Si iata ca intr-un final, sub acest titlu, voi incepe o prezentare pe care am promis-o demult, o prezentare a trenului meu preferat, "Sageata Verde". Oricine este binevenit sa vina cu completari, poze sau orice altceva. Pentru cei care doresc mai multe poze, se gasesc pe site-ul "Sagetii"
Sa incepem cu o scurta istorie a SV:
- 18 August 1896 a fost organizat? Â?edin?ža de constituire a Societ??žii pe Ac?žiuni Transporturi Feroviare Arad-Podgoria (SATFAP). Locs Rezso, Sarmezey Akos Â?i Peterffy Antal au adunat capitalul social al SATFAP, g?siind sprijin financiar la proprietarii viilor.
- 4 Octombrie 1905 a avut loc prima Â?edin?ž? de construire a SATFAP, alegându-l preÂ?edinte pe Locs Rezso.
- 25 Septembrie 1905, Ministerul Comer?žului din Ungaria acord? unui grup deoameni de afaceri din Arad Â?i Budapesta concesiunea num?rul 63611/ 24.IX.1905 Â?i dreptul de a înfiin?ža o societate care s? construiasc? Â?i s? exploateze timp de 90 de ani o cale ferat? cu ecartament metric de interes local între Arad Â?i Podgoriile Aradului.
- 4 Octombrie 1905, ia fiin?ž? la Arad, „Societatea pe ac?žiuni a c?ii ferate motrice de interes local Arad-Podgoria”, principalii ac?žionari fiind Antoniu Petreffi din Arad Â?i Dr. A. Steiner din Budapesta.
- 11 Decembrie 1905, încep lucrarile la Calea Ferat? Arad-Podgoria, ele fiind realizate de c?re firma Henning&Hartwick din Berlin.
- 10 Noiembrie 1906 a avut loc primul drum de prob? iar garnitura pe ecartament metric care func?žiona pe baz? de benzin? a fost pus? in circuit.
- 11 Noiembrie 1906, are loc deschiderea oficial? a C?ilor Ferate „Arad-Podgoria” Â?i inspec?žia tehnic? a liniilor efectuat? de o comisie venit? de la Budapesta.
- 30 Noiembrie 1906, au fost date în exploatare urm?toarele tronsoane:
1. De la cap?tul C?ii Radnei (Arad) pan? în oraÂ?ul Pâncota, în lungime de 44,502 km, trecând prin comunele: Suburbia Micalaca, Glogov??ž, Mândruloc, Cicir, Sâmb?teni, Ghioroc, Cuvin, Cov?sân?ž, Â?iria, GalÂ?a, Mâsca, Pâncota.
2. Din comuna Ghioroc pân? la Radna, în lungime de 13, 816 km , trecând prin Ghioroc, MiniÂ?, P?uliÂ?, Radna.
Arc peste timp – Gara de motor cu un automotor benzo – electric in statie (1907)
- Statia Podgoria cu „Omida” in drum spre Ghioroc (2006)
- Trac?žiunea se f?cea cu automotoare benzo-electrice ce tractau vagoane remorci uÂ?oare fabricate la uzinele Johann Weitzer din Arad.
- ??n 1907 au fost aduse 2 locomotive cu aburi, nr. 1 Â?i 2, fabricate la Budapesta cu nr. 1942/1907 Â?i 1943/1907 folosite pentru remorcarea trenurilor de marf?.
- Iulie 1907 Rudolf Zerkovitz a fost numit director general al SATFAP. Lui i-a venit ideea electrific?rii liniei.
- ??n 1910 se hot?r?Â?te electrificarea liniei datorit? randamentului slab al sistemului benzo-electric.
- 16 ianuarie 1911, se acord? dreptul de electrificare al C?ii Ferate „Arad-Podgoria”.
- Lucr?rile de electrificare încep in prim?vara anului 1911.
- ??n 1911 pentru remorcarea trenurilor de lucru Â?i a trenurilor cu balast sunt achizitionate dou? locomotive cu abur nr. 31 si 32 fabricate la Budapesta cu nr. 2841/1911 Â?i 2842/1911.
- 4 aprilie 1913, se face inspec?žia tehnic? a lucr?rilor de electrificare de c?tre Comisia Superioar? a Ministerului Comer?žului din Budapesta.
- 10 Aprilie 1913, se inaugurez? Calea Ferat? Electrificat? „Arad-Podgoria”, având urmatoarele segmente:
1. Arad-Ghioroc 22,3 km
2. Ghioroc-Pâncota 22,2 km.
3. Ghioroc- Radna 13,9 km.
- C.F. „Arad-Podgoria” devine prima cale ferat? electrificat? din estul Europei Â?i a 8 a din lume.
