- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
19 august 2008 -=- Excursie FeRoviaR?? Bac??u ââ??â?? Bicaz<i></i>
V?? spuneam în reportajul anterior despre c??l??toria FeRoviaR?? între F??lticeni ?i Bac??u ?i tot atunci v?? promiteam continuarea peripe?iei pân?? la Bicaz. Dar ve?i vedea c?? în acea zi n-am ajuns la Bicaz, ultima sta?ie a Trenului Personal de pe linia secundar?? 509, Bac??u-Bicaz, din cauza defect??rii locomotivei într-una dintre sta?iile traseului.<i></i>
DA-1291, dat?? defect?? cu Trenul Personal Bac??u-Bicaz<i></i>
Aceast?? cale ferat?? sau, mai bine zis, acest traseu feroviar a fost conceput înc?? din 1883 de c??tre ing. Elie Radu. Construc?ia tronsonului a fost realizat?? în trei etape, dintre care în prima etap?? (1883-1885) a fost finalizat tronsonul Bac??u ââ??â?? Piatra (gara veche, situat?? în apropierea g??rii Piatra Neam?) cu ecartament de 1.000 mm, în cea de-a doua etap?? (1890-1892) ecartamentul c??ii ferate s-a normalizat la 1435 de mm sub îndrumarea ing. Anghel Saligny, iar în cea de-a treia, mult mai târziu (1949-1952), când s-a realizat leg??tura de 25,5 km dintre Piatra Neam? ?i Bicaz.
Linia porne?te din Bac??u (184 m altitudine), din lunca Siretului pân?? în apropiere de Buhu?i, iar mai departe c??tre Piatra Neam? linia urc?? pân?? la Bicaz (432 metri), la poalele Mun?ilor Ceahl??u, pe Valea Bistri?ei ?i prin Mun?ii Bistri?ei.
în continuare v?? invit s?? urm??ri?i c??l??toria pe linia secundar?? 509 pân?? la Piatra Neam?, linie care trece peste mai multe canale cu ap?? cu rol în producerea hidroenergiei, linie cu trafic comandat atât cu semnale luminoase, cât ?i cu semafoare mecanice, linie cu o bogat?? re?ea de c??i ferate industriale c??tre: Carpat Cement, Peco, Remat, Comat, Fabrica de Stofe, Fibrex S??vine?ti. De asemenea, multe alte vagoane de marf?? interesante erau p??r??site prin sta?ii, care aminteau de activitatea înfloritoare din trecut, iar peisajele specifice zonei de deal ?i de munte aminteau c?? suntem în România. <i></i>
Gara Piatra Neam?<i></i>
13:50<i></i>
Ora de plecare a trenului se apropia, a?a c?? mi-am ocupat locul în ultimul vagon etajat. Personalul 5453, Bac??u ââ??â?? Bicaz, era o ram?? de tren etajat cu vagoane seria 26-17 ?i 16-17, iar locomotiva de trac?iune ââ??â?? DA-1291 avea în frunte un fluier melodios. Cu aceast?? ma?in?? m-am mai întâlnit ?i pe 1 iunie 2008 la Ungureni, jude?ul Boto?ani, tractând Trenul Personal Ia?i ââ??â?? Dorohoi.
Trenul Personal Bac??u ââ??â?? Bicaz<i></i>
în timp ce a?teptam fluierul locomotivei ?i plecarea spre Bicaz, pe o linie din apropiere am v??zut o manevr?? intercalat?? interesant??. Nu mai v??zusem o astfel de situa?ie pân?? acum, drept pentru care am filmat-o ?i o pute?i urm??ri în acest clip.
Un utilaj de cale ferat?? UAM-215MB<i></i>
Locomotiva diesel-electric?? DA-1343<i></i>
Vagoane de marf?? Rils manevrate intercalat<i></i>
Vagoane cu containere în Gara Bac??u<i></i>
14:00<i></i>
între timp, trenul plecase din Gara Bac??u ?i se încadra ?i trecea peste toate macazurile f??cute pe linie ab??tut?? sau direct??, în final acesta aflându-se pe linia secundar?? 509.
Un cântar ?i 4 vinciuri gata de treab??<i></i>
14:10<i></i>
Cu ocazia acestei c??l??torii am putut observa mai bine Depoul de locomotive Bac??u, precum ?i câteva vagoane înregistrate cu litera de serie ââ???žUââ??Â, fiind în administra?ia intern?? CFR ?i având sta?ia de domiciliu la Ia?i. Tot atunci, o echip?? de la linii dezafectau sau înlocuiau un cupon de cale ferat??.
Vagoanele etajate care mergeau c??tre Bicaz fa???-n fa??? cu un convoi de vagoane seria U<i></i>
Câteva vehicule feroviare pe 2 osii având litera de serie U<i></i>
Oamenii de la linii care înlocuiau/dezafectau traversele de cale ferat??<i></i>
Depoul Bac??u<i></i>
Trenul ataca prima curb?? de pe linia 509, Bac??u ââ??â?? Bicaz<i></i>
O remiz?? de locomotiv?? foarte veche<i></i>
în curtea unei societ???i comerciale care se ocupa cu prelucrare lemnului am v??zut o locomotiv?? diesel-hidraulic?? LDH70. Avea inscrip?ionat pe toate p??r?ile cutiei ââ???žDiana Forestââ??Â. M?? ajuta?i voi s-o identific?
O foarte frumoas?? locomotiv?? LDH70 pe care scria Diana Forest<i></i>
Din locomotiva diesel-electric?? de 2100 de cai putere ie?ea fum negru, auzindu-se în acela?i timp motorul Sulzer12LDA28 turat. Linia era în aliniament ?i vagoanele dansau din când în când la trecerea peste pode?ele de pe traseu.
