi ibovnici.
Trenul Personal Târgu Neam? - Pa?cani sose?te în Gara Pa?cani<i></i>
EA 855 trece mândr?? pe lâng?? cei doi îndr??gosti?i<i></i>
19:10<i></i>
Un fapt care mi s-a p??rut interesant în acea sear?? a fost c?? locomotiva EA 855 venit?? cu Trenul Personal, Târgu Neam? ââ??â?? Pa?cani, a f??cut rebrusment ?i s-a cuplat la acelea?i vagoane care aveau s?? mearg??, de aceast?? dat??, spreââ??Â? Suceava!
C??l??tori ajun?i în siguran??? la destina?ie... locomotive harnice... cale ferat?? rezistent??... Peisaj FeRoviaR<i></i>
Naveta de serviciu era folosit?? intens<i></i>
Dinspre Ia?i sose?te Trenul Accelerat 1955, Ia?i ââ??â?? Bicaz, format din dou?? automotoare Siemens Desiro SR 20 D (VT 642 în Germania).
Iat??, vine acceleratul de la Ia?i! <i></i>
Cele dou?? automotoare vor gara pe linia 1 din Pa?cani<i></i>
96-2055-0<i></i>
19:20<i></i>
La megafon se anun?a sosirea Trenului Accelerat 10858, Vatra Dornei B??i ââ??â?? Ia?i. Acesta era compus din rama electric?? Z6100 nr. 1001. Cele dou?? automotoare, unul cu motor diesel ?i cel??lalt cu motor electric, sta?ionau pe primele dou?? linii ?i aveau s?? plece spre direc?ii diferite. Trenul portocaliu se îndrepta spre capitala Moldovei, Ia?i, iar trenul S??geata Albastr?? s-a dat de trei ori peste cap (alde mecanicul a schimbat postul de conducere), s-a transformat în Trenul Accelerat 1958, Pa?cani ââ??â?? Bicaz, ?i a plecat spre direc?ia Bac??u.
Un tren portocaliu se vedea în zare<i></i>
Dou?? automotoare str??ine, unul de provenien??? german??, respectiv francez??<i></i>
Oficialit???ile Pa?caniului la ora 19:20 - de la dreapta spre stânga: EA, DA, Z6100, DESIRO<i></i>
Rama electric?? se îndrepta spre Ia?i<i></i>
Cele dou?? automotoare Desiro pleacau, ?i ele, spre Bicaz<i></i>
ââ???žS?? duci turi?tii în siguran??? la Bicaz, domnule mecanic!ââ?? <i></i>
19:30<i></i>
A?a cum am spus ?i mai sus, locomotiva electric??, EA 855, venit?? de la Târgu Neam?, s-a cuplat la acelea?i vagoane, venite tot de la Târgu Neam?. Astfel, Trenul Personal 5511, Pa?cani ââ??â?? Suceava Nord, era gata de plecare spre maiestuoasa gar?? a Burdujenilor.
Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Suceava era garat pe linia 4<i></i>
19:40<i></i>
Venit dinspre Bucure?ti Nord, Trenul Rapid 651 sose?te în sta?ie f??r?? întârziere ?i î?i coboar?? c??l??torii veni?i de la 387 de kilometri. La cârma trenului a stat locomotiva electric?? EA1-93, având la cârlig 6 vagoane de clasa a II-a, seria 20-55 (107-8, 097-1, 035-1, 022-9, 076-5, 115-1) ?i un vagon de clasa I seria 19-55 003-2.
Trenul Rapid 651, Bucure?ti Nord ââ??â?? Suceava Nord, sosea în Gara Pa?cani<i></i>
EA1-93 a sta?ionat 2 minute în Gara Pa?cani<i></i>
O locomotiv?? proasp??t vopsit?? la cârma Rapidului care str??b??tea ?ara 450 de kilometri<i></i>
S??geata Albastr?? de la F??lticeni ajungea în Gara Pa?cani cu 3 minute mai devreme decât ora stabilit?? în Mers. Trenul automotor avea ca destina?ie final?? Ia?i, unde r??mânea pân?? a doua zi de diminea???. Pe ruta Dolhasca ââ??â?? F??lticeni (primul tren pleca din Ia?i, iar ultimul ajungea tot în Ia?i) circulau, în 2008, 4 perechi de trenuri.
Trenul Personal, F??lticeni - Ia?i, sosea în Gara Pa?cani<i></i>
Trenul venit de la F??lticeni pleca spre odihn?? la Ia?i<i></i>
19:50<i></i>
în Gara Pa?cani, agita?ia a devenit tot mai mare dup?? plecarea Rapidului 651 spre Suceava Nord. Oamenii care lucrau la calea ferat?? erau împânzi?i la fiecare peron pentru cuplarea vagoanelor la locomotiv??, pentru realizarea reviziilor tehnice la sosire sau în tranzit a vagoanelor sau pentru efectuarea probei de continuitate a frânei la trenurile care urmau s?? plece spre destina?ie.
FeRoviaRi în Gara Pa?cani<i></i>
Trenul Personal 5411, M??r???e?ti ââ??â?? Pa?cani, a sosit în sta?ie la linia 5, acesta fiind tras de locomotiva electric?? EA1-689. Locomotiva EA1-655 s-a cuplat la trenul cu 3 vagoane de pe linia 3, iar dup?? ce revizorul tehnic de vagoane a conectat conducta principal?? de aer, Trenul Personal 5446, Pa?cani ââ??â?? Bac??u, urma s?? plece spre direc?ia Bac??u la ora 20:40.
EA1-655 avea s?? duc?? trenul spre Bac??u<i></i>
Pe linia 1 se realizau ultimele formalit???i pentru expedierea Trenului Personal 5508, Suceava ââ??â?? Ia?i. Locomotiva de trac?iune a fost EA1-443, iar compunerea vagoanelor a ar??tat în felul urm??tor: 4 vagoane de clasa a II-a, dintre care un vagon a fost seria 26-26 039-3 (etajat), iar alte 3 din seria 20-57, 254-6, 104-3 ?i 276-9.