- Exploatarea s-a realizat cu automotoare Ganz Es. Danubius iar vagoanele fabricate la uzinele Johann Weitzer din Arad.Viteza maxim? era de 40 km/h.
- Cele 11 vagoane benzo-electrice au fost transformate în remorci pentru trenurile de c?l?tori, fiind dotate cu un compartiment pentru transportul bagajelor.
- Locomotivele cu abur nr. 1 Â?i 2 au fost transformate pentru ecartament de 750mm Â?i vândute primind numerele 763.201 Â?i 763.202.
- ??n 1920 locomotivele cu abur nr. 31 si 32 au fost vândute la MAV.
- Dup? Unirea din 1918, „Societatea Anonim? a C?ilor Ferate Electrice Arad-Podgoria” a trecut sub controlul statului român prin Direc?žia C?ilor Ferate Particulare din Ministerul Lucr?rilro Publice Â?i Comunica?žiilor care acord? o nou? concesiune nr. 15182 din 16 martie 1935.
http://sageata-verde.uv.ro/img/doc_1.jpg
- 11 Iunie 1948, Calea Ferat? Electric? „Arad-Podgoria” trece în patrimoniul Regionalei C.F.R. TimiÂ?oara, prin na?žionalizare.
http://sageata-verde.uv.ro/img/doc_2.jpg
- 1 octombrie 1948 s-a întocmit un tarif special pentru transportul de c?l?tori, bagaje, mesagerie, colet?rie si vagoane complete, nemodificat pe toat? durata exploat?rii CFR.
- Activitatea liniei (exprimat? in expedieri) a evoluat de la 12.421 tone de marf? si 684.235 c?l?tori în anul 1907, pân? la 35.127 tone marf? Â?i 2.809.272 c?l?tori în anul 1945. La preluarea liniei de c?tre CFR traficul era în declin, dar dup? anul 1949 evolu?žia traficului s-a schimbat Â?i a atins în anul 1955 apogeul: peste 46 mii tone de marfa Â?i aproape 3,5 milioane de c?l?tori. Dup? acest an, mai ales dup? 1959, traficul de m?rfuri a sc?zut, dar nu acelaÂ?i lucru se poate spune Â?i despre cel de c?l?tori.
- ??n 1964, din motive de urbanizare Â?i sistematizare, por?žiunea de linie ce traversa oraÂ?ul Arad a fost suprimat?, calea ferat? fiind limitat? la terminalul din cartierul Micalaca, iar mai târziu lâng? Combinatul Chimic.
Arc peste timp – Sageata Verde in statia Ghioroc (1973)
- Sageata Verde in statia Ghioroc (2006)
- ??n 1977 linia a fost adus? de la terminal pân? în incinta atelierelor Â?i a depoului din Arad, care r?m?seser? f?r? leg?tura cu exploatarea.
- ??n noaptea premerg?toare unei vizite a lui Nicolae Ceausescu la Arad originala sta?žie cochet? de la Podgoria (acolo unde este acum magazinul de mobil? Euro Stil) a fost aruncat? în aer Â?i m?turat? rapid de pe fa?ža p?mântului.
- 1 Ianuarie 1983, Calea Ferat? „ Arad-Podgoria” trece sub patrimoniul „IJTL Arad”, pe rela?žia Arad-Ghioroc introducându-se tramvaie urbane.
- O perioad? scurt? "s?geata" a func?žionat între Radna Â?i Pâncota Â?i servea la transportul la Ghioroc a s?tenilor din podgorie, care veneau la oraÂ? cu tramvaiul.
- La mijlocul anilor 1980 Compania de Transport Public a preg?tit un plan de modernizare a S?ge?žii Verzi, dar costul lucr?rilor era atât de ridicat încât necesita aprobarea BucureÂ?tiului-aprobare pe care nu a primito niciodat?.
- 1 Octombrie 1991, au circulat ultimele trenuri pe rela?žiile Ghioroc-Radna Â?i Ghioroc-Pâncota. Transportul este , de atunci, asigurat de autobuzele C.T.P.Arad. S?geata verde a fost garat? in depoul de la Ghioroc.
- Conform unui raport al directorului tehnic al CTP, Petre Cuvineanu, în momentul cas?rii sale, S?geata Verde avea 11 vagoane-motor, 12 vagoane pentru transport de persoane, 9 vagoane de marf?.
- 1991- prezent se fac o mul?žime de proiecte de recontruc?žie a linie, toate r?mânând din p?cate doar la faza incipient?.
- ??n 1992 a fost trimis? la uzina Astra pentru reconstruc?žie primul automotor electric care a circulat pe linia electrificat?
- ??n 1995, dup? 3 ani, a fost scos de la Astra vagoane automotorul Â?i remorca restaurat?, care aveau culorile originale Â?i au fost restaurate folosind planurile originale de la Muzeului Transporturilor de la Budapesta...