Spre Hemeiu?<i></i>
Trecere la nivel cu calea ferat??<i></i>
Semnal luminos de trecere c??tre Bac??u<i></i>
Un pode? pe linia 509<i></i>
în linie dreapt?? ?i d??m semnale! <i></i>
Pe sub acest pode? treceau apele înainte... acum au secat! <i></i>
Un tablier al unui pode? mai înalt<i></i>
Trecere la nivel cu drumul care leag?? localitatea Lilieci de Hemeiu?<i></i>
Semnal de ie?ire c??tre Bac??u din Hemeiu? Hm. <i></i>
14:20<i></i>
Aici la Hemeiu? se afl?? Parcul dendrologic Hemeiu?. Aceast?? unitate se ocup?? de cercetarea ?i climatizarea speciilor exotice de interes forestier. Spre exemplu, inginerii silvici de aici acomodeaz?? specii r???inoase din Asia, Europa ?i chiar America de Nord. Din punct de vedere FeRoviaR, despre aceast?? halt?? putem spune c?? a avut în anul 2000 dou?? linii ?i a fost înfiin?at?? în 1913, o dat?? cu sta?iile Dumbrava ?i Piatra Neam?.
Peronul Haltei Hemeiu?<i></i>
Trenul c??l??torea pe lâng?? Parcul Dendrologic Hemeiu?<i></i>
Semnal de intrare in Hemeiu? Hm. dinspre Piatra Neam?<i></i>
Spre Gârleni<i></i>
Coad?? de ma?ini la trecerea la nivel<i></i>
Curbele începeau s?? apar?? pe traseul Hemeiu? ââ??â?? Gârleni<i></i>
Semnal de trecere spre Bac??u dinspre Piatra Neam?<i></i>
în aliniament pe linia 509, c??tre Gârleni<i></i>
O linie de înalt?? tensiune construit?? prin mijlocul p??durii<i></i>
Dup?? vreo 13 kilometri de Bac??u, Trenul Personal avea oprire în Gara Gârleni. Comuna se întinde la sud pân?? la p??durile din zon??, iar la nord pân?? la râul Bistri?a. Aici a avut loc un mic-mare scandal despre presupusele OZN-uri care au survolat zona. Nu ?tiu s?? v?? spun dac?? au trecut sau nu OZN-uri, dar cu siguran??? lungimea celor trei linii construite este de aproape 800 de metri, gara fiind construit?? în 1885. Aspectul actual al cl??dirii este atr??g??tor, fa?ada dinspre tren fiind din c??r??mid?? ro?ie.
Trenul intra în sta?ia Gârleni<i></i>
Semnale de ie?ire din sta?ie c??tre Bac??u<i></i>
Peronul G??rii Gârleni<i></i>
Gara Gârleni ?i impiegatul de mi?care<i></i>
Trenul p??r??sea Gara Gârleni... <i></i>
14:30<i></i>
Vecin cu satele Gârleni, satul Lespezi-Bac??u are acces la calea ferat??. Acest punct de oprire a fost înfiin?at dup?? 1937. Ca puncte de atrac?ie ce ne ofer?? aceast?? localitate ar fi piscina din sat sau din S??rata (o alt?? localitate apropiat??) sau biserica catolic?? din Gârleni, dat fiind faptul c?? aici cre?tinii sunt catolici.
Spre Lespezi-Bac??u<i></i>
Stâlpii de telegraf ?i o trecere la nivel semnalizat?? cu Crucea Sfântului Andrei<i></i>
Peronul Haltei Lespezi-Bac??u<i></i>
Spre Racova<i></i>
Urma s?? trecem peste râul Bistri?a<i></i>
Stâlpul de telegraf înecat în Râul Bistri?a<i></i>
Podul rutier peste Bistri?a<i></i>
Trenul cu etaj ?i Sulzer la comand?? se apropia de Halta Racova<i></i>
14:40<i></i>
La 20 kilometri feroviari de Bac??u, Trenul Personal oprea în Halta Racova. Aceast?? comun?? are un site foarte dr??gu? de unde pute?i g??si informa?ii interesante despre aceast?? localitate. Din punct de vedere istoric, aceast?? halt?? apare ca fiind înfiin?at?? în 1952.
Halta Racova<i></i>
Semnalul de avarie la trecerea la nivel<i></i>
Linie dezafectat?? în Sta?ia Racova<i></i>
Spre Buhu?i<i></i>
Canalul Uzinei hidroenergetice de la Racova<i></i>
Semafor mecanic... ajuns ââ???žoale ?i ulceleââ?? <i></i>
Cartier de vile în Buhu?i<i></i>
Trenul de Bicaz cu DA-1291 se apropia de ultima sta?ie... Buhu?i<i></i>
Spre Buhu?i<i></i>
La marginea jude?ului Bac??u ?i de-a lungul liniei 509, Bac??u ââ??â?? Bicaz, g??sim ora?ul Buhu?i. Aici a fost una dintre cele mai mari fabrici de postav din Europa, localitatea înflorind mai ales în vremea comunismului. Ulterior, falimentul este cuvântul descriptiv despre ceea ce a fost cândva fabrica de stofe. îns?? mai multe informa?ii despre agen?ii economici de aici v?? invit s?? accesa?i site-ul dedicat ora?ului. Din punct de vedere turistic, împrejurimile ofer?? loc de lini?te sufleteasc?? ?i izvoare culturale: M??n??stirea Ciolpani, M??n??stirea Runc, Sinagoga, Muzeul de Istorie ?i Casa memorial?? a oceanografului Ion Borcea.