EA1-443 se preg??tea de plecarea spre Ia?i<i></i>
Trenuri de sear?? în Gara Pa?cani<i></i>
O imagine interesant?? care mi-a fost f??cut?? despre municipiul Pa?cani au fost ââ???žSc??rile mariââ?? din cap??tul esplanadei - un culoar larg flancat de blocuri nu prea înalte. Din p??cate, nu am avut timp s?? fac o plimbare pân?? sus pentru a admira o panoram??, îns?? i-am promis momentului c?? m?? voi întoarce în curând prin aceste locuri.
Sc??rile mari din Pa?cani, v??zute printre doi falnici castani<i></i>
20:00<i></i>
La linia 5, mecanicul de locomotiv?? verifica aparatul de legare, de rulare ?i timoneria de frân?? a locomotivei pentru a merge cu locomotiva spre depouââ??Â? la odihn??.
EA1-689 urma s?? plece spre Depoul de Locomotive Pa?cani<i></i>
Soarele calcula razele pe care le trimitea spre P??mântââ??Â?<i></i>
Omul zilei sta?iona pe linia 3<i></i>
Gara Pa?cani<i></i>
20:10<i></i>
La ora de plecare a Trenului Personal 5511, Pa?cani ââ??â?? Suceava Nord, impiegatul de mi?care ar??ta discul verde spre mecanic, ?eful de tren fluier?? puternic, iar mecanicul de locomotiv?? ?uier?? scurt din goarna locomotivei. Ro?ile ultimului vagonul în care m?? aflam se descotoroseau, încet-încet, de presiunea sabo?ilor. Trenul înainta spre prima sta?ie de pe traseu ââ??â?? hc. Lunca Siretului.
în ââ???žMica monografie a c??ilor ferate din Româniaââ??Â, scris?? ?i conceput?? de ilustrul inginer Radu Bellu, apare o bun?? parte din istoria c??ii ferate Suceava ââ??â?? Roman. Doresc s?? amintesc principalele idei, ?i anume c?? linia pe care am c??l??torit ?i eu în acea zi de 1 iunie 2008 a fost construit?? între 1868 ?i 1869 de c??tre Concesiunea Lemberg ââ??â?? Cern??u?i ââ??â?? Ia?i (L.C.I.). ???žina montat?? a fost adus?? din Germania ?i Anglia ?i era de tipul 31,17 kg/m. în zilele de ast??zi, pe aceast?? por?iune exist?? ?in?? de 65 kg/m înc?? din 1996. Dublarea liniei a fost efectuat?? în 3 etape, astfel: Pa?cani ââ??â?? Dolhasca: 1972-1973, Dolhasca ââ??â?? Liteni: 1972-1974, Liteni ââ??â?? Suceava: 1974-1975. Blocul de linie automat a fost instalat, ini?ial, pentru linie simpl?? între 1962-1963, iar apoi ulterior pentru linie dubl?? între 1973 ââ??â?? 1975. Electrificarea sec?iei a avut loc între 21 mai ?i 21 iulie 1982.<i></i>
Trenul Personal M??r???e?ti - Pa?cani, surprins într-o ultim?? fotografie din Gara Pa?cani<i></i>
La revedere, Pa?cani! <i></i>
Prima curb?? de pe linia 517, Pa?cani - Târgu Neam?<i></i>
Activitatea FeRoviaR?? prezentat?? în rândurile de mai sus poate fi urm??rit?? ?i în clipul dedicat. Totodat??, drumul de 60 de kilometri (Pa?cani - Suceava) este prezentat în câteva momente statice ?i motrice în acela?i clip, vizionabil mai jos.
http://www.youtube.com/watch?v=xrpxszIGqK4
Magistrala 500 între Gara Pa?cani ?i halta Lunca Siretului<i></i>
Trenul Accelerat Timi?oara ââ??â?? Ia?i fugea în grab?? spre Pa?cani<i></i>
Dup?? numai 6 minute de mers, trenul opre?te în Halta Lunca Siretului. Aceast?? sta?ie a fost construit?? ?i înfiin?at?? dup?? anul 1908. Aici, cl??direa cu gratii în geam ?i cu ââ???žochiuriââ?? în acoperi? se aseam??n?? cu cl??dirile din Sibiu care privesc la tine prin ni?te fante scunde ?i late din acoperi?.
Halta Lunca Siretului<i></i>
Dâmburi line ale c??ii ferate dintre Lunca Siretului ?i Lespezi<i></i>
Blocurile înalte din Pa?cani înc?? se mai vedeau de pe Magistrala 500<i></i>
20:20<i></i>
Urm??toarea sta?ie din traseu este Lespezi Hm., situat?? la 397 de kilometri de Bucure?ti Nord. înainte de intrarea pe liniile g??rii, magistrala de cale ferat?? prezint?? o u?oar?? bucl??. De?i satul Lespezi este situat în partea stâng?? a sensului de curgere a Siretului, Gara Lespezi a fost construit?? în satul Heci.
Bloc de linie automat, montat înc?? din 1962<i></i>
Cotitur?? pe M500<i></i>
Gara ?i cl??direa biroului de mi?care din Lespezi<i></i>
La 6 kilometri de Lespezi Hm. se afl?? Probota hc. Pe acest tronson de cale ferat??, Pa?cani ââ??â?? Suceava, nu sunt notate curbe foarte periculoase. De exemplu, doar între Lespezi ?i Probota, raza minim?? a curbei este de 500 de metri, cea mai mic?? valoare a acestui indice de construc?ie.
