- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
19 august 2008 -=- M510, M500: Excursie FeRoviaR?? F??lticeni - Pa?cani - Bac??u<i></i>
Având dorin?a de a admira cât mai multe ?i cât mai mult din re?eaua de cale ferat?? din Moldova, m-am pornit într-o frumoas?? diminea??? de var?? c??tre Bicazââ??Â? Pân?? acolo trebuia s?? parcurg 217 kilometri, s?? schimb 4 trenuri personale ?i s?? circul efectiv cu trenul aproximativ 4 ore. Linia 509, Bac??u ââ??â?? Bicaz, cu o lungime de 86 de kilometri va fi prezentat?? într-un fotoreportaj viitor, urmând ca în continuare s?? v?? relatez despre c??l??toria pân?? la Bac??u.
Din F??lticeni, Trenul Personal spre Dolhasca î?i a?tepta c??l??torii dis-de-diminea???. Mai departe, c??tre Pa?cani, un alt Tren Personal de la Suceava oprea în Dolhasca. în Pa?cani, nod feroviar important în Moldova, multe trenuri plecau spre multe destina?ii. Eu aveam s??-l aleg pe cel care pleca spre Bac??u, ca de acolo s?? prind leg??tura c??tre Bicaz. Dar cum socoteala de-acas?? nu se potrive?te cu cea din târg, ve?i vedea cum Bicazul a r??mas nefotografiat în acea zi ?i cum unele locomotive ale CFR-ului nu mai reu?esc s??-?i ââ???žfac??ââ?? meseria. Dar pân?? atunci, la drum c??tre Bac??u într-o c??l??torie de 131 de kilometri (F??lticeni - Bac??u)!<i></i>
Locomotiva electric?? EA-725 versus Cornul (cam rotund elââ??Â?) ?i Laptele (b??tut) unui pasionat FeRoviaR<i></i>
06:20<i></i>
La o or?? matinal??, Trenul Personal F??lticeni ââ??â?? Dolhasca î?i a?tepta c??l??torii dornici de o plimbare pân?? la Dolhasca sau pân?? în satele de pe linia secundar?? 510.
Semafor mecanic indicând LIBER c??tre Dolhasca<i></i>
Trenul Personal F??lticeni ââ??â?? Dolhasca<i></i>
06:30<i></i>
Dac?? în urm?? cu câteva zile când plecam spre Ia?i Soarele era pu?in mai sus pe cer, iat?? c?? pe 19 august 2008 steaua vie?ii abia se z??rea dup?? dealurile podi?ului F??lticenilor.
Soarele r??s??rea la F??lticeni<i></i>
06:40<i></i>
în drumul lui spre Dolhasca, trenul oprea în Preute?ti. O salcie b??trân?? se alinia odat?? cu linia de cale ferat??, iar Soarele tot urca pe cer.
Trenul oprea în Halta Preute?ti<i></i>
06:50<i></i>
Atât la Arghiraââ??Â?
Halta Arghira<i></i>
07:00<i></i>
Cât ?i la V??meni, cl??dirile sta?iilor erau str??juite de un domn ?i, respectiv, o doamn??, care salutau respectuos mecanicul trenului.
Halta V??meni<i></i>
07:10<i></i>
Ei iat?? c?? dup?? 45 de minute de mers pe linia 510, Trenul Personal compus dintr-un automotor Desiro ajungea în Gara Dolhasca pe linia 4. O imagine memorabil?? este aceea a stâlpilor de sus?inere a liniei de contact ââ??â?? deci, linia dubl?? electrificat?? pe care circul?? trenurile cu locomotive electrice.
Catenara de pe Magistrala 500<i></i>
07:20<i></i>
Nu trecu mult timp ?i ap??ru din direc?ia Pa?cani Trenul Personal Ia?i ââ??â?? Putna. Locomotiva EA1-443 avea în spate 4 vagoane de c??l??tori.
Trenul Personal Ia?i - Putna, în b??taia primelor raze ale dimine?ii<i></i>
Cu vitez?? stabilit??, în direc?ia Suceava<i></i>
Trenul Personal Dolhasca - F??lticeni, compus din Automotorul Desiro<i></i>
07:30<i></i>
în Gara Dolhasca, pe linia 6 au sta?ionat, de-a lungul timpului, mai multe vagoane vechi de c??l??tori. Acestea s-au transformat în ââ???žlocuin?eââ?? pentru persoane. Dac??, îns??, în prezent, vagoanele nu sunt decât spa?ii de locuit, pentru istoria materialului rulant care a circulat pe re?eaua de c??i ferate din România, aceste vehicule feroviare remorcate de c??l??tori înseamn?? foarte mult. Câteva dintre aceste vagoane sunt puse pe boghiuri de tip CA (ââ???žgât de leb??d??ââ??Â) ?i alte câteva sunt sus?inute de boghiuri tip prusian.
Boghiu tip CA (STAS 5150-56) (cunoscut sub pseudonimul ââ???žgât de leb??d??ââ?? sau ââ???žtancââ??Â) ââ??â?? Mul?umesc, C??t??lin! <i></i>
Roat?? de osie cu cuzine?i ââ??â?? OC<i></i>
Cealalt?? osie a boghiului fotografiat anterior<i></i>
Suspensie secundar?? cu arcuri elicoidale duble ?i arcuri în foi<i></i>
Aparate de trac?iune, legare ?i ciocnire<i></i>
Osie cu cuzine?i, dar cu un alt tip de suspensie<i></i>
Vegeta?ia invada teritoriul boghiului prusian de vagon p??r??sit de c??l??tori<i></i>
Boghiu prusian<i></i>
Pl??cu?a de identificare a boghiului<i></i>
07:40<i></i>
în timp ce a?teptam Trenul Personal 5502, Suceava Nord ââ??â?? Pa?cani, prin Gara Dolhasca am v??zut c?? au trecut dou?? trenuri. Unul dintre acestea era Trenul Accelerat 1833/1836, Ia?i ââ??â?? Timi?oara Nord. Era format din vagoane albastre de clasa I ?i a II-a, iar locomotiva din fruntea convoiului era EA-899.