Trenul intra în Gara Buhu?i<i></i>
Baza de recep?ie a fabricii de stofe din Buhu?i cu acces la linia ferat??<i></i>
Din ce în ce mai multe linii în Gara Buhu?i<i></i>
Peronul G??rii Buhu?i<i></i>
15:00<i></i>
Spuneam mai devreme c?? Trenul Personal Bac??u ââ??â?? Bicaz cu locomotiva DA-1291 avea s?? aib?? ultimul punct de oprire Gara Buhu?i. Ei bine, dragi pasiona?i, am avut ghinionul ca locomotiva s?? se strice!! Pur ?i simplu nu putea s?? porneasc?? de pe loc, motorul auzindu-se cum tura ?iââ??Â? cam atât. ???ži uite a?a planul meu de a ajunge la Bicaz se ducea pe apa... Bistri?ei.
S?? fie oare locomotiva salvatoare? <i></i>
Locomotiva p??rea a apar?ine unui operator privat<i></i>
DA-294, o locomotiv?? care nu era cu gânduri de salvare<i></i>
15:10<i></i>
Din direc?ia Bac??u sosea locomotiva DA-294 care apar?inea CargoTransVagon ?i urma s?? plece spre direc?ia Bicaz.
DA-294 a?teptând cale liber?? c??tre Bicaz<i></i>
15:20<i></i>
Lâng?? trenul nostru a?tepta locomotiva diesel-electric?? DA-294 care a?tepta crucea cu Trenul Personal 5462, Piatra Neam? ââ??â?? Bac??u. Acesta sosea în Buhu?i cu DA-1160 ?i cu trei vagoane de c??l??tori, dintre care unul era etajat, 26-26. Dup?? plecarea acestuia c??tre Bac??u, locomotiva DA-294 plec?? spre Bicaz. Al??turi de al?i zeci de c??l??toriââ??Â? înc?? a?teptam în Gara Buhu?i de 100 de minute o locomotiv?? de ajutor s?? plec??m mai departe c??tre Bicaz.
Trenul Personal Piatra Neam? - Bac??u sosea în Gara Buhu?i<i></i>
DA-1160 cu Trenul Personal Bac??u - Piatra-Neam?<i></i>
Trenul pleca spre Bac??u<i></i>
Locomotiva de la CTF lua drumul Bicazului, iar Trenul Personal plângea pe linia 1<i></i>
16:00<i></i>
Timp de câteva zeci de minute, n-am avut altceva ce s?? fac decât s?? admir trenul garat în sta?ie cu locomotiva DA-1291 defect??, uitându-m?? cu ochi mari spre direc?ia Bac??u dup?? o locomotiv?? de rezerv??. Nu mi s-a mai întâmplat niciodat?? ca trenul cu care c??l??toream s?? se fi stricat, darââ??Â? inevitabilul s-a produs. Nu era vinovat mecanicul sau linia, ci starea precar?? a locomotivei care probabil nu a beneficiat de o revizie ca la carte, motivul nefiind altul decât lipsa de interes ?i de bani. Cu o astfel de flot?? de vehicule, CFR-ul nu poate a?tepta respect din partea c??l??torilor sau a agen?ilor economiciââ??Â?<i></i>
DA-1291, dat?? defect?? cu Trenul Personal Bac??u-Bicaz<i></i>
16:20<i></i>
Iat?? c??, dragi cititori, dup?? o or?? ?i jum??tate de a?teptare, se z??rea o locomotiv?? venind dinspre Bac??u. Era DA-877, nu avea fluier ca DA-1291, îns?? în schimb i se învârtea axul motorul ?i avea chef de munc?? trimi?ând lucru mecanic util ?inei.
Locomotiva salvatoare a sosit în Gara Buhu?i<i></i>
DA-877 se cupla la Noul Tren Personal Bac??u ââ??â?? Bicaz<i></i>
Dup?? aproape 2 ore de stat în Buhu?i, trenul pleca mai departe c??tre Bicaz<i></i>
16:40<i></i>
Locomotiva de ajutor ?i-a luat în serios misiunea de a tracta trenul spre Bicaz, deci c??l??toria cu noul Tren Personal cu 2 locomotive începea din nou. Mi-a p??rut foarte r??u c?? dorin?a de a ajunge la Bicaz nu mai era posibil?? întrucât singurul tren care pleca din Bicaz spre Bac??u era la ora 20, iar p??rin?ii m?? a?teptau acas?? pân?? la 22. A?a c?? trebuia s?? cobor la Piatra Neam? ?i de acolo s?? aleg varianta transportului rutier pân?? în F??lticeni.
Trenul mergea c??tre Costi?a<i></i>
Cl??direa Sta?iei Costi?a<i></i>
Vi??? de vie cultivat?? într-un sat de lâng?? Costi?a<i></i>
în aliniament, spre Podoleni<i></i>
Aten?ie la tren! <i></i>
Spre Piatra-Neam?<i></i>
Spre Bac??u<i></i>
Trenul î?i continua c??l??toria c??tre Podoleni<i></i>
16:50<i></i>
Gara Podoleni a fost înfiin?at?? în 1892 ?i este dirijat?? de semafoare mecanice, care, la rândul lor, sunt controlate de acari. în trecut, mai exact în 1952 s-a construit linia c??tre depozitul ANRS Podoleni, numit ?i Depozitul de Rezerve de Stat. în plimbarea de atunci nu am fotografiat decât de la geamul cu vedere la sud, iar calea ferat?? industrial?? era amplasat?? c??tre nord. Promit s?? revin cu imagini concludente în viitor!