în drumul feroviar spre Halta Probota<i></i>
20:30<i></i>
Din neaten?ie sau din cauz?? c?? trenul era aglomerat, cred, am ratat fotografierea sta?iei de cale ferat?? Probota hc. Acest punct de oprire pentru trenurile personale a fost înfiin?at în 1941. Dar trenul nu a uitat s??ââ??Â? porneasc?? din aceast?? sta?ie ?i a continuat s?? fug?? spre soareââ??Â? spre nordââ??Â? spre Suceava Nord.
Spre Dolhasca, cu 100 km/h<i></i>
Când se observ?? releul de pe deal... urmeaz?? Dolhasca<i></i>
Gara Dolhasca, construit?? în 1870, este sta?ia de unde pleac??/vin trenurile spre/dinspre F??lticeni, ora?ul meu natal. Aici a?teptam acceleratul de Bra?ov prin 2001 ?i urma s?? admir linia 501; aici veneam cu bicicleta de la 26 de kilometri dep??rtare s?? mai aud trenurile ?i s?? v??d linia de înalt?? de tensiune. Cu sosire la 20:33 ?i plecare la 20:35, trenul personal î?i invit?? c??l??torii de pe peron la o c??l??torie spre Suceava. Pentru al?ii, e ultima sta?ie din plimbarea lor. Nu ?i pentru plimbarea mea. Eram a?teptat în Suceavaââ??Â?
Liniile G??rii Dolhasca<i></i>
Gara Dolhasca<i></i>
Linia spre F??lticeni<i></i>
Dup?? Gara Dolhasca urmeaz??, la 6 kilometri dep??rtare, Halta Corni, care este cea mai recent?? sta?ie înfiin?at?? pe linia Roman ââ??â?? Suceava ââ??â?? în 1973. Asemenea por?iunii de cale ferat?? dintre Lespezi ?i Probota, între Dolhasca ?i Corni raza minim?? a curbei m??soar?? 500 de metri, fiind cea mai mic?? valoare a acestei caracteristici constructive a c??ii ferate pân?? laââ??Â? Dorne?ti.
Spre Corni hc. <i></i>
Printre dealuri, ca s?? ne ascundem de soare<i></i>
Drumul rutier jude?ean 208 se intersecteaz?? cu calea ferat??<i></i>
în linie dreapt??, pe Magistrala 500<i></i>
A se observa turlele <i></i> bisericii din Poiana
20:40<i></i>
A?a cum spuneam ?i mai devreme, sta?ia de dup?? Dolhasca este Corni hc. Satele prin care trecea acest tren î?i a?teptau so?ii, so?iile sau copiii veni?i de la târg pentru a lua cina în familie. Straturile de ceap?? ?i rândurile de cartofi se întunecau minut dup?? minut, laolalt?? cu cerul care se înnegrea ?i elââ??Â? din ce în ce.
Ajungem în câteva clipe în Halta Corni<i></i>
Soarele ne prive?te cu ochiul s??u ciclopic<i></i>
Halta Corni<i></i>
Urm??toarea sta?ie, Liteni, la 5 kilometri dep??rtare<i></i>
Ultimele radia?ii... ultimele zâmbete... <i></i>
Zona c??ii ferate de pe lâng?? Gara Liteni este recunoscut??, din p??cate, pentru numeroasele accidente care s-au întâmplat din cauza nerespect??rii indicatoarelor rutiere de avertizare de la trecerea la nivel cu calea ferat??.
Iat??-ne ajun?i în Gara Liteni<i></i>
Vedere spre Pa?cani<i></i>
???ži vedere spre Suceava<i></i>
Tot înainte, spre B??ne?ti<i></i>
Ne-am luat la întrecere cu break-ul german<i></i>
20:50<i></i>
Pân?? a ajunge în Vere?ti, trenul mai avea s?? opreasc?? în Halta B??ne?ti, punct de oprire care a fost înfiin?at în 1941. Aici cl??direa g??rii este camuflat?? de prezen?a unor arbori înal?i ?i cu o coroan?? bogat??.
Podurile FeRoviaRe peste râul Suceava<i></i>
Râul Suceava<i></i>
Un apus de soareââ??Â? mai înnorat<i></i>
Spre B??ne?ti<i></i>
Halta B??ne?ti<i></i>
21:00<i></i>
ââ???žGara Vere?ti a fost fotografiat?? de diminea???ââ?? ââ??â?? mi-am zis. ???ži totu?i, într-o carte veche (vezi bibliografia) spune despre sta?iile de pe linia Roman ââ??â?? Suceava c??: ââ???žg??rile ââ??â?? cum se vede ?i ast??zi ââ??â?? au fost construite temeinic, într-un stil care pentru anul 1869 poate fi apreciat ca monumental.</B><B>ââ??Â<i></i>
Intrare în Gara Vere?ti<i></i>
Liniile G??rii din Vere?ti<i></i>
Plec??m spre acel punct mare ?i ro?u<i></i>
Apus de Soare<i></i>
Focul ro?u al semnalului nu a mai func?ionat... dar i-a ?inut soarele locul<i></i>
Spre Halta V??ratec<i></i>
Halta V??ratec, condamnat?? la neclaritate din cauza lipsei de lumin??<i></i>
Verde pentru Suceavaaaaaa<i></i>
Sta?i ni?el... ori e verde... ori e ro?u? <i></i>
21:10<i></i>
Ajuns cu 6 minute mai devreme în Gara Suceava Burdujeni, cobor din ultimul vagon al Trenului Personal 5511, Pa?cani ââ??â?? Suceava Nord, tren cu care am c??l??torit 60 de kilometri în 70 de minute. Viteza medie pe care a ob?inut-o domnul mecanic a fost de 51 de km/h. Probabil c?? un ajutor din partea autorit???ilor pentru modernizarea infrastructurii ?i a parcului de material rulant ar m??ri viteza de parcurs pân?? la 200 km/h, implicit o vitez?? medie cu mult mai ridicat?? decâtââ??Â? 51 km/h.