Trenul Accelerat Ia?i - Timi?oara Nord cu EA-899<i></i>
Cu vitez?? spre Suceava<i></i>
07:50<i></i>
Al doilea tren v??zut în Dolhasca în acea diminea??? era un m??rfar cu vagoane Eacs care avea la cupla de trac?iune o locomotiv?? EA cu schem?? de vopsire clasic??. V?? invit s??-i admira?i trecerea rapid?? prin gar?? în clipul Youtube.
M??rfar cu vagoane de marf?? Eacs tranzita Gara Dolhasca<i></i>
08:00<i></i>
La 8 ?i 7 minute, Trenul cu care aveam s?? c??l??toresc pân?? în Pa?cani sosea în Gara Dolhasca. Cele trei vagoane etajate de tip 26-26 ce compuneau trenul erau trase de locomotiva de vitez?? CFR C??l??tori, EA1-815. Dup?? 3 minute de sta?ionare, se aude goarna locomotivei ?i trenul aluneca u?or, ca mai apoi s?? prind?? viteze din ce în ce mai mariââ??Â?
Trenul Personal Suceava - Pa?cani sosea în Gara Dolhasca<i></i>
EA1-815 cu Trenul Personal Suceava ââ??â?? Pa?cani<i></i>
La revedere, Gara Dolhasca! <i></i>
08:10<i></i>
Pân?? la Pa?cani mai erau 20 de kilometri, iar sta?iile prin care trenul trece ?i opre?te sunt: Probota h., Lespezi Hm. ???ži Lunca Siretului hc. Nu am realizat fotografii cu fiecare dintre cl??dirile acestor sta?ii deoarece am mai f??cut asta ?i în plimb??rile anterioare.
Trenul cu 3 vagoane etajate gonea în curbele Magistralei 500<i></i>
Frumos mai era ce l??sam în urm??ââ??Â?<i></i>
Am trecut ?i de Halta Probota<i></i>
Cu viteza stabilit?? ?i-n aliniament, c??tre Pa?cani<i></i>
Curba de dinaintea sta?iei Lespezi<i></i>
O veche poart?? a unei vechi c??i ferate industriale a unui vechi operator economic<i></i>
Peronul G??rii Lespezi<i></i>
08:20<i></i>
Ei bine, între Halta Lunca Siretului ?i Gara Pa?cani exist?? o cale ferat?? care duce, cred, aproape de malul râului Siret. Cu siguran??? c?? acest lucru mi-a stârnit curiozitatea, astfel c?? în viitor voi efectua prin zon?? o plimbare de recunoa?tere. Pân?? atunci, îns??, nu v?? pot oferi decât fotografia de mai jos.
Peronul Haltei Lunca Siretului<i></i>
Aliniament pe Magistrala 500<i></i>
O cale ferat?? industrial?? ce ducea c??tre râul Siret<i></i>
08:30<i></i>
La intrarea în Pa?cani dinspre Suceava se afl?? ?i liniile de racordare c??tre societatea de repara?ii ?i moderniz??ri de material rulant, Remarul Pa?cani. în plimbarea din 10 august 2008 c??tre Ia?i v-am mai spus câteva cuvinte despre Trenul cu etaj Acvila.
Liniile Remar Pa?cani<i></i>
Trenul cu etaj Acvila<i></i>
Proasp??t coborât din Trenul venit de la Suceava, am v??zut c?? din direc?ia Ia?i intra pe linia 1 Trenul Personal 6451, Ia?i ââ??â?? Pa?cani. Era tractat de EA1-708, o locomotiv?? electric?? cu care m-am mai întâlnit în vara lui 2008 ?i a c??rei schem?? clasic?? m?? impresiona de fiecare dat??.
Trenul Personal Ia?i - Pa?cani cu EA1-708<i></i>
EA1-708 in fa?a G??rii Pa?cani<i></i>
LDH-219 la manevre în Gara Pa?cani<i></i>
08:40<i></i>
Dup?? ce EA1-708 s-a decuplat de la trenul venit de la Ia?i, o alt?? locomotiv??, EC-102, s-a cuplat la trenul de pe linia 1, care a devenit Personalul 5442, Pa?cani ââ??â?? Bac??u. Cu acesta aveam s?? mai merg înc?? 84 de kilometri pân?? în Bac??u.
EC-102 se cupla la Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Bac??u<i></i>
Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Bac??u<i></i>
Dou?? locomotive puternice în Gara Pa?cani<i></i>
08:50<i></i>
Activitatea FeRoviaR?? era în plin apogeu la acea or?? în Pa?cani. La linia 3 venea din direc?ia Ia?i Trenul Accelerat 10857, Ia?i ââ??â?? Vatra Dornei B??i. Acesta era reprezentat din Automotorul Desiro no. 2055. îmi pare r??u s?? v??d c?? un tren Desiro circul?? 254 de kilometri sub linie electrificat?? consumând carburantââ??Â?
Trenul Accelerat Ia?i - Vatra Dornei B??i<i></i>
Automotorul Desiro 96-2055-0<i></i>
Boghiul Jakobs<i></i>
Trenul pleca din Pa?cani c??tre Vatra Dornei B??i<i></i>
Siemens 348 cu Trenul Rapid Suceava - Bucure?ti Nord<i></i>
Din partea Bac??ului venea pe linia 5 Trenul Personal 5401/5406, M??r???e?ti ââ??â?? Ia?i. Locomotiva de trac?iune era EA1-827, urmând s?? fie decuplat?? de la tren, acestuia ata?ându-i-se ulterior alte dou?? locomotive în c??l??toria trenului c??tre Ia?i.