Semaforul de intrare în Gara Podoleni<i></i>
Acarii din Podoleni<i></i>
Semafor mecanic de ie?ire din Gara Podoleni<i></i>
Liniile G??rii Podoleni<i></i>
Pe o linie din Podoleni am v??zut un vagon Eakkmos (patru osii, descoperit, cu autodesc??rcare. A fost produs secolul trecut la Pa?cani, iar capacitatea celor doua bene a vagonului este de 30 mc. Bascularea poate fi mecanic?? sau pneumatic??, iar boghiurile sunt de tipul Y25 Cs. Tot în Podoleni ne-am întâlnit cu Trenul Personal 5464, Piatra Neam? ââ??â?? Bac??u, compus din dou?? vagoane de c??l??tori ?i locomotiva diesel-electric?? de 2100 de cai putere cu motor General Motors.
Vagon de marf?? Eakkmos descoperit ?i autodescarcabil<i></i>
LDE-GM 980 cu Trenul Personal Piatra Neam? ââ??â?? Bac??u<i></i>
???ži s-a dus spre Bac??u<i></i>
Un acar de ga?c?? din Podoleni îmi indica paleta verde<i></i>
Trenul intra în ultima curb?? pân?? la Piatra Neam?<i></i>
Semaforul mecanic de intrare în Gara Podoleni dinspre Piatra Neam?<i></i>
Indicatoare montate pe linia 509, Bac??u ââ??â?? Bicaz<i></i>
Spre Z??ne?ti Neam?<i></i>
17:00<i></i>
Deja la 40 kilometri dep??rtare de Bac??u, peisajul începea s?? fie conturat de liniile bleu ale mun?ilor din dep??rt??ri. Urm??toarea sta?ie în care trenul trebuia s?? opreasc?? era Z??ne?ti. Construit?? dup?? 1937, cl??direa haltei ad??poste?te locul de a?teptare pentru cei care vor s?? c??l??toreasc?? cu trenul. Localitatea ocup?? o pozi?ie central?? în depresiunea Crac??u-Bistri?a, fiind situat?? imediat în aval de confluen?a celor dou?? râuri.
Un tractora? mai harnic pe Valea Bistri?ei<i></i>
Trenul trecea peste canalul Bistri?a de la Z??ne?ti<i></i>
Aceast?? ap?? se va v??rsa în Râul Bistri?a<i></i>
Halta Z??ne?ti-Neam?<i></i>
Aici vin cei din comuna Z??ne?ti s?? se urce în tren<i></i>
Spre Roznov<i></i>
Canal pentru traversarea apelor râului Crac??u peste Canalul Bistri?a<i></i>
Canalul râului Crac??u cu apa numai bun?? (sau nu) de sc??ldat<i></i>
Roznovul este un ora? din jude?ul Neam? unde s-a construit în vremea socialismului un combinat chimic care producea îngr?????minte azotoase, acid sulfuric ?i al?i compu?i chimici industriali. Resursele lemnoase din zon?? au dus la înfiin?area a diferite intreprinderi de prelucrare a lemnului. Din punct de feroviar, linia 509 a oferit acces pe linia ferat?? multor societ???i: Azochim Roznov, Combinatul de Fire Sintetice S??vine?ti, Rozforest Rozov, Comcereal etc. Gara Roznov apare ca o cl??dire modern?? ?i cu un peron primitor, iar centrul de comand?? CED a impus folosirea de semnale luminoase.
Trenul intra în Gara Roznov<i></i>
O pasarel?? peste linia Bac??u ââ??â?? Bicaz<i></i>
Gara Roznov<i></i>
Arbu?ti ?i o cl??dire de gar?? cochet??<i></i>
Cl??direa centrului de comand?? din Roznov ?i impiegatu-i grijuliu<i></i>
17:10<i></i>
Mai erau 15 kilometri pân?? în Piatra Neam?, iar soarele se apropia vertiginos de orizontul conturat în zigzag de c??tre mun?ii Bistri?ei. Plecarea din Roznov a fost comandat?? de impiegatul dispozitor de mi?care din centrul de comand?? Roznov. Pe una dintre liniile îndep??rtate sta?iona un vagon al S.C. CNCF ââ???žCFRââ?? S.A., UWEacs, în timp ce pe o linie ce apar?inea unui operator economic ââ??â?? un vagon de marf?? Rils. Dup?? observarea acestor vehicule feroviare, mi-am focusat aten?ia spre peisajele de podi?, care în curând aveau s?? se termine ?i s?? lase loc mun?ilor.
UWEacs pe una dintre liniile G??rii Roznov<i></i>
Un vagon de marf?? Rils<i></i>
Silozul din Roznov<i></i>
Spre S??vine?ti<i></i>
Peisaj subcarpatic de lâng?? Piatra-Neam?<i></i>
Mun?ii începeau s?? se arate<i></i>
La 5 kilometri de Roznov, trenul personal cu care c??l??toream avea s?? opreasc?? în Halta S??vine?ti. Aici peisajul era pustiu, îns?? turnurile ?i priveli?tea industrial?? din zon?? vor s?? aminteasc?? faima locului din trecut: Combinatul de fire ?i fibre sintetice. Ce-a mai r??mas din trecut pute?i urm??ri în fotografia ce urmeaz??, îns?? v?? mai spun c?? tot aici mai exist?? ?i un institut de cercet??ri cu rol în cercetare, produc?ie ?i oferind servicii de analize de laborator pentru diferite produse chimice.