Urmeaza datele tehnice despre "Sageata".
Sa incepem cu o scurta istorie a SV:
- 18 August 1896 a fost organizat? Â?edin?ža de constituire a Societ??žii pe Ac?žiuni Transporturi Feroviare Arad-Podgoria (SATFAP). Locs Rezso, Sarmezey Akos Â?i Peterffy Antal au adunat capitalul social al SATFAP, g?siind sprijin financiar la proprietarii viilor.
- 4 Octombrie 1905 a avut loc prima Â?edin?ž? de construire a SATFAP, alegându-l preÂ?edinte pe Locs Rezso.
- 25 Septembrie 1905, Ministerul Comer?žului din Ungaria acord? unui grup deoameni de afaceri din Arad Â?i Budapesta concesiunea num?rul 63611/ 24.IX.1905 Â?i dreptul de a înfiin?ža o societate care s? construiasc? Â?i s? exploateze timp de 90 de ani o cale ferat? cu ecartament metric de interes local între Arad Â?i Podgoriile Aradului.
- 4 Octombrie 1905, ia fiin?ž? la Arad, „Societatea pe ac?žiuni a c?ii ferate motrice de interes local Arad-Podgoria”, principalii ac?žionari fiind Antoniu Petreffi din Arad Â?i Dr. A. Steiner din Budapesta.
- 11 Decembrie 1905, încep lucrarile la Calea Ferat? Arad-Podgoria, ele fiind realizate de c?re firma Henning&Hartwick din Berlin.
- 10 Noiembrie 1906 a avut loc primul drum de prob? iar garnitura pe ecartament metric care func?žiona pe baz? de benzin? a fost pus? in circuit.
- 11 Noiembrie 1906, are loc deschiderea oficial? a C?ilor Ferate „Arad-Podgoria” Â?i inspec?žia tehnic? a liniilor efectuat? de o comisie venit? de la Budapesta.
- 30 Noiembrie 1906, au fost date în exploatare urm?toarele tronsoane:
1. De la cap?tul C?ii Radnei (Arad) pan? în oraÂ?ul Pâncota, în lungime de 44,502 km, trecând prin comunele: Suburbia Micalaca, Glogov??ž, Mândruloc, Cicir, Sâmb?teni, Ghioroc, Cuvin, Cov?sân?ž, Â?iria, GalÂ?a, Mâsca, Pâncota.
2. Din comuna Ghioroc pân? la Radna, în lungime de 13, 816 km , trecând prin Ghioroc, MiniÂ?, P?uliÂ?, Radna.
Arc peste timp – Gara de motor cu un automotor benzo – electric in statie (1907)
- Statia Podgoria cu „Omida” in drum spre Ghioroc (2006)
- Trac?žiunea se f?cea cu automotoare benzo-electrice ce tractau vagoane remorci uÂ?oare fabricate la uzinele Johann Weitzer din Arad.
- ??n 1907 au fost aduse 2 locomotive cu aburi, nr. 1 Â?i 2, fabricate la Budapesta cu nr. 1942/1907 Â?i 1943/1907 folosite pentru remorcarea trenurilor de marf?.
- Iulie 1907 Rudolf Zerkovitz a fost numit director general al SATFAP. Lui i-a venit ideea electrific?rii liniei.
- ??n 1910 se hot?r?Â?te electrificarea liniei datorit? randamentului slab al sistemului benzo-electric.
- 16 ianuarie 1911, se acord? dreptul de electrificare al C?ii Ferate „Arad-Podgoria”.
- Lucr?rile de electrificare încep in prim?vara anului 1911.
- ??n 1911 pentru remorcarea trenurilor de lucru Â?i a trenurilor cu balast sunt achizitionate dou? locomotive cu abur nr. 31 si 32 fabricate la Budapesta cu nr. 2841/1911 Â?i 2842/1911.
- 4 aprilie 1913, se face inspec?žia tehnic? a lucr?rilor de electrificare de c?tre Comisia Superioar? a Ministerului Comer?žului din Budapesta.
- 10 Aprilie 1913, se inaugurez? Calea Ferat? Electrificat? „Arad-Podgoria”, având urmatoarele segmente:
1. Arad-Ghioroc 22,3 km
2. Ghioroc-Pâncota 22,2 km.
3. Ghioroc- Radna 13,9 km.
- C.F. „Arad-Podgoria” devine prima cale ferat? electrificat? din estul Europei Â?i a 8 a din lume.
- Exploatarea s-a realizat cu automotoare Ganz Es. Danubius iar vagoanele fabricate la uzinele Johann Weitzer din Arad.Viteza maxim? era de 40 km/h.