Spre sfâr?itul Excursiei FeRoviaRe de 1 iunie 2008<i></i>
Cartierul Burdujeni<i></i>
Ame?eal??... oboseal??... ochi ro?ii... <i></i>
Intram în Gara Suceava Burdujeni<i></i>
M?? apropii de finalul relat??rii despre Excursia FeRoviaR?? pe Magistrala 500: Pa?cani ââ??â?? Suceava, citându-v?? din ââ???žEpopeea FeRoviaR?? Româneasc??ââ??Â.
ââ???žCea mai monumental?? gar?? din vechea Românie este cea de la Burdujeni (ast??zi numit?? Suceava). Cl??direa de c??l??tori este cu totul remarcabil??, prin amploarea ?i armonia general??, prin bog???ia decora?iilor ?i elegan?a detaliilor. Fusese conceput?? ca o contrapondere a g??rii austriece I?cani, monumental?? ?i aceasta ?i realizat?? printr-o combina?ie de stiluri ââ??â?? gotic, baroc etc. Gara Burdujeni a fost terminat?? în anul 1898 ?i la construc?ia ei s-au utilizat dou?? milioane de c??r??mizi aparente (cu fa?a netencuit??), fabricate la Ciurea, lâng?? Ia?i, în întreprinderea înfiin?at?? de C.F.R. în anul 1891 anume pentru a ocoli furnizorii particulari. G??rile construite cu c??r??mizile de calitate excep?ional?? de acolo ââ??â?? de exemplu cele mai multe dintre Bârlad ?i Dorohoi ââ??â?? se prezint?? ast??zi aproape ca la începutul lor, f??r?? nici o între?inere exterioar?? timp de vreo opt decenii.ââ??Â<i></i>, pag. 149, opera citat??.
Gara Burdujeni... la fel de frumoas?? chiar ?i seara<i></i>
în aceast?? zi de 1 iunie 2008 am privit, de diminea??? pân?? sear??, vara în ochi ?i am s??rb??torit venirea ei printr-un s??rut ?i o c??l??torie FeRoviaR?? de 356 de kilometri. Ce frumos este s?? g??se?ti umbra lunii din spatele vreunui m??rfar uitat de tranzi?ie sau s?? te ascunzi de oamenii cu lanterne, având ca drept scut farmecul unei iubiri sincere.
Scripsi et salvavi animam meam. --- Am scris ?i mi-am mântuit sufletul.
<COLOR color="red">Bibliografie:<i></i>
1. Radu Bellu, ââ???žMica Monografie a C??ilor Ferate din Româniaââ??Â, 2001
2. Const. Botez, Dem. Urm??, I. Saizu, ââ???žEpopeea FeRoviaR?? româneasc??ââ??Â, Bucure?ti, Editura Sport-Turism, 1977
3. Constantin Ciopraga, ââ???žPa?cani ââ??â?? municipiul ?i zonaââ??Â, Ia?i, 2000.
4. Instruc?ia de remorcare ?i frânare
M?? aflam în Gara Pa?cani de la ora 18:35, venit de la Ia?i cu Trenul Personal 6457, Ia?i ââ??â?? Pa?cani. Drumul pân?? la Suceava avea s?? fie asigurat de Trenul Personal 5511, Pa?cani ââ??â?? Suceava Nord. Ora de plecare era 20:10, deci multe trenuri aveam s?? mai admir pân?? a pleca spre destina?ia final?? ââ??â?? Suceava Burdujeni.
Calea ferat?? simpl?? normal?? Pa?cani ââ??â?? Suceava Burdujeni a fost parte a liniei Suceava Burdujeni ââ??â?? Roman, dat?? în exploatare la 15 decembrie 1869, fiind prima linie de cale ferat?? construit?? în Moldova. în ââ???žEpopeea FeRoviaR?? româneasc??ââ?? s-a scris despre aceast?? linie de pe valea Siretului ca fiind una de importan??? semnificativ??, mai ales c?? în urbea amintit?? s-a construit prima IMMR din România. (întreprinderea Mecanic?? de Material Rulant) ââ???žPa?canii, pentru timpul de atunci, reprezentau un adev??rat complex, o plac?? turnant?? de leg??tur?? între Suceava, Boto?ani, Roman ?i Ia?i, iar prin aceasta din urm??, mai târziu, ?i cu F??lticenii ?i cu Hârl??ul. Calea ferat?? de aici, care mergea în paralel cu Siretul, a constituit o mare for??? de leg??tur?? economic?? între nordul ?i sudul Moldovei, apoi cu Bucure?tii, cu Câmpia dun??rean?? ?i mai departe cu teritoriul Dobrogei.ââ??Â
Monografiile vremii reu?esc s?? repun?? în valoare adev??rata însemn??tate istoric??, social?? ?i economic?? pe care a avut-o ora?ului moldovean. Constantin Ciopraga scrie în ââ???žPa?cani ââ??â?? municipiul ?i zonaââ?? c??: ââ???žîn anii 1800, târgu?orul avea 782 de locuitori. Ceea ce a constituit, îns??, motorul principal al dezvolt??rii Pa?canilor pe calea urbaniz??rii a fost drumul de fier: dezvoltarea re?elei de cale ferat?? a atins, între 1869-1871, aceast?? zon??. Pentru tronsonul Roman ââ??â?? Suceava Burdujeni, s-au construit mai multe sta?ii, între care ?i cea de la Pa?cani. Pentru aceasta din urm??, cu tot ce înseamn?? ea (depouri, ateliere etc.), terenul a fost d??ruit de N. Rosetti ââ??â?? Roznovanu, într-un gest care îl aminte?te pe acela al vechilor boieri, ctitori de biserici ?i m??n??stiri, mai apoi înzestr??tori de ?coli ?i de spitale, întemeietori de premii ?i burse.ââ??Â<i></i>
Aproape de Suceava Burdujeniââ??Â? aproape de sfâr?itul unei zile FeRoviaReââ??Â?<i></i>
18:30<i></i>
Dac?? al?i pasageri coborau din tren ?i mergeau, lini?ti?i, c??tre casele lor, eu am r??mas pe peroanele g??rii Pa?cani. Pe Tabela Mersului de Tren erau afi?ate 8 trenuri care aveau s?? tranziteze liniile sta?iei între 18:30 ?i 20:10. în continuare, v?? invit s?? lua?i cuno?tin??? la Activitatea FeRoviaR?? p???c??nean?? dintr-o zi cald?? de var?? din mijlocul anului 2008.