Halta S??vine?ti<i></i>
Combinatul de îngr?????minte chimice azotoase<i></i>
Trenul pleca din S??vine?ti<i></i>
Spre Dumbrava<i></i>
V?? spuneam în reportajul anterior despre c??l??toria FeRoviaR?? între F??lticeni ?i Bac??u ?i tot atunci v?? promiteam continuarea peripe?iei pân?? la Bicaz. Dar ve?i vedea c?? în acea zi n-am ajuns la Bicaz, ultima sta?ie a Trenului Personal de pe linia secundar?? 509, Bac??u-Bicaz, din cauza defect??rii locomotivei într-una dintre sta?iile traseului.<i></i>
DA-1291, dat?? defect?? cu Trenul Personal Bac??u-Bicaz<i></i>
Aceast?? cale ferat?? sau, mai bine zis, acest traseu feroviar a fost conceput înc?? din 1883 de c??tre ing. Elie Radu. Construc?ia tronsonului a fost realizat?? în trei etape, dintre care în prima etap?? (1883-1885) a fost finalizat tronsonul Bac??u ââ??â?? Piatra (gara veche, situat?? în apropierea g??rii Piatra Neam?) cu ecartament de 1.000 mm, în cea de-a doua etap?? (1890-1892) ecartamentul c??ii ferate s-a normalizat la 1435 de mm sub îndrumarea ing. Anghel Saligny, iar în cea de-a treia, mult mai târziu (1949-1952), când s-a realizat leg??tura de 25,5 km dintre Piatra Neam? ?i Bicaz.
Linia porne?te din Bac??u (184 m altitudine), din lunca Siretului pân?? în apropiere de Buhu?i, iar mai departe c??tre Piatra Neam? linia urc?? pân?? la Bicaz (432 metri), la poalele Mun?ilor Ceahl??u, pe Valea Bistri?ei ?i prin Mun?ii Bistri?ei.
în continuare v?? invit s?? urm??ri?i c??l??toria pe linia secundar?? 509 pân?? la Piatra Neam?, linie care trece peste mai multe canale cu ap?? cu rol în producerea hidroenergiei, linie cu trafic comandat atât cu semnale luminoase, cât ?i cu semafoare mecanice, linie cu o bogat?? re?ea de c??i ferate industriale c??tre: Carpat Cement, Peco, Remat, Comat, Fabrica de Stofe, Fibrex S??vine?ti. De asemenea, multe alte vagoane de marf?? interesante erau p??r??site prin sta?ii, care aminteau de activitatea înfloritoare din trecut, iar peisajele specifice zonei de deal ?i de munte aminteau c?? suntem în România. <i></i>
Gara Piatra Neam?<i></i>
13:50<i></i>
Ora de plecare a trenului se apropia, a?a c?? mi-am ocupat locul în ultimul vagon etajat. Personalul 5453, Bac??u ââ??â?? Bicaz, era o ram?? de tren etajat cu vagoane seria 26-17 ?i 16-17, iar locomotiva de trac?iune ââ??â?? DA-1291 avea în frunte un fluier melodios. Cu aceast?? ma?in?? m-am mai întâlnit ?i pe 1 iunie 2008 la Ungureni, jude?ul Boto?ani, tractând Trenul Personal Ia?i ââ??â?? Dorohoi.
Trenul Personal Bac??u ââ??â?? Bicaz<i></i>
în timp ce a?teptam fluierul locomotivei ?i plecarea spre Bicaz, pe o linie din apropiere am v??zut o manevr?? intercalat?? interesant??. Nu mai v??zusem o astfel de situa?ie pân?? acum, drept pentru care am filmat-o ?i o pute?i urm??ri în acest clip.
Un utilaj de cale ferat?? UAM-215MB<i></i>
Locomotiva diesel-electric?? DA-1343<i></i>
Vagoane de marf?? Rils manevrate intercalat<i></i>
Vagoane cu containere în Gara Bac??u<i></i>
14:00<i></i>
între timp, trenul plecase din Gara Bac??u ?i se încadra ?i trecea peste toate macazurile f??cute pe linie ab??tut?? sau direct??, în final acesta aflându-se pe linia secundar?? 509.
Un cântar ?i 4 vinciuri gata de treab??<i></i>
14:10<i></i>
Cu ocazia acestei c??l??torii am putut observa mai bine Depoul de locomotive Bac??u, precum ?i câteva vagoane înregistrate cu litera de serie ââ???žUââ??Â, fiind în administra?ia intern?? CFR ?i având sta?ia de domiciliu la Ia?i. Tot atunci, o echip?? de la linii dezafectau sau înlocuiau un cupon de cale ferat??.
Vagoanele etajate care mergeau c??tre Bicaz fa???-n fa??? cu un convoi de vagoane seria U<i></i>
Câteva vehicule feroviare pe 2 osii având litera de serie U<i></i>
Oamenii de la linii care înlocuiau/dezafectau traversele de cale ferat??<i></i>
Depoul Bac??u<i></i>
Trenul ataca prima curb?? de pe linia 509, Bac??u ââ??â?? Bicaz<i></i>
O remiz?? de locomotiv?? foarte veche<i></i>
în curtea unei societ???i comerciale care se ocupa cu prelucrare lemnului am v??zut o locomotiv?? diesel-hidraulic?? LDH70. Avea inscrip?ionat pe toate p??r?ile cutiei ââ???žDiana Forestââ??Â. M?? ajuta?i voi s-o identific?
O foarte frumoas?? locomotiv?? LDH70 pe care scria Diana Forest<i></i>
Din locomotiva diesel-electric?? de 2100 de cai putere ie?ea fum negru, auzindu-se în acela?i timp motorul Sulzer12LDA28 turat. Linia era în aliniament ?i vagoanele dansau din când în când la trecerea peste pode?ele de pe traseu.