EA1-827 sosea în Pa?cani cu Trenul Personal M??r???e?ti - Pa?cani<i></i>
09:00<i></i>
EA-878 ?i EA1-708 erau locomotivele din fa?a trenului c??tre Ia?i, numai prima locomotiv?? fiind activ??. în dreptul acestora venise ?i EA1-827 cu al s??u mecanic dornic de o discu?ie cu colegul s??u de munc?? de pe EA-878. în timpul acesta, pe linia 2 venea din direc?ia Suceava Trenul Accelerat 1838/1839, Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i. Locomotiva de trac?iune nu era nimeni alta decât EA-139, pseudotricolora Sucevei, atât de obi?nuit?? cu re?eaua vast?? de c??i ferate sucevene ?i ie?ene.
EA-878 se preg??tea s?? plece cu trenul s??u c??tre Ia?i<i></i>
EA-139 cu Trenul Accelerat Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i<i></i>
Trenuri... trenuri... trenuri... <i></i>
EA-139 luând vitez?? c??tre Ia?i<i></i>
EA1-827 cu EA-878 stând la ââ???žbârfeââ?? în Gara Pa?cani<i></i>
09:10<i></i>
Ei bine, timpul de plecare al trenului c??tre Bac??u a sosit. în scurta sta?ionare în Pa?cani m-am întâlnit cu Gabi, un foarte bun administrator al forumului de vehicule pisti91. Pe aceast?? doresc s??-l salut ?i s??-i transmit baft?? la liceu ?i mult?? inspira?ie în activitatea pe care o desf???oar??.
Gabi alias electrica675, conducându-m?? la tren<i></i>
Utilaje ?i vagoane ale CFR Infrastructur??<i></i>
Mii de traverse de beton<i></i>
Ramifica?ia pe care circul?? trenurile venite dinspre Ia?i spre Bucure?ti<i></i>
O linie a vreunui operator industrial de lâng?? Pa?cani<i></i>
09:20<i></i>
Prima sta?ie în direc?ia Bac??u este Pa?cani Triaj h., iar loca?ia acesteia spune clar împrejurarea în care m?? aflam. Eram cu ochii pe geam dornic s?? surprind noi ?i noi locomotive sau vagoane care erau în Triajul Pa?cani.
Vagoane de marf?? Gbs în triajul de marf?? Pa?cani<i></i>
Halta Pa?cani Triaj<i></i>
Vagoane Rils ale CFR Marf?? în Triajul Pa?cani<i></i>
DA-1139 ?i biserica lipoveneasc?? din Pa?cani<i></i>
EA-883 cu vagoane ruse?ti in Triajul Pa?cani<i></i>
Spre Roman. Spre Stolniceni<i></i>
Un vagon vechi Eacs pe boghiuri de tip H în Triajul Pa?cani<i></i>
Liniile de acces in Triajul Pa?cani<i></i>
Triajul Pa?cani era o chestiune de trecut, aveam în fa??? multe halte/sta?ii în care urma s?? opreasc?? trenul cu care c??l??toream. Deocamdat??, urm??toarea halt?? de oprire era Stolniceni hc., iar drumul de fier pân?? acolo este unul sinuos, cu multe curbe ?i declivit???i.
Trenul intra în curb??, iar baliza avertizoare aten?iona mecanicul c?? urma o zon?? neutr??<i></i>
Curbele de la Stolniceni<i></i>
în zare... se vedea ora?ul Pa?cani<i></i>
Peronul Haltei Stolniceni<i></i>
Cl??direa Haltei Stolniceni<i></i>
Trenul pornea spre Muncel<i></i>
09:30<i></i>
Hm. Muncel este o sta?ie amplasat?? într-o curb??, m??rginit?? de hale care se foloseau înainte pentru depozitarea a diferite materii prime ?i nu numai. Dar acum abia se vedeau liniile secundare ale g??rii peste care era crescut?? mult?? vegeta?ie.
Trenul Personal Pa?cani - Bac??u în Halta de mi?care Muncel<i></i>
Terenuri agricole între sta?iile Muncel ?i Mogo?e?ti<i></i>
Porumbul cultivat de pe p??mânturile din Mogo?e?ti<i></i>
Imaginile de mai jos le v??d ?i le rev??d de zeci de ori de câte ori am ocazia când circul cu trenul pe Magistrala 500. Tab??ra de aici de la Muncel a fost loc de odihn?? ?i (re)crea?ie mul?i ani de-a rândul. Tot în 2008 chiar m-am oprit aici ?i am a?teptat trenuri a?a cum f??ceam prin 2003 sau 2006. De data asta nu m-am mai oprit, ci am admirat Campionul ?i infinita strad?? care duce c??tre multe amintiri frumoase.<i></i>
Disco-barul din Mogo?e?ti<i></i>
Drumul c??tre Tab??ra Muncel din jude?ul Ia?i<i></i>
C??l??torii din Mogo?e?ti a?teptau s?? urce în trenul c??tre Bac??u<i></i>
Peronul Haltei Mogo?e?ti<i></i>
Trenul pleca mai departe c??tre H??l??uce?ti<i></i>
Aliniament pe Magistrala 500<i></i>
09:40<i></i>
P??r??seam zona Taberei Muncel cu o cinzeac?? de nostalgie sorbit?? în cele câteva minute cât am poposit în Mogo?e?ti. Trenul nu are amintiri, pentru c?? dac?? ar avea, s-ar opri în fiecare sta?ie ?i-ar plânge sau ar râde cu to?i cei care au c??lcat vreodat?? pe un peron de gar??. A?a c?? Trenul, în general, ?i Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Bac??u, în particular, pleca spre destina?ia-i pentru care a fost pe ?ine. Trebuia s?? ajung la Bac??u!<i></i>
Un pode?<i></i>
Un zoom puternic c??tre înainte<i></i>
O curb?? strâns?? înainte de Gara Mirce?ti<i></i>
Ce vedeam înapoi era frumos... <i></i>
Macazurile de intrare în Gara Mirce?ti<i></i>
O drezin?? pantograf în Mirce?ti<i></i>
09:50<i></i>
Iat?? c?? drezina pantograf din Gara Mirce?ti era utilajul îns??rcinat cu vreo prob?? sau repara?ie la linia de contact din zon??, iar dup?? fotografierea ei locomotiva a ?uierat ?i trenul a plecat. Mai departe, c??tre S??b??oani, c??tre Roman ?i c??tre Bac??u.
