Si cateva date despre fosta cale ferata ingusta (de ecartament de 1000 mm) HM Podgoriile Husului- Bucovat (statie de pe linia Ungheni- Chisinau):
Legea din mai 1882 prevedea constructia caii ferate Crasna- Husi- raul Prut, dar s-a hotarat ca ultima parte de cale ferata Husi- raul Prut sa nu se mai construiasca, pana la realizarea unei cai ferate de ecartament normal , pentru ca ineficienta liniei de ecartament ingust era evidenta.
In noiembrie 1892, in numele a 100 de localitati cu 500.000 locuitori, locuitorii din judetele Vaslui, Covurlui, Iasi, Tutova si Falciu , au adresat o cerere Parlamentului Romaniei, pentru construirea unei cai ferate de ecartament normal pe malul raului Prut, care sa faca legatura intre Valea Jijiei si Valea Prutului.
Toate propunerile si incercarile au ramas fara nici un rezultat, mai ales din cauza crizei economice, manifestata la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX.
In timpul primului razboi mondial (intre 1916- 1918), armata rusa construieste o cale ferata ingusta, cu ecartament de 1.000 mm, cu caracter strategic, de la statia Bucovat (de pe linia Ungheni- Chisinau) pana la raul Prut, traversat cu un pod feroviar din lemn in zona comunei Stanilesti. Traseul aproximativ al acestei foste caii ferate inguste in Basarabia (daca nu gresesc singura cale ferata ingusta care a existat vreodata in Basarabia) era: mergea paralel cu soseaua spre Chisinau, trecand prin localitatile basarabene Leuseni, Cateleni, Nisporeni, Varzaresti, Doina, Lucova, Vorniceni si se oprea la statia Bucovat, de pe linia Ungheni-Bucovat-Chisinau.
Prin decizia ministrului lucrarilor publice D. Grecianu, din 1917, nr. 9195, pentru constructia caii ferate inguste (de 1000 mm) Husi- raul Prut, este numit inginer-inspector general Alex Cosmovici, care, impreuna cu unitatile militare romane, construieste linia strategica cu caracter provizoriu (cu poduri din lemn si sina tip 17 kg/ml, provenita de la normalizarea caii ferate Crasna-Cretesti), intre statia Podgoriile Husului si raul Prut (in zona comunei Stanilesti).
Intre (pe atunci statia) Podgoriile Husului si raul Prut, traseul acestei foste linii inguste era: strabatea dealurile Sara si Corni (conform Google Earth, in acest loc, ar mai fi vizibile urme ale terasamentului), apoi mergea paralel cu soseau Husi- Epureni- Duda, pe care o intersecta la marginea orasului (in zona troitei), apoi mergea pe la marginea cartierului Corni (in zona actualului drum Tomita Patras si prin spatele cimitirului catolic), strabatea dealurile Carta si Dric, ajungea in zona actualei „gropi de gunoi” de pe dealul Dric, traversa paraul Recea, apoi traversa soseaua Husi- Albita, dupa curba de la fosta „sectie coniac”, trecea prin partea de est a complexului de agrement „Recea”, se intersecta cu drumul spre Poganesti (dupa podul peste paraul Recea), trecea pe langa fostul iaz Gura Vaii, se apropia de drumul Husi- Falciu in zona satului Gura Vaii, apoi, la intrarea in satul Stanilesti, facea o curba stransa spre nord, mergand paralel cu ceea ce pare a fi un canal de irigatii, trecea pe la est de satele Poganesti si Chersacosu, mergea la est de soseaua Husi- Albita, trecea la est de satul Rasesti, ajungea pe malul Prutului chiar langa actualul pod rutier, mergea un scurt timp pe malul raului, iar apoi, acolo unde Prutul face un „cot”, la sud de satul Albita, era vechiul pod de cale ferata ingusta peste raul Prut.
Utilizata in timpul primului razboi mondial, calea ferata dintre statiile Podgoriile Husului si Bucovat aveea 10 statii intermediare si o lungime de cca 112 km.
Dupa anii 1918- 1919, aceasta linie este lasata total in parasire si devine impracticabila, podul de cale ferata (construit din lemn) peste raul Prut (din zona comunei Stanilesti) fiind distrus.
Dupa primul razboi mondial si unirea Basarabiei cu Romania, s-a incercat si refacerea acestei cai ferate , importanta pentru economia locala, tinand cont de faptul ca mare parte din linie trecea prin padurile din centrul Basarabiei, sursa importanta de aprovizionare a tarii cu lemne de foc.
Prin legea nr. 4815 din anul 1921 se acorda un credit de 889.000 lei in acest scop.
Programul anului 1922- Alex Cottescu- prevedea trecerea la ecartament normal si a sectorului Cretesti- Husi si prelungirea acestuia pana la statia Bucovat (ca linie de ecartament normal), pentru care se acorda un credit de 1.740 milioane lei.
Nu s-a facut insa nimic si pana in anii 1928- 1929 intreaga linie ingusta dintre statiile Podgoriile Husului si Bucovat a fost desfiintata si demontata din teren, materialul rulant de cale ingusta de 1000 mm fiind transferat pe linia Cretesti- Husi.