Spre Hemeiu?<i></i>
Trecere la nivel cu calea ferat??<i></i>
Semnal luminos de trecere c??tre Bac??u<i></i>
Un pode? pe linia 509<i></i>
în linie dreapt?? ?i d??m semnale! <i></i>
Pe sub acest pode? treceau apele înainte... acum au secat! <i></i>
Un tablier al unui pode? mai înalt<i></i>
Trecere la nivel cu drumul care leag?? localitatea Lilieci de Hemeiu?<i></i>
Semnal de ie?ire c??tre Bac??u din Hemeiu? Hm. <i></i>
14:20<i></i>
Aici la Hemeiu? se afl?? Parcul dendrologic Hemeiu?. Aceast?? unitate se ocup?? de cercetarea ?i climatizarea speciilor exotice de interes forestier. Spre exemplu, inginerii silvici de aici acomodeaz?? specii r???inoase din Asia, Europa ?i chiar America de Nord. Din punct de vedere FeRoviaR, despre aceast?? halt?? putem spune c?? a avut în anul 2000 dou?? linii ?i a fost înfiin?at?? în 1913, o dat?? cu sta?iile Dumbrava ?i Piatra Neam?.
Peronul Haltei Hemeiu?<i></i>
Trenul c??l??torea pe lâng?? Parcul Dendrologic Hemeiu?<i></i>
Semnal de intrare in Hemeiu? Hm. dinspre Piatra Neam?<i></i>
Spre Gârleni<i></i>
Coad?? de ma?ini la trecerea la nivel<i></i>
Curbele începeau s?? apar?? pe traseul Hemeiu? ââ??â?? Gârleni<i></i>
Semnal de trecere spre Bac??u dinspre Piatra Neam?<i></i>
în aliniament pe linia 509, c??tre Gârleni<i></i>
O linie de înalt?? tensiune construit?? prin mijlocul p??durii<i></i>
Dup?? vreo 13 kilometri de Bac??u, Trenul Personal avea oprire în Gara Gârleni. Comuna se întinde la sud pân?? la p??durile din zon??, iar la nord pân?? la râul Bistri?a. Aici a avut loc un mic-mare scandal despre presupusele OZN-uri care au survolat zona. Nu ?tiu s?? v?? spun dac?? au trecut sau nu OZN-uri, dar cu siguran??? lungimea celor trei linii construite este de aproape 800 de metri, gara fiind construit?? în 1885. Aspectul actual al cl??dirii este atr??g??tor, fa?ada dinspre tren fiind din c??r??mid?? ro?ie.
Trenul intra în sta?ia Gârleni<i></i>
Semnale de ie?ire din sta?ie c??tre Bac??u<i></i>
Peronul G??rii Gârleni<i></i>
Gara Gârleni ?i impiegatul de mi?care<i></i>
Trenul p??r??sea Gara Gârleni... <i></i>
14:30<i></i>
Vecin cu satele Gârleni, satul Lespezi-Bac??u are acces la calea ferat??. Acest punct de oprire a fost înfiin?at dup?? 1937. Ca puncte de atrac?ie ce ne ofer?? aceast?? localitate ar fi piscina din sat sau din S??rata (o alt?? localitate apropiat??) sau biserica catolic?? din Gârleni, dat fiind faptul c?? aici cre?tinii sunt catolici.
Spre Lespezi-Bac??u<i></i>
Stâlpii de telegraf ?i o trecere la nivel semnalizat?? cu Crucea Sfântului Andrei<i></i>
Peronul Haltei Lespezi-Bac??u<i></i>
Spre Racova<i></i>
Urma s?? trecem peste râul Bistri?a<i></i>
Stâlpul de telegraf înecat în Râul Bistri?a<i></i>
Podul rutier peste Bistri?a<i></i>
Trenul cu etaj ?i Sulzer la comand?? se apropia de Halta Racova<i></i>
14:40<i></i>
La 20 kilometri feroviari de Bac??u, Trenul Personal oprea în Halta Racova. Aceast?? comun?? are un site foarte dr??gu? de unde pute?i g??si informa?ii interesante despre aceast?? localitate. Din punct de vedere istoric, aceast?? halt?? apare ca fiind înfiin?at?? în 1952.
Halta Racova<i></i>
Semnalul de avarie la trecerea la nivel<i></i>
Linie dezafectat?? în Sta?ia Racova<i></i>
Spre Buhu?i<i></i>
Canalul Uzinei hidroenergetice de la Racova<i></i>
Semafor mecanic... ajuns ââ???žoale ?i ulceleââ?? <i></i>
Cartier de vile în Buhu?i<i></i>
Trenul de Bicaz cu DA-1291 se apropia de ultima sta?ie... Buhu?i<i></i>
Spre Buhu?i<i></i>
La marginea jude?ului Bac??u ?i de-a lungul liniei 509, Bac??u ââ??â?? Bicaz, g??sim ora?ul Buhu?i. Aici a fost una dintre cele mai mari fabrici de postav din Europa, localitatea înflorind mai ales în vremea comunismului. Ulterior, falimentul este cuvântul descriptiv despre ceea ce a fost cândva fabrica de stofe. îns?? mai multe informa?ii despre agen?ii economici de aici v?? invit s?? accesa?i site-ul dedicat ora?ului. Din punct de vedere turistic, împrejurimile ofer?? loc de lini?te sufleteasc?? ?i izvoare culturale: M??n??stirea Ciolpani, M??n??stirea Runc, Sinagoga, Muzeul de Istorie ?i Casa memorial?? a oceanografului Ion Borcea.