în zare se putea observa Drumul European E85<i></i>
Trecere la nivel cu calea ferat?? de lâng?? S??b??oani<i></i>
Trenul intra în Gara S??b??oani<i></i>
C??l??torii ?i Gara din S??b??oani<i></i>
Spre Roman<i></i>
Vagoanele etajate de c??l??tori din curtea Mittal Steel Roman, 5 la num??r, prezint?? un interes aparte în rândul pasiona?ilor de material rulant din România. Au o lungime asemeni vagoanelor 26-26, îns?? pozi?ionarea ferestrelor la etaj sunt asemeni vagoanelor 36-17. Cei de pe lokomotiv spun c?? sunt vagoane construite la Arad, tip 26-47.
Ni?te vagoane etajate 26-47 interesante în curtea Mittal Steel Roman<i></i>
10:00<i></i>
în apropierea G??rii Roman se afl?? Mittal Steel Roman (fosta fabric?? de ?evi PETROTUB Roman). De pe liniile care apar?in societ???ii s-au putut vedea câteva LDH-uri care manevrau vagoane de marf??.
Vagoane colorate de marf?? ?i stâlpi înal?i de înalt?? tensiune<i></i>
Un LDH albastru manevrând câteva vagoane de marf??<i></i>
O veche linie industrial?? care ducea c??tre un vechi operator industrial de lâng?? Roman<i></i>
Calea ferat?? dinspre Buh??ie?ti<i></i>
în Gara Roman se afla un m??rfar compus din mai multe vagoane: cazane, vagoane cu pere?i verticali, vagoane de cereale sau chiar un vagon platform?? înc??rcat cu ?evi.
Liniile ?i vegeta?ia aferent?? din Gara Roman<i></i>
Un vagon de marf?? al DB Cargo<i></i>
Vagon nou-nou? de cereale Uagps al CFR Marf??<i></i>
Un vagon platform?? cu ?epu?e lungi înc??rcat cu ?evi<i></i>
Cazane în Gara Roman<i></i>
Romanul, acum mul?i, foarte mul?i zeci de ani era cap??t de linie. Aici a ajuns calea ferat?? construit?? de Concesiunea Offenheim ?i dat?? în exploatare la 15 decembrie 1869. Dar eram în 2008, 19 august ?i Gara Roman î?i a?tepta ?i î?i trimitea c??l??torii spre ?i în ?ar??. <i></i>
Gara Roman, v??zut?? din lateral<i></i>
O surpriz?? interesant?? a acelei zile a fost întâlnirea cu cele dou?? locomotive franceze SNCF din seria 25.200 cump??rate de GFR. Au fost o noutate pentru parcul de material rulant din România ?i pot fi v??zute în capul trenurilor m??rfare ducând ?i aducând marfa acolo unde este nevoie. Pentru mai multe detalii despre acest tip de locomotiv?? g??si?i aici. V?? pot spune, în câteva cuvinte, c?? viteza maxim?? pentru care aceste locomotive au fost proiectate s?? circule este de 160 km/h, au 4 motoare de trac?iune care furnizeaz?? o putere total?? de 4.130 kW dac?? linia de contact are în ea 25 kV ?i 3.400 kW dac?? linia de contact curenteaz?? la 1,5 kV.
Foste locomotive SNCF seria 25.200 în sta?ionare în Gara Roman<i></i>
Locomotiva electric?? Bo-Bo cu seria 425 224 9<i></i>
???ži 425 204 1<i></i>
Vedere lateral?? a locomotivei fran?uze?ti<i></i>
Locomotivele GFR din Gara Roman<i></i>
Vedere frontal?? cu locomotiva fran?uzeasc?? de la GFR<i></i>
Trenul se încadra pe cea mai grea curb?? de pe magistrala 500<i></i>
Curbe succesive la intrarea în Gara Roman dinspre Bucure?ti<i></i>
Spre Bac??u<i></i>
Râul Moldova v??zut de pe Magistrala 500<i></i>
Ce era înainte... <i></i>
???ži ce l??sam înapoi<i></i>
Am ales s?? merg... înainte! <i></i>
10:10<i></i>
Odat?? plecat din Roman, mai aveam s?? c??l??toresc înc?? 44 de kilometri pân?? a ajunge în Bac??u. Sta?iile în care trenul avea s?? opreasc?? erau Trife?ti hc., S??cuieni Roman, Galbeni, ???žerbe?ti Bac??u hc. ?i Ite?ti. Tot mergând spre Bac??u ne-am întâlnit cu un m??rfar tras de locomotiva electric?? CFR Marf?? EA-900.