Vagoanele Trenului Personal cu care am c??l??torit de la Ia?i la Pa?cani<i></i>
DA 1081 ducea ?i aducea FeRoviaRi de la Pa?cani Triaj<i></i>
18:40<i></i>
Dup?? ce locomotiva diesel-electric??, DA 1081, a sosit cu câ?iva oameni care lucrau la sta?ia Pa?cani Triaj (denumit?? în trecut ?i Vatra Pa?cani) într-un vagon seria 94-60 850-0 pe linia 1 a G??rii Pa?cani, lini?tea sfâr?itului de zi se sim?ea tot mai tare.
Gara Pa?cani<i></i>
18:50<i></i>
Câ?iva controlori de tren vorbeau g??l??gios la u?a ?efului de gar??, în timp ce al?i tineri a?teptau un tren sau vreo cuno?tin??? venit?? de pe la Târgu Neam?, Ia?i sau Vatra Dornei. LDH 235 creeaz?? ecou în ?ina din dreptul g??rii, în timp ce mecanicul care f??cea serviciu pe ea d??dea semnale din secund?? în secund??. Avea s?? treac?? pe linia 1 prin fa?a g??rii ?i apoi s?? fac?? rebrusment c??tre linia 5 pentru a duce vagoanele Trenului Personal, Ia?i ââ??â?? Pa?cani, în Revizia de Vagoane C??l??tori Pa?cani.
LDH 235 strica lini?tea G??rii Pa?cani, ?i bine f??cea! <i></i>
19:00<i></i>
Doi tineri îndr??gosti?i î?i unesc cele mai sincere gânduri ?i stau îmbr???i?a?i în v??zul tuturor. Se iubeau!
Dragostea este în aer...-ul aspirat de LDH pentru instala?ia de frânare a trenului<i></i>
H-ul pleca spre Revizia de Vagoane C??l??tori Pa?cani<i></i>
Cu 3 minute mai devreme, Trenul Personal 5526, Târgu Neam? ââ??â?? Pa?cani, tras de locomotiva electric?? EA 855 sose?te în sta?ie pe linia 4, al??turi de banca celor doi ibovnici.
Trenul Personal Târgu Neam? - Pa?cani sose?te în Gara Pa?cani<i></i>
EA 855 trece mândr?? pe lâng?? cei doi îndr??gosti?i<i></i>
19:10<i></i>
Un fapt care mi s-a p??rut interesant în acea sear?? a fost c?? locomotiva EA 855 venit?? cu Trenul Personal, Târgu Neam? ââ??â?? Pa?cani, a f??cut rebrusment ?i s-a cuplat la acelea?i vagoane care aveau s?? mearg??, de aceast?? dat??, spreââ??Â? Suceava!
C??l??tori ajun?i în siguran??? la destina?ie... locomotive harnice... cale ferat?? rezistent??... Peisaj FeRoviaR<i></i>
Naveta de serviciu era folosit?? intens<i></i>
Dinspre Ia?i sose?te Trenul Accelerat 1955, Ia?i ââ??â?? Bicaz, format din dou?? automotoare Siemens Desiro SR 20 D (VT 642 în Germania).
Iat??, vine acceleratul de la Ia?i! <i></i>
Cele dou?? automotoare vor gara pe linia 1 din Pa?cani<i></i>
96-2055-0<i></i>
19:20<i></i>
La megafon se anun?a sosirea Trenului Accelerat 10858, Vatra Dornei B??i ââ??â?? Ia?i. Acesta era compus din rama electric?? Z6100 nr. 1001. Cele dou?? automotoare, unul cu motor diesel ?i cel??lalt cu motor electric, sta?ionau pe primele dou?? linii ?i aveau s?? plece spre direc?ii diferite. Trenul portocaliu se îndrepta spre capitala Moldovei, Ia?i, iar trenul S??geata Albastr?? s-a dat de trei ori peste cap (alde mecanicul a schimbat postul de conducere), s-a transformat în Trenul Accelerat 1958, Pa?cani ââ??â?? Bicaz, ?i a plecat spre direc?ia Bac??u.
Un tren portocaliu se vedea în zare<i></i>
Dou?? automotoare str??ine, unul de provenien??? german??, respectiv francez??<i></i>
Oficialit???ile Pa?caniului la ora 19:20 - de la dreapta spre stânga: EA, DA, Z6100, DESIRO<i></i>
Rama electric?? se îndrepta spre Ia?i<i></i>
Cele dou?? automotoare Desiro pleacau, ?i ele, spre Bicaz<i></i>
ââ???žS?? duci turi?tii în siguran??? la Bicaz, domnule mecanic!ââ?? <i></i>
19:30<i></i>
A?a cum am spus ?i mai sus, locomotiva electric??, EA 855, venit?? de la Târgu Neam?, s-a cuplat la acelea?i vagoane, venite tot de la Târgu Neam?. Astfel, Trenul Personal 5511, Pa?cani ââ??â?? Suceava Nord, era gata de plecare spre maiestuoasa gar?? a Burdujenilor.
Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Suceava era garat pe linia 4<i></i>
19:40<i></i>
Venit dinspre Bucure?ti Nord, Trenul Rapid 651 sose?te în sta?ie f??r?? întârziere ?i î?i coboar?? c??l??torii veni?i de la 387 de kilometri. La cârma trenului a stat locomotiva electric?? EA1-93, având la cârlig 6 vagoane de clasa a II-a, seria 20-55 (107-8, 097-1, 035-1, 022-9, 076-5, 115-1) ?i un vagon de clasa I seria 19-55 003-2.
Trenul Rapid 651, Bucure?ti Nord ââ??â?? Suceava Nord, sosea în Gara Pa?cani<i></i>
EA1-93 a sta?ionat 2 minute în Gara Pa?cani<i></i>
O locomotiv?? proasp??t vopsit?? la cârma Rapidului care str??b??tea ?ara 450 de kilometri<i></i>
S??geata Albastr?? de la F??lticeni ajungea în Gara Pa?cani cu 3 minute mai devreme decât ora stabilit?? în Mers. Trenul automotor avea ca destina?ie final?? Ia?i, unde r??mânea pân?? a doua zi de diminea???. Pe ruta Dolhasca ââ??â?? F??lticeni (primul tren pleca din Ia?i, iar ultimul ajungea tot în Ia?i) circulau, în 2008, 4 perechi de trenuri.
Trenul Personal, F??lticeni - Ia?i, sosea în Gara Pa?cani<i></i>
Trenul venit de la F??lticeni pleca spre odihn?? la Ia?i<i></i>
19:50<i></i>
în Gara Pa?cani, agita?ia a devenit tot mai mare dup?? plecarea Rapidului 651 spre Suceava Nord. Oamenii care lucrau la calea ferat?? erau împânzi?i la fiecare peron pentru cuplarea vagoanelor la locomotiv??, pentru realizarea reviziilor tehnice la sosire sau în tranzit a vagoanelor sau pentru efectuarea probei de continuitate a frânei la trenurile care urmau s?? plece spre destina?ie.
FeRoviaRi în Gara Pa?cani<i></i>
Trenul Personal 5411, M??r???e?ti ââ??â?? Pa?cani, a sosit în sta?ie la linia 5, acesta fiind tras de locomotiva electric?? EA1-689. Locomotiva EA1-655 s-a cuplat la trenul cu 3 vagoane de pe linia 3, iar dup?? ce revizorul tehnic de vagoane a conectat conducta principal?? de aer, Trenul Personal 5446, Pa?cani ââ??â?? Bac??u, urma s?? plece spre direc?ia Bac??u la ora 20:40.
EA1-655 avea s?? duc?? trenul spre Bac??u<i></i>
Pe linia 1 se realizau ultimele formalit???i pentru expedierea Trenului Personal 5508, Suceava ââ??â?? Ia?i. Locomotiva de trac?iune a fost EA1-443, iar compunerea vagoanelor a ar??tat în felul urm??tor: 4 vagoane de clasa a II-a, dintre care un vagon a fost seria 26-26 039-3 (etajat), iar alte 3 din seria 20-57, 254-6, 104-3 ?i 276-9.
EA1-443 se preg??tea de plecarea spre Ia?i<i></i>
Trenuri de sear?? în Gara Pa?cani<i></i>
O imagine interesant?? care mi-a fost f??cut?? despre municipiul Pa?cani au fost ââ???žSc??rile mariââ?? din cap??tul esplanadei - un culoar larg flancat de blocuri nu prea înalte. Din p??cate, nu am avut timp s?? fac o plimbare pân?? sus pentru a admira o panoram??, îns?? i-am promis momentului c?? m?? voi întoarce în curând prin aceste locuri.
Sc??rile mari din Pa?cani, v??zute printre doi falnici castani<i></i>
20:00<i></i>
La linia 5, mecanicul de locomotiv?? verifica aparatul de legare, de rulare ?i timoneria de frân?? a locomotivei pentru a merge cu locomotiva spre depouââ??Â? la odihn??.
EA1-689 urma s?? plece spre Depoul de Locomotive Pa?cani<i></i>
Soarele calcula razele pe care le trimitea spre P??mântââ??Â?<i></i>
Omul zilei sta?iona pe linia 3<i></i>
Gara Pa?cani<i></i>
20:10<i></i>
La ora de plecare a Trenului Personal 5511, Pa?cani ââ??â?? Suceava Nord, impiegatul de mi?care ar??ta discul verde spre mecanic, ?eful de tren fluier?? puternic, iar mecanicul de locomotiv?? ?uier?? scurt din goarna locomotivei. Ro?ile ultimului vagonul în care m?? aflam se descotoroseau, încet-încet, de presiunea sabo?ilor. Trenul înainta spre prima sta?ie de pe traseu ââ??â?? hc. Lunca Siretului.
în ââ???žMica monografie a c??ilor ferate din Româniaââ??Â, scris?? ?i conceput?? de ilustrul inginer Radu Bellu, apare o bun?? parte din istoria c??ii ferate Suceava ââ??â?? Roman. Doresc s?? amintesc principalele idei, ?i anume c?? linia pe care am c??l??torit ?i eu în acea zi de 1 iunie 2008 a fost construit?? între 1868 ?i 1869 de c??tre Concesiunea Lemberg ââ??â?? Cern??u?i ââ??â?? Ia?i (L.C.I.). ???žina montat?? a fost adus?? din Germania ?i Anglia ?i era de tipul 31,17 kg/m. în zilele de ast??zi, pe aceast?? por?iune exist?? ?in?? de 65 kg/m înc?? din 1996. Dublarea liniei a fost efectuat?? în 3 etape, astfel: Pa?cani ââ??â?? Dolhasca: 1972-1973, Dolhasca ââ??â?? Liteni: 1972-1974, Liteni ââ??â?? Suceava: 1974-1975. Blocul de linie automat a fost instalat, ini?ial, pentru linie simpl?? între 1962-1963, iar apoi ulterior pentru linie dubl?? între 1973 ââ??â?? 1975. Electrificarea sec?iei a avut loc între 21 mai ?i 21 iulie 1982.<i></i>
Trenul Personal M??r???e?ti - Pa?cani, surprins într-o ultim?? fotografie din Gara Pa?cani<i></i>
La revedere, Pa?cani! <i></i>
Prima curb?? de pe linia 517, Pa?cani - Târgu Neam?<i></i>
Activitatea FeRoviaR?? prezentat?? în rândurile de mai sus poate fi urm??rit?? ?i în clipul dedicat. Totodat??, drumul de 60 de kilometri (Pa?cani - Suceava) este prezentat în câteva momente statice ?i motrice în acela?i clip, vizionabil mai jos.