Trenul intra în Gara Buhu?i<i></i>
Baza de recep?ie a fabricii de stofe din Buhu?i cu acces la linia ferat??<i></i>
Din ce în ce mai multe linii în Gara Buhu?i<i></i>
Peronul G??rii Buhu?i<i></i>
15:00<i></i>
Spuneam mai devreme c?? Trenul Personal Bac??u ââ??â?? Bicaz cu locomotiva DA-1291 avea s?? aib?? ultimul punct de oprire Gara Buhu?i. Ei bine, dragi pasiona?i, am avut ghinionul ca locomotiva s?? se strice!! Pur ?i simplu nu putea s?? porneasc?? de pe loc, motorul auzindu-se cum tura ?iââ??Â? cam atât. ???ži uite a?a planul meu de a ajunge la Bicaz se ducea pe apa... Bistri?ei.
S?? fie oare locomotiva salvatoare? <i></i>
Locomotiva p??rea a apar?ine unui operator privat<i></i>
DA-294, o locomotiv?? care nu era cu gânduri de salvare<i></i>
15:10<i></i>
Din direc?ia Bac??u sosea locomotiva DA-294 care apar?inea CargoTransVagon ?i urma s?? plece spre direc?ia Bicaz.
DA-294 a?teptând cale liber?? c??tre Bicaz<i></i>
15:20<i></i>
Lâng?? trenul nostru a?tepta locomotiva diesel-electric?? DA-294 care a?tepta crucea cu Trenul Personal 5462, Piatra Neam? ââ??â?? Bac??u. Acesta sosea în Buhu?i cu DA-1160 ?i cu trei vagoane de c??l??tori, dintre care unul era etajat, 26-26. Dup?? plecarea acestuia c??tre Bac??u, locomotiva DA-294 plec?? spre Bicaz. Al??turi de al?i zeci de c??l??toriââ??Â? înc?? a?teptam în Gara Buhu?i de 100 de minute o locomotiv?? de ajutor s?? plec??m mai departe c??tre Bicaz.
Trenul Personal Piatra Neam? - Bac??u sosea în Gara Buhu?i<i></i>
DA-1160 cu Trenul Personal Bac??u - Piatra-Neam?<i></i>
Trenul pleca spre Bac??u<i></i>
Locomotiva de la CTF lua drumul Bicazului, iar Trenul Personal plângea pe linia 1<i></i>
16:00<i></i>
Timp de câteva zeci de minute, n-am avut altceva ce s?? fac decât s?? admir trenul garat în sta?ie cu locomotiva DA-1291 defect??, uitându-m?? cu ochi mari spre direc?ia Bac??u dup?? o locomotiv?? de rezerv??. Nu mi s-a mai întâmplat niciodat?? ca trenul cu care c??l??toream s?? se fi stricat, darââ??Â? inevitabilul s-a produs. Nu era vinovat mecanicul sau linia, ci starea precar?? a locomotivei care probabil nu a beneficiat de o revizie ca la carte, motivul nefiind altul decât lipsa de interes ?i de bani. Cu o astfel de flot?? de vehicule, CFR-ul nu poate a?tepta respect din partea c??l??torilor sau a agen?ilor economiciââ??Â?<i></i>
DA-1291, dat?? defect?? cu Trenul Personal Bac??u-Bicaz<i></i>
16:20<i></i>
Iat?? c??, dragi cititori, dup?? o or?? ?i jum??tate de a?teptare, se z??rea o locomotiv?? venind dinspre Bac??u. Era DA-877, nu avea fluier ca DA-1291, îns?? în schimb i se învârtea axul motorul ?i avea chef de munc?? trimi?ând lucru mecanic util ?inei.
Locomotiva salvatoare a sosit în Gara Buhu?i<i></i>
DA-877 se cupla la Noul Tren Personal Bac??u ââ??â?? Bicaz<i></i>
Dup?? aproape 2 ore de stat în Buhu?i, trenul pleca mai departe c??tre Bicaz<i></i>
16:40<i></i>
Locomotiva de ajutor ?i-a luat în serios misiunea de a tracta trenul spre Bicaz, deci c??l??toria cu noul Tren Personal cu 2 locomotive începea din nou. Mi-a p??rut foarte r??u c?? dorin?a de a ajunge la Bicaz nu mai era posibil?? întrucât singurul tren care pleca din Bicaz spre Bac??u era la ora 20, iar p??rin?ii m?? a?teptau acas?? pân?? la 22. A?a c?? trebuia s?? cobor la Piatra Neam? ?i de acolo s?? aleg varianta transportului rutier pân?? în F??lticeni.
Trenul mergea c??tre Costi?a<i></i>
Cl??direa Sta?iei Costi?a<i></i>
Vi??? de vie cultivat?? într-un sat de lâng?? Costi?a<i></i>
în aliniament, spre Podoleni<i></i>
Aten?ie la tren! <i></i>
Spre Piatra-Neam?<i></i>
Spre Bac??u<i></i>
Trenul î?i continua c??l??toria c??tre Podoleni<i></i>
16:50<i></i>
Gara Podoleni a fost înfiin?at?? în 1892 ?i este dirijat?? de semafoare mecanice, care, la rândul lor, sunt controlate de acari. în trecut, mai exact în 1952 s-a construit linia c??tre depozitul ANRS Podoleni, numit ?i Depozitul de Rezerve de Stat. în plimbarea de atunci nu am fotografiat decât de la geamul cu vedere la sud, iar calea ferat?? industrial?? era amplasat?? c??tre nord. Promit s?? revin cu imagini concludente în viitor!