Trenul a oprit ââ???žpu?inââ?? ?i în Ramifica?ia Trife?ti<i></i>
EA-900 cu un m??rfar între Bac??u ?i Roman<i></i>
Iat?? ?i coada trenului m??rfar<i></i>
în apropiere de Halta de mi?care S??cueni Roman<i></i>
Impiegatul dispozitor de mi?care din Halta de mi?care S??cueni Roman<i></i>
Având dorin?a de a admira cât mai multe ?i cât mai mult din re?eaua de cale ferat?? din Moldova, m-am pornit într-o frumoas?? diminea??? de var?? c??tre Bicazââ??Â? Pân?? acolo trebuia s?? parcurg 217 kilometri, s?? schimb 4 trenuri personale ?i s?? circul efectiv cu trenul aproximativ 4 ore. Linia 509, Bac??u ââ??â?? Bicaz, cu o lungime de 86 de kilometri va fi prezentat?? într-un fotoreportaj viitor, urmând ca în continuare s?? v?? relatez despre c??l??toria pân?? la Bac??u.
Din F??lticeni, Trenul Personal spre Dolhasca î?i a?tepta c??l??torii dis-de-diminea???. Mai departe, c??tre Pa?cani, un alt Tren Personal de la Suceava oprea în Dolhasca. în Pa?cani, nod feroviar important în Moldova, multe trenuri plecau spre multe destina?ii. Eu aveam s??-l aleg pe cel care pleca spre Bac??u, ca de acolo s?? prind leg??tura c??tre Bicaz. Dar cum socoteala de-acas?? nu se potrive?te cu cea din târg, ve?i vedea cum Bicazul a r??mas nefotografiat în acea zi ?i cum unele locomotive ale CFR-ului nu mai reu?esc s??-?i ââ???žfac??ââ?? meseria. Dar pân?? atunci, la drum c??tre Bac??u într-o c??l??torie de 131 de kilometri (F??lticeni - Bac??u)!<i></i>
Locomotiva electric?? EA-725 versus Cornul (cam rotund elââ??Â?) ?i Laptele (b??tut) unui pasionat FeRoviaR<i></i>
06:20<i></i>
La o or?? matinal??, Trenul Personal F??lticeni ââ??â?? Dolhasca î?i a?tepta c??l??torii dornici de o plimbare pân?? la Dolhasca sau pân?? în satele de pe linia secundar?? 510.
Semafor mecanic indicând LIBER c??tre Dolhasca<i></i>
Trenul Personal F??lticeni ââ??â?? Dolhasca<i></i>
06:30<i></i>
Dac?? în urm?? cu câteva zile când plecam spre Ia?i Soarele era pu?in mai sus pe cer, iat?? c?? pe 19 august 2008 steaua vie?ii abia se z??rea dup?? dealurile podi?ului F??lticenilor.
Soarele r??s??rea la F??lticeni<i></i>
06:40<i></i>
în drumul lui spre Dolhasca, trenul oprea în Preute?ti. O salcie b??trân?? se alinia odat?? cu linia de cale ferat??, iar Soarele tot urca pe cer.
Trenul oprea în Halta Preute?ti<i></i>
06:50<i></i>
Atât la Arghiraââ??Â?
Halta Arghira<i></i>
07:00<i></i>
Cât ?i la V??meni, cl??dirile sta?iilor erau str??juite de un domn ?i, respectiv, o doamn??, care salutau respectuos mecanicul trenului.
Halta V??meni<i></i>
07:10<i></i>
Ei iat?? c?? dup?? 45 de minute de mers pe linia 510, Trenul Personal compus dintr-un automotor Desiro ajungea în Gara Dolhasca pe linia 4. O imagine memorabil?? este aceea a stâlpilor de sus?inere a liniei de contact ââ??â?? deci, linia dubl?? electrificat?? pe care circul?? trenurile cu locomotive electrice.
Catenara de pe Magistrala 500<i></i>
07:20<i></i>
Nu trecu mult timp ?i ap??ru din direc?ia Pa?cani Trenul Personal Ia?i ââ??â?? Putna. Locomotiva EA1-443 avea în spate 4 vagoane de c??l??tori.
Trenul Personal Ia?i - Putna, în b??taia primelor raze ale dimine?ii<i></i>
Cu vitez?? stabilit??, în direc?ia Suceava<i></i>
Trenul Personal Dolhasca - F??lticeni, compus din Automotorul Desiro<i></i>
07:30<i></i>
în Gara Dolhasca, pe linia 6 au sta?ionat, de-a lungul timpului, mai multe vagoane vechi de c??l??tori. Acestea s-au transformat în ââ???žlocuin?eââ?? pentru persoane. Dac??, îns??, în prezent, vagoanele nu sunt decât spa?ii de locuit, pentru istoria materialului rulant care a circulat pe re?eaua de c??i ferate din România, aceste vehicule feroviare remorcate de c??l??tori înseamn?? foarte mult. Câteva dintre aceste vagoane sunt puse pe boghiuri de tip CA (ââ???žgât de leb??d??ââ??Â) ?i alte câteva sunt sus?inute de boghiuri tip prusian.
Boghiu tip CA (STAS 5150-56) (cunoscut sub pseudonimul ââ???žgât de leb??d??ââ?? sau ââ???žtancââ??Â) ââ??â?? Mul?umesc, C??t??lin! <i></i>
Roat?? de osie cu cuzine?i ââ??â?? OC<i></i>
Cealalt?? osie a boghiului fotografiat anterior<i></i>
Suspensie secundar?? cu arcuri elicoidale duble ?i arcuri în foi<i></i>
Aparate de trac?iune, legare ?i ciocnire<i></i>
Osie cu cuzine?i, dar cu un alt tip de suspensie<i></i>
Vegeta?ia invada teritoriul boghiului prusian de vagon p??r??sit de c??l??tori<i></i>
Boghiu prusian<i></i>
Pl??cu?a de identificare a boghiului<i></i>
07:40<i></i>
în timp ce a?teptam Trenul Personal 5502, Suceava Nord ââ??â?? Pa?cani, prin Gara Dolhasca am v??zut c?? au trecut dou?? trenuri. Unul dintre acestea era Trenul Accelerat 1833/1836, Ia?i ââ??â?? Timi?oara Nord. Era format din vagoane albastre de clasa I ?i a II-a, iar locomotiva din fruntea convoiului era EA-899.