http://www.youtube.com/watch?v=xrpxszIGqK4
Magistrala 500 între Gara Pa?cani ?i halta Lunca Siretului<i></i>
Trenul Accelerat Timi?oara ââ??â?? Ia?i fugea în grab?? spre Pa?cani<i></i>
Dup?? numai 6 minute de mers, trenul opre?te în Halta Lunca Siretului. Aceast?? sta?ie a fost construit?? ?i înfiin?at?? dup?? anul 1908. Aici, cl??direa cu gratii în geam ?i cu ââ???žochiuriââ?? în acoperi? se aseam??n?? cu cl??dirile din Sibiu care privesc la tine prin ni?te fante scunde ?i late din acoperi?.
Halta Lunca Siretului<i></i>
Dâmburi line ale c??ii ferate dintre Lunca Siretului ?i Lespezi<i></i>
Blocurile înalte din Pa?cani înc?? se mai vedeau de pe Magistrala 500<i></i>
20:20<i></i>
Urm??toarea sta?ie din traseu este Lespezi Hm., situat?? la 397 de kilometri de Bucure?ti Nord. înainte de intrarea pe liniile g??rii, magistrala de cale ferat?? prezint?? o u?oar?? bucl??. De?i satul Lespezi este situat în partea stâng?? a sensului de curgere a Siretului, Gara Lespezi a fost construit?? în satul Heci.
Bloc de linie automat, montat înc?? din 1962<i></i>
Cotitur?? pe M500<i></i>
Gara ?i cl??direa biroului de mi?care din Lespezi<i></i>
La 6 kilometri de Lespezi Hm. se afl?? Probota hc. Pe acest tronson de cale ferat??, Pa?cani ââ??â?? Suceava, nu sunt notate curbe foarte periculoase. De exemplu, doar între Lespezi ?i Probota, raza minim?? a curbei este de 500 de metri, cea mai mic?? valoare a acestui indice de construc?ie.
în drumul feroviar spre Halta Probota<i></i>
20:30<i></i>
Din neaten?ie sau din cauz?? c?? trenul era aglomerat, cred, am ratat fotografierea sta?iei de cale ferat?? Probota hc. Acest punct de oprire pentru trenurile personale a fost înfiin?at în 1941. Dar trenul nu a uitat s??ââ??Â? porneasc?? din aceast?? sta?ie ?i a continuat s?? fug?? spre soareââ??Â? spre nordââ??Â? spre Suceava Nord.
Spre Dolhasca, cu 100 km/h<i></i>
Când se observ?? releul de pe deal... urmeaz?? Dolhasca<i></i>
Gara Dolhasca, construit?? în 1870, este sta?ia de unde pleac??/vin trenurile spre/dinspre F??lticeni, ora?ul meu natal. Aici a?teptam acceleratul de Bra?ov prin 2001 ?i urma s?? admir linia 501; aici veneam cu bicicleta de la 26 de kilometri dep??rtare s?? mai aud trenurile ?i s?? v??d linia de înalt?? de tensiune. Cu sosire la 20:33 ?i plecare la 20:35, trenul personal î?i invit?? c??l??torii de pe peron la o c??l??torie spre Suceava. Pentru al?ii, e ultima sta?ie din plimbarea lor. Nu ?i pentru plimbarea mea. Eram a?teptat în Suceavaââ??Â?
Liniile G??rii Dolhasca<i></i>
Gara Dolhasca<i></i>
Linia spre F??lticeni<i></i>
Dup?? Gara Dolhasca urmeaz??, la 6 kilometri dep??rtare, Halta Corni, care este cea mai recent?? sta?ie înfiin?at?? pe linia Roman ââ??â?? Suceava ââ??â?? în 1973. Asemenea por?iunii de cale ferat?? dintre Lespezi ?i Probota, între Dolhasca ?i Corni raza minim?? a curbei m??soar?? 500 de metri, fiind cea mai mic?? valoare a acestei caracteristici constructive a c??ii ferate pân?? laââ??Â? Dorne?ti.
Spre Corni hc. <i></i>
Printre dealuri, ca s?? ne ascundem de soare<i></i>
Drumul rutier jude?ean 208 se intersecteaz?? cu calea ferat??<i></i>
în linie dreapt??, pe Magistrala 500<i></i>
A se observa turlele <i></i> bisericii din Poiana
20:40<i></i>
A?a cum spuneam ?i mai devreme, sta?ia de dup?? Dolhasca este Corni hc. Satele prin care trecea acest tren î?i a?teptau so?ii, so?iile sau copiii veni?i de la târg pentru a lua cina în familie. Straturile de ceap?? ?i rândurile de cartofi se întunecau minut dup?? minut, laolalt?? cu cerul care se înnegrea ?i elââ??Â? din ce în ce.