Semaforul de intrare în Gara Podoleni<i></i>
Acarii din Podoleni<i></i>
Semafor mecanic de ie?ire din Gara Podoleni<i></i>
Liniile G??rii Podoleni<i></i>
Pe o linie din Podoleni am v??zut un vagon Eakkmos (patru osii, descoperit, cu autodesc??rcare. A fost produs secolul trecut la Pa?cani, iar capacitatea celor doua bene a vagonului este de 30 mc. Bascularea poate fi mecanic?? sau pneumatic??, iar boghiurile sunt de tipul Y25 Cs. Tot în Podoleni ne-am întâlnit cu Trenul Personal 5464, Piatra Neam? ââ??â?? Bac??u, compus din dou?? vagoane de c??l??tori ?i locomotiva diesel-electric?? de 2100 de cai putere cu motor General Motors.
Vagon de marf?? Eakkmos descoperit ?i autodescarcabil<i></i>
LDE-GM 980 cu Trenul Personal Piatra Neam? ââ??â?? Bac??u<i></i>
???ži s-a dus spre Bac??u<i></i>
Un acar de ga?c?? din Podoleni îmi indica paleta verde<i></i>
Trenul intra în ultima curb?? pân?? la Piatra Neam?<i></i>
Semaforul mecanic de intrare în Gara Podoleni dinspre Piatra Neam?<i></i>
Indicatoare montate pe linia 509, Bac??u ââ??â?? Bicaz<i></i>
Spre Z??ne?ti Neam?<i></i>
17:00<i></i>
Deja la 40 kilometri dep??rtare de Bac??u, peisajul începea s?? fie conturat de liniile bleu ale mun?ilor din dep??rt??ri. Urm??toarea sta?ie în care trenul trebuia s?? opreasc?? era Z??ne?ti. Construit?? dup?? 1937, cl??direa haltei ad??poste?te locul de a?teptare pentru cei care vor s?? c??l??toreasc?? cu trenul. Localitatea ocup?? o pozi?ie central?? în depresiunea Crac??u-Bistri?a, fiind situat?? imediat în aval de confluen?a celor dou?? râuri.
Un tractora? mai harnic pe Valea Bistri?ei<i></i>
Trenul trecea peste canalul Bistri?a de la Z??ne?ti<i></i>
Aceast?? ap?? se va v??rsa în Râul Bistri?a<i></i>
Halta Z??ne?ti-Neam?<i></i>
Aici vin cei din comuna Z??ne?ti s?? se urce în tren<i></i>
Spre Roznov<i></i>
Canal pentru traversarea apelor râului Crac??u peste Canalul Bistri?a<i></i>
Canalul râului Crac??u cu apa numai bun?? (sau nu) de sc??ldat<i></i>
Roznovul este un ora? din jude?ul Neam? unde s-a construit în vremea socialismului un combinat chimic care producea îngr?????minte azotoase, acid sulfuric ?i al?i compu?i chimici industriali. Resursele lemnoase din zon?? au dus la înfiin?area a diferite intreprinderi de prelucrare a lemnului. Din punct de feroviar, linia 509 a oferit acces pe linia ferat?? multor societ???i: Azochim Roznov, Combinatul de Fire Sintetice S??vine?ti, Rozforest Rozov, Comcereal etc. Gara Roznov apare ca o cl??dire modern?? ?i cu un peron primitor, iar centrul de comand?? CED a impus folosirea de semnale luminoase.
Trenul intra în Gara Roznov<i></i>
O pasarel?? peste linia Bac??u ââ??â?? Bicaz<i></i>
Gara Roznov<i></i>
Arbu?ti ?i o cl??dire de gar?? cochet??<i></i>
Cl??direa centrului de comand?? din Roznov ?i impiegatu-i grijuliu<i></i>
17:10<i></i>
Mai erau 15 kilometri pân?? în Piatra Neam?, iar soarele se apropia vertiginos de orizontul conturat în zigzag de c??tre mun?ii Bistri?ei. Plecarea din Roznov a fost comandat?? de impiegatul dispozitor de mi?care din centrul de comand?? Roznov. Pe una dintre liniile îndep??rtate sta?iona un vagon al S.C. CNCF ââ???žCFRââ?? S.A., UWEacs, în timp ce pe o linie ce apar?inea unui operator economic ââ??â?? un vagon de marf?? Rils. Dup?? observarea acestor vehicule feroviare, mi-am focusat aten?ia spre peisajele de podi?, care în curând aveau s?? se termine ?i s?? lase loc mun?ilor.
UWEacs pe una dintre liniile G??rii Roznov<i></i>
Un vagon de marf?? Rils<i></i>
Silozul din Roznov<i></i>
Spre S??vine?ti<i></i>
Peisaj subcarpatic de lâng?? Piatra-Neam?<i></i>
Mun?ii începeau s?? se arate<i></i>
La 5 kilometri de Roznov, trenul personal cu care c??l??toream avea s?? opreasc?? în Halta S??vine?ti. Aici peisajul era pustiu, îns?? turnurile ?i priveli?tea industrial?? din zon?? vor s?? aminteasc?? faima locului din trecut: Combinatul de fire ?i fibre sintetice. Ce-a mai r??mas din trecut pute?i urm??ri în fotografia ce urmeaz??, îns?? v?? mai spun c?? tot aici mai exist?? ?i un institut de cercet??ri cu rol în cercetare, produc?ie ?i oferind servicii de analize de laborator pentru diferite produse chimice.
Halta S??vine?ti<i></i>
Combinatul de îngr?????minte chimice azotoase<i></i>
Trenul pleca din S??vine?ti<i></i>
Spre Dumbrava<i></i>