Trenul Accelerat Ia?i - Timi?oara Nord cu EA-899<i></i>
Cu vitez?? spre Suceava<i></i>
07:50<i></i>
Al doilea tren v??zut în Dolhasca în acea diminea??? era un m??rfar cu vagoane Eacs care avea la cupla de trac?iune o locomotiv?? EA cu schem?? de vopsire clasic??. V?? invit s??-i admira?i trecerea rapid?? prin gar?? în clipul Youtube.
M??rfar cu vagoane de marf?? Eacs tranzita Gara Dolhasca<i></i>
08:00<i></i>
La 8 ?i 7 minute, Trenul cu care aveam s?? c??l??toresc pân?? în Pa?cani sosea în Gara Dolhasca. Cele trei vagoane etajate de tip 26-26 ce compuneau trenul erau trase de locomotiva de vitez?? CFR C??l??tori, EA1-815. Dup?? 3 minute de sta?ionare, se aude goarna locomotivei ?i trenul aluneca u?or, ca mai apoi s?? prind?? viteze din ce în ce mai mariââ??Â?
Trenul Personal Suceava - Pa?cani sosea în Gara Dolhasca<i></i>
EA1-815 cu Trenul Personal Suceava ââ??â?? Pa?cani<i></i>
La revedere, Gara Dolhasca! <i></i>
08:10<i></i>
Pân?? la Pa?cani mai erau 20 de kilometri, iar sta?iile prin care trenul trece ?i opre?te sunt: Probota h., Lespezi Hm. ???ži Lunca Siretului hc. Nu am realizat fotografii cu fiecare dintre cl??dirile acestor sta?ii deoarece am mai f??cut asta ?i în plimb??rile anterioare.
Trenul cu 3 vagoane etajate gonea în curbele Magistralei 500<i></i>
Frumos mai era ce l??sam în urm??ââ??Â?<i></i>
Am trecut ?i de Halta Probota<i></i>
Cu viteza stabilit?? ?i-n aliniament, c??tre Pa?cani<i></i>
Curba de dinaintea sta?iei Lespezi<i></i>
O veche poart?? a unei vechi c??i ferate industriale a unui vechi operator economic<i></i>
Peronul G??rii Lespezi<i></i>
08:20<i></i>
Ei bine, între Halta Lunca Siretului ?i Gara Pa?cani exist?? o cale ferat?? care duce, cred, aproape de malul râului Siret. Cu siguran??? c?? acest lucru mi-a stârnit curiozitatea, astfel c?? în viitor voi efectua prin zon?? o plimbare de recunoa?tere. Pân?? atunci, îns??, nu v?? pot oferi decât fotografia de mai jos.
Peronul Haltei Lunca Siretului<i></i>
Aliniament pe Magistrala 500<i></i>
O cale ferat?? industrial?? ce ducea c??tre râul Siret<i></i>
08:30<i></i>
La intrarea în Pa?cani dinspre Suceava se afl?? ?i liniile de racordare c??tre societatea de repara?ii ?i moderniz??ri de material rulant, Remarul Pa?cani. în plimbarea din 10 august 2008 c??tre Ia?i v-am mai spus câteva cuvinte despre Trenul cu etaj Acvila.
Liniile Remar Pa?cani<i></i>
Trenul cu etaj Acvila<i></i>
Proasp??t coborât din Trenul venit de la Suceava, am v??zut c?? din direc?ia Ia?i intra pe linia 1 Trenul Personal 6451, Ia?i ââ??â?? Pa?cani. Era tractat de EA1-708, o locomotiv?? electric?? cu care m-am mai întâlnit în vara lui 2008 ?i a c??rei schem?? clasic?? m?? impresiona de fiecare dat??.
Trenul Personal Ia?i - Pa?cani cu EA1-708<i></i>
EA1-708 in fa?a G??rii Pa?cani<i></i>
LDH-219 la manevre în Gara Pa?cani<i></i>
08:40<i></i>
Dup?? ce EA1-708 s-a decuplat de la trenul venit de la Ia?i, o alt?? locomotiv??, EC-102, s-a cuplat la trenul de pe linia 1, care a devenit Personalul 5442, Pa?cani ââ??â?? Bac??u. Cu acesta aveam s?? mai merg înc?? 84 de kilometri pân?? în Bac??u.
EC-102 se cupla la Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Bac??u<i></i>
Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Bac??u<i></i>
Dou?? locomotive puternice în Gara Pa?cani<i></i>
08:50<i></i>
Activitatea FeRoviaR?? era în plin apogeu la acea or?? în Pa?cani. La linia 3 venea din direc?ia Ia?i Trenul Accelerat 10857, Ia?i ââ??â?? Vatra Dornei B??i. Acesta era reprezentat din Automotorul Desiro no. 2055. îmi pare r??u s?? v??d c?? un tren Desiro circul?? 254 de kilometri sub linie electrificat?? consumând carburantââ??Â?
Trenul Accelerat Ia?i - Vatra Dornei B??i<i></i>
Automotorul Desiro 96-2055-0<i></i>
Boghiul Jakobs<i></i>
Trenul pleca din Pa?cani c??tre Vatra Dornei B??i<i></i>
Siemens 348 cu Trenul Rapid Suceava - Bucure?ti Nord<i></i>
Din partea Bac??ului venea pe linia 5 Trenul Personal 5401/5406, M??r???e?ti ââ??â?? Ia?i. Locomotiva de trac?iune era EA1-827, urmând s?? fie decuplat?? de la tren, acestuia ata?ându-i-se ulterior alte dou?? locomotive în c??l??toria trenului c??tre Ia?i.