- Cele 11 vagoane benzo-electrice au fost transformate în remorci pentru trenurile de c?l?tori, fiind dotate cu un compartiment pentru transportul bagajelor.
- Locomotivele cu abur nr. 1 Â?i 2 au fost transformate pentru ecartament de 750mm Â?i vândute primind numerele 763.201 Â?i 763.202.
- ??n 1920 locomotivele cu abur nr. 31 si 32 au fost vândute la MAV.
- Dup? Unirea din 1918, „Societatea Anonim? a C?ilor Ferate Electrice Arad-Podgoria” a trecut sub controlul statului român prin Direc?žia C?ilor Ferate Particulare din Ministerul Lucr?rilro Publice Â?i Comunica?žiilor care acord? o nou? concesiune nr. 15182 din 16 martie 1935.
http://sageata-verde.uv.ro/img/doc_1.jpg
- 11 Iunie 1948, Calea Ferat? Electric? „Arad-Podgoria” trece în patrimoniul Regionalei C.F.R. TimiÂ?oara, prin na?žionalizare.
http://sageata-verde.uv.ro/img/doc_2.jpg
- 1 octombrie 1948 s-a întocmit un tarif special pentru transportul de c?l?tori, bagaje, mesagerie, colet?rie si vagoane complete, nemodificat pe toat? durata exploat?rii CFR.
- Activitatea liniei (exprimat? in expedieri) a evoluat de la 12.421 tone de marf? si 684.235 c?l?tori în anul 1907, pân? la 35.127 tone marf? Â?i 2.809.272 c?l?tori în anul 1945. La preluarea liniei de c?tre CFR traficul era în declin, dar dup? anul 1949 evolu?žia traficului s-a schimbat Â?i a atins în anul 1955 apogeul: peste 46 mii tone de marfa Â?i aproape 3,5 milioane de c?l?tori. Dup? acest an, mai ales dup? 1959, traficul de m?rfuri a sc?zut, dar nu acelaÂ?i lucru se poate spune Â?i despre cel de c?l?tori.
- ??n 1964, din motive de urbanizare Â?i sistematizare, por?žiunea de linie ce traversa oraÂ?ul Arad a fost suprimat?, calea ferat? fiind limitat? la terminalul din cartierul Micalaca, iar mai târziu lâng? Combinatul Chimic.
Arc peste timp – Sageata Verde in statia Ghioroc (1973)
- Sageata Verde in statia Ghioroc (2006)
- ??n 1977 linia a fost adus? de la terminal pân? în incinta atelierelor Â?i a depoului din Arad, care r?m?seser? f?r? leg?tura cu exploatarea.
- ??n noaptea premerg?toare unei vizite a lui Nicolae Ceausescu la Arad originala sta?žie cochet? de la Podgoria (acolo unde este acum magazinul de mobil? Euro Stil) a fost aruncat? în aer Â?i m?turat? rapid de pe fa?ža p?mântului.
- 1 Ianuarie 1983, Calea Ferat? „ Arad-Podgoria” trece sub patrimoniul „IJTL Arad”, pe rela?žia Arad-Ghioroc introducându-se tramvaie urbane.
- O perioad? scurt? "s?geata" a func?žionat între Radna Â?i Pâncota Â?i servea la transportul la Ghioroc a s?tenilor din podgorie, care veneau la oraÂ? cu tramvaiul.
- La mijlocul anilor 1980 Compania de Transport Public a preg?tit un plan de modernizare a S?ge?žii Verzi, dar costul lucr?rilor era atât de ridicat încât necesita aprobarea BucureÂ?tiului-aprobare pe care nu a primito niciodat?.
- 1 Octombrie 1991, au circulat ultimele trenuri pe rela?žiile Ghioroc-Radna Â?i Ghioroc-Pâncota. Transportul este , de atunci, asigurat de autobuzele C.T.P.Arad. S?geata verde a fost garat? in depoul de la Ghioroc.
- Conform unui raport al directorului tehnic al CTP, Petre Cuvineanu, în momentul cas?rii sale, S?geata Verde avea 11 vagoane-motor, 12 vagoane pentru transport de persoane, 9 vagoane de marf?.
- 1991- prezent se fac o mul?žime de proiecte de recontruc?žie a linie, toate r?mânând din p?cate doar la faza incipient?.
- ??n 1992 a fost trimis? la uzina Astra pentru reconstruc?žie primul automotor electric care a circulat pe linia electrificat?
- ??n 1995, dup? 3 ani, a fost scos de la Astra vagoane automotorul Â?i remorca restaurat?, care aveau culorile originale Â?i au fost restaurate folosind planurile originale de la Muzeului Transporturilor de la Budapesta...
Urmeaza datele tehnice despre "Sageata".