Ajungem în câteva clipe în Halta Corni<i></i>
Soarele ne prive?te cu ochiul s??u ciclopic<i></i>
Halta Corni<i></i>
Urm??toarea sta?ie, Liteni, la 5 kilometri dep??rtare<i></i>
Ultimele radia?ii... ultimele zâmbete... <i></i>
Zona c??ii ferate de pe lâng?? Gara Liteni este recunoscut??, din p??cate, pentru numeroasele accidente care s-au întâmplat din cauza nerespect??rii indicatoarelor rutiere de avertizare de la trecerea la nivel cu calea ferat??.
Iat??-ne ajun?i în Gara Liteni<i></i>
Vedere spre Pa?cani<i></i>
???ži vedere spre Suceava<i></i>
Tot înainte, spre B??ne?ti<i></i>
Ne-am luat la întrecere cu break-ul german<i></i>
20:50<i></i>
Pân?? a ajunge în Vere?ti, trenul mai avea s?? opreasc?? în Halta B??ne?ti, punct de oprire care a fost înfiin?at în 1941. Aici cl??direa g??rii este camuflat?? de prezen?a unor arbori înal?i ?i cu o coroan?? bogat??.
Podurile FeRoviaRe peste râul Suceava<i></i>
Râul Suceava<i></i>
Un apus de soareââ??Â? mai înnorat<i></i>
Spre B??ne?ti<i></i>
Halta B??ne?ti<i></i>
21:00<i></i>
ââ???žGara Vere?ti a fost fotografiat?? de diminea???ââ?? ââ??â?? mi-am zis. ???ži totu?i, într-o carte veche (vezi bibliografia) spune despre sta?iile de pe linia Roman ââ??â?? Suceava c??: ââ???žg??rile ââ??â?? cum se vede ?i ast??zi ââ??â?? au fost construite temeinic, într-un stil care pentru anul 1869 poate fi apreciat ca monumental.</B><B>ââ??Â<i></i>
Intrare în Gara Vere?ti<i></i>
Liniile G??rii din Vere?ti<i></i>
Plec??m spre acel punct mare ?i ro?u<i></i>
Apus de Soare<i></i>
Focul ro?u al semnalului nu a mai func?ionat... dar i-a ?inut soarele locul<i></i>
Spre Halta V??ratec<i></i>
Halta V??ratec, condamnat?? la neclaritate din cauza lipsei de lumin??<i></i>
Verde pentru Suceavaaaaaa<i></i>
Sta?i ni?el... ori e verde... ori e ro?u? <i></i>
21:10<i></i>
Ajuns cu 6 minute mai devreme în Gara Suceava Burdujeni, cobor din ultimul vagon al Trenului Personal 5511, Pa?cani ââ??â?? Suceava Nord, tren cu care am c??l??torit 60 de kilometri în 70 de minute. Viteza medie pe care a ob?inut-o domnul mecanic a fost de 51 de km/h. Probabil c?? un ajutor din partea autorit???ilor pentru modernizarea infrastructurii ?i a parcului de material rulant ar m??ri viteza de parcurs pân?? la 200 km/h, implicit o vitez?? medie cu mult mai ridicat?? decâtââ??Â? 51 km/h.
Spre sfâr?itul Excursiei FeRoviaRe de 1 iunie 2008<i></i>
Cartierul Burdujeni<i></i>
Ame?eal??... oboseal??... ochi ro?ii... <i></i>
Intram în Gara Suceava Burdujeni<i></i>
M?? apropii de finalul relat??rii despre Excursia FeRoviaR?? pe Magistrala 500: Pa?cani ââ??â?? Suceava, citându-v?? din ââ???žEpopeea FeRoviaR?? Româneasc??ââ??Â.
ââ???žCea mai monumental?? gar?? din vechea Românie este cea de la Burdujeni (ast??zi numit?? Suceava). Cl??direa de c??l??tori este cu totul remarcabil??, prin amploarea ?i armonia general??, prin bog???ia decora?iilor ?i elegan?a detaliilor. Fusese conceput?? ca o contrapondere a g??rii austriece I?cani, monumental?? ?i aceasta ?i realizat?? printr-o combina?ie de stiluri ââ??â?? gotic, baroc etc. Gara Burdujeni a fost terminat?? în anul 1898 ?i la construc?ia ei s-au utilizat dou?? milioane de c??r??mizi aparente (cu fa?a netencuit??), fabricate la Ciurea, lâng?? Ia?i, în întreprinderea înfiin?at?? de C.F.R. în anul 1891 anume pentru a ocoli furnizorii particulari. G??rile construite cu c??r??mizile de calitate excep?ional?? de acolo ââ??â?? de exemplu cele mai multe dintre Bârlad ?i Dorohoi ââ??â?? se prezint?? ast??zi aproape ca la începutul lor, f??r?? nici o între?inere exterioar?? timp de vreo opt decenii.ââ??Â<i></i>, pag. 149, opera citat??.
Gara Burdujeni... la fel de frumoas?? chiar ?i seara<i></i>
în aceast?? zi de 1 iunie 2008 am privit, de diminea??? pân?? sear??, vara în ochi ?i am s??rb??torit venirea ei printr-un s??rut ?i o c??l??torie FeRoviaR?? de 356 de kilometri. Ce frumos este s?? g??se?ti umbra lunii din spatele vreunui m??rfar uitat de tranzi?ie sau s?? te ascunzi de oamenii cu lanterne, având ca drept scut farmecul unei iubiri sincere.
Scripsi et salvavi animam meam. --- Am scris ?i mi-am mântuit sufletul.
<COLOR color="red">Bibliografie:<i></i>
1. Radu Bellu, ââ???žMica Monografie a C??ilor Ferate din Româniaââ??Â, 2001
2. Const. Botez, Dem. Urm??, I. Saizu, ââ???žEpopeea FeRoviaR?? româneasc??ââ??Â, Bucure?ti, Editura Sport-Turism, 1977
3. Constantin Ciopraga, ââ???žPa?cani ââ??â?? municipiul ?i zonaââ??Â, Ia?i, 2000.
4. Instruc?ia de remorcare ?i frânare