EA1-827 sosea în Pa?cani cu Trenul Personal M??r???e?ti - Pa?cani<i></i>
09:00<i></i>
EA-878 ?i EA1-708 erau locomotivele din fa?a trenului c??tre Ia?i, numai prima locomotiv?? fiind activ??. în dreptul acestora venise ?i EA1-827 cu al s??u mecanic dornic de o discu?ie cu colegul s??u de munc?? de pe EA-878. în timpul acesta, pe linia 2 venea din direc?ia Suceava Trenul Accelerat 1838/1839, Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i. Locomotiva de trac?iune nu era nimeni alta decât EA-139, pseudotricolora Sucevei, atât de obi?nuit?? cu re?eaua vast?? de c??i ferate sucevene ?i ie?ene.
EA-878 se preg??tea s?? plece cu trenul s??u c??tre Ia?i<i></i>
EA-139 cu Trenul Accelerat Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i<i></i>
Trenuri... trenuri... trenuri... <i></i>
EA-139 luând vitez?? c??tre Ia?i<i></i>
EA1-827 cu EA-878 stând la ââ???žbârfeââ?? în Gara Pa?cani<i></i>
09:10<i></i>
Ei bine, timpul de plecare al trenului c??tre Bac??u a sosit. în scurta sta?ionare în Pa?cani m-am întâlnit cu Gabi, un foarte bun administrator al forumului de vehicule pisti91. Pe aceast?? doresc s??-l salut ?i s??-i transmit baft?? la liceu ?i mult?? inspira?ie în activitatea pe care o desf???oar??.
Gabi alias electrica675, conducându-m?? la tren<i></i>
Utilaje ?i vagoane ale CFR Infrastructur??<i></i>
Mii de traverse de beton<i></i>
Ramifica?ia pe care circul?? trenurile venite dinspre Ia?i spre Bucure?ti<i></i>
O linie a vreunui operator industrial de lâng?? Pa?cani<i></i>
09:20<i></i>
Prima sta?ie în direc?ia Bac??u este Pa?cani Triaj h., iar loca?ia acesteia spune clar împrejurarea în care m?? aflam. Eram cu ochii pe geam dornic s?? surprind noi ?i noi locomotive sau vagoane care erau în Triajul Pa?cani.
Vagoane de marf?? Gbs în triajul de marf?? Pa?cani<i></i>
Halta Pa?cani Triaj<i></i>
Vagoane Rils ale CFR Marf?? în Triajul Pa?cani<i></i>
DA-1139 ?i biserica lipoveneasc?? din Pa?cani<i></i>
EA-883 cu vagoane ruse?ti in Triajul Pa?cani<i></i>
Spre Roman. Spre Stolniceni<i></i>
Un vagon vechi Eacs pe boghiuri de tip H în Triajul Pa?cani<i></i>
Liniile de acces in Triajul Pa?cani<i></i>
Triajul Pa?cani era o chestiune de trecut, aveam în fa??? multe halte/sta?ii în care urma s?? opreasc?? trenul cu care c??l??toream. Deocamdat??, urm??toarea halt?? de oprire era Stolniceni hc., iar drumul de fier pân?? acolo este unul sinuos, cu multe curbe ?i declivit???i.
Trenul intra în curb??, iar baliza avertizoare aten?iona mecanicul c?? urma o zon?? neutr??<i></i>
Curbele de la Stolniceni<i></i>
în zare... se vedea ora?ul Pa?cani<i></i>
Peronul Haltei Stolniceni<i></i>
Cl??direa Haltei Stolniceni<i></i>
Trenul pornea spre Muncel<i></i>
09:30<i></i>
Hm. Muncel este o sta?ie amplasat?? într-o curb??, m??rginit?? de hale care se foloseau înainte pentru depozitarea a diferite materii prime ?i nu numai. Dar acum abia se vedeau liniile secundare ale g??rii peste care era crescut?? mult?? vegeta?ie.
Trenul Personal Pa?cani - Bac??u în Halta de mi?care Muncel<i></i>
Terenuri agricole între sta?iile Muncel ?i Mogo?e?ti<i></i>
Porumbul cultivat de pe p??mânturile din Mogo?e?ti<i></i>
Imaginile de mai jos le v??d ?i le rev??d de zeci de ori de câte ori am ocazia când circul cu trenul pe Magistrala 500. Tab??ra de aici de la Muncel a fost loc de odihn?? ?i (re)crea?ie mul?i ani de-a rândul. Tot în 2008 chiar m-am oprit aici ?i am a?teptat trenuri a?a cum f??ceam prin 2003 sau 2006. De data asta nu m-am mai oprit, ci am admirat Campionul ?i infinita strad?? care duce c??tre multe amintiri frumoase.<i></i>
Disco-barul din Mogo?e?ti<i></i>
Drumul c??tre Tab??ra Muncel din jude?ul Ia?i<i></i>
C??l??torii din Mogo?e?ti a?teptau s?? urce în trenul c??tre Bac??u<i></i>
Peronul Haltei Mogo?e?ti<i></i>
Trenul pleca mai departe c??tre H??l??uce?ti<i></i>
Aliniament pe Magistrala 500<i></i>
09:40<i></i>
P??r??seam zona Taberei Muncel cu o cinzeac?? de nostalgie sorbit?? în cele câteva minute cât am poposit în Mogo?e?ti. Trenul nu are amintiri, pentru c?? dac?? ar avea, s-ar opri în fiecare sta?ie ?i-ar plânge sau ar râde cu to?i cei care au c??lcat vreodat?? pe un peron de gar??. A?a c?? Trenul, în general, ?i Trenul Personal Pa?cani ââ??â?? Bac??u, în particular, pleca spre destina?ia-i pentru care a fost pe ?ine. Trebuia s?? ajung la Bac??u!<i></i>
Un pode?<i></i>
Un zoom puternic c??tre înainte<i></i>
O curb?? strâns?? înainte de Gara Mirce?ti<i></i>
Ce vedeam înapoi era frumos... <i></i>
Macazurile de intrare în Gara Mirce?ti<i></i>
O drezin?? pantograf în Mirce?ti<i></i>
09:50<i></i>
Iat?? c?? drezina pantograf din Gara Mirce?ti era utilajul îns??rcinat cu vreo prob?? sau repara?ie la linia de contact din zon??, iar dup?? fotografierea ei locomotiva a ?uierat ?i trenul a plecat. Mai departe, c??tre S??b??oani, c??tre Roman ?i c??tre Bac??u.
în zare se putea observa Drumul European E85<i></i>
Trecere la nivel cu calea ferat?? de lâng?? S??b??oani<i></i>
Trenul intra în Gara S??b??oani<i></i>
C??l??torii ?i Gara din S??b??oani<i></i>
Spre Roman<i></i>
Vagoanele etajate de c??l??tori din curtea Mittal Steel Roman, 5 la num??r, prezint?? un interes aparte în rândul pasiona?ilor de material rulant din România. Au o lungime asemeni vagoanelor 26-26, îns?? pozi?ionarea ferestrelor la etaj sunt asemeni vagoanelor 36-17. Cei de pe lokomotiv spun c?? sunt vagoane construite la Arad, tip 26-47.
Ni?te vagoane etajate 26-47 interesante în curtea Mittal Steel Roman<i></i>
10:00<i></i>
în apropierea G??rii Roman se afl?? Mittal Steel Roman (fosta fabric?? de ?evi PETROTUB Roman). De pe liniile care apar?in societ???ii s-au putut vedea câteva LDH-uri care manevrau vagoane de marf??.
Vagoane colorate de marf?? ?i stâlpi înal?i de înalt?? tensiune<i></i>
Un LDH albastru manevrând câteva vagoane de marf??<i></i>
O veche linie industrial?? care ducea c??tre un vechi operator industrial de lâng?? Roman<i></i>
Calea ferat?? dinspre Buh??ie?ti<i></i>
în Gara Roman se afla un m??rfar compus din mai multe vagoane: cazane, vagoane cu pere?i verticali, vagoane de cereale sau chiar un vagon platform?? înc??rcat cu ?evi.
Liniile ?i vegeta?ia aferent?? din Gara Roman<i></i>
Un vagon de marf?? al DB Cargo<i></i>
Vagon nou-nou? de cereale Uagps al CFR Marf??<i></i>
Un vagon platform?? cu ?epu?e lungi înc??rcat cu ?evi<i></i>
Cazane în Gara Roman<i></i>
Romanul, acum mul?i, foarte mul?i zeci de ani era cap??t de linie. Aici a ajuns calea ferat?? construit?? de Concesiunea Offenheim ?i dat?? în exploatare la 15 decembrie 1869. Dar eram în 2008, 19 august ?i Gara Roman î?i a?tepta ?i î?i trimitea c??l??torii spre ?i în ?ar??. <i></i>
Gara Roman, v??zut?? din lateral<i></i>
O surpriz?? interesant?? a acelei zile a fost întâlnirea cu cele dou?? locomotive franceze SNCF din seria 25.200 cump??rate de GFR. Au fost o noutate pentru parcul de material rulant din România ?i pot fi v??zute în capul trenurilor m??rfare ducând ?i aducând marfa acolo unde este nevoie. Pentru mai multe detalii despre acest tip de locomotiv?? g??si?i aici. V?? pot spune, în câteva cuvinte, c?? viteza maxim?? pentru care aceste locomotive au fost proiectate s?? circule este de 160 km/h, au 4 motoare de trac?iune care furnizeaz?? o putere total?? de 4.130 kW dac?? linia de contact are în ea 25 kV ?i 3.400 kW dac?? linia de contact curenteaz?? la 1,5 kV.
Foste locomotive SNCF seria 25.200 în sta?ionare în Gara Roman<i></i>
Locomotiva electric?? Bo-Bo cu seria 425 224 9<i></i>
???ži 425 204 1<i></i>
Vedere lateral?? a locomotivei fran?uze?ti<i></i>
Locomotivele GFR din Gara Roman<i></i>
Vedere frontal?? cu locomotiva fran?uzeasc?? de la GFR<i></i>
Trenul se încadra pe cea mai grea curb?? de pe magistrala 500<i></i>
Curbe succesive la intrarea în Gara Roman dinspre Bucure?ti<i></i>
Spre Bac??u<i></i>
Râul Moldova v??zut de pe Magistrala 500<i></i>
Ce era înainte... <i></i>
???ži ce l??sam înapoi<i></i>
Am ales s?? merg... înainte! <i></i>
10:10<i></i>
Odat?? plecat din Roman, mai aveam s?? c??l??toresc înc?? 44 de kilometri pân?? a ajunge în Bac??u. Sta?iile în care trenul avea s?? opreasc?? erau Trife?ti hc., S??cuieni Roman, Galbeni, ???žerbe?ti Bac??u hc. ?i Ite?ti. Tot mergând spre Bac??u ne-am întâlnit cu un m??rfar tras de locomotiva electric?? CFR Marf?? EA-900.
Trenul a oprit ââ???žpu?inââ?? ?i în Ramifica?ia Trife?ti<i></i>
EA-900 cu un m??rfar între Bac??u ?i Roman<i></i>
Iat?? ?i coada trenului m??rfar<i></i>
în apropiere de Halta de mi?care S??cueni Roman<i></i>
Impiegatul dispozitor de mi?care din Halta de mi?care S??cueni Roman<i></i>