Interesant este c? în 2003, la p. 12 din Turnock D. & Muica N.; The Railway Age in the Carpathian Forests: A Study of Romania; Geographica Panonnica, 7/2003. se afirm? la p. 12 urm?toarele: But many more new lines opened after the war across the greatly-enlarged Romanian state: Casin (1920), Oituz (1929) - using
a former German ‘Feldbahn’ [...]. Mai mult, în 2006 acela?i David Turnick în Turnock, David; The Economy of East Central Europe, 1815-1989: Stages of Transformation in a Peripheral Region; Routlege Taylor & Francis Group; London UK & New York USA; 2006; ISBN 9781138878280 afirm? la p. 213: Following the previous review of this area (Figure 2 . 8), many new forest railways were built in the inter-war period: Ca?in (1920), Oituz (1929)—
using a former ‘Deutsche Heeresfeldbahn’.
Afirma?ia este reluat? în Turnock, David; The Drive for Modernisation in Inter-War Eastern Europe: Changes in Rurality in the Carpathian Mountains 1918-1945; Geographica Pannonica, Volume 12, Issue 1, 12–38 (2008) la p. 24: During the interwar period exploitation was extended and many new forest railways were built (Muic? & Turnock 2003): in Moldavia at Ca?in (1920), Oituz (1929) - using a former German ‘Feldbahn’.
E interesant de ?tiut
cine este acest David Turnock, care înaintea lui Radu Bellu a afirmat c? la baza construc?iei interbelice a c?ii ferate cu ecartament îngust de la Oituz a stat
re?eaua de c?i ferate militare germane din zon?.
Repet c? cel mai corect ar fi s? fie afi?at un scan dup? pagina de carte a lui Bellu, pentru a vedea exact care a fost exprimarea lui ?i pe ce anume se bazeaz?. Am ceva experien?? (?i nu pu?in?) în scrierea de articole documentate despre diverse subiecte. Ce pot s? v? spun e c? diversele surse trebuiesc ponderate, pentru a rezulta o informa?ie credibil?- Pe de alt? parte nicodat? nu trebiuie ignorat? o surs? de o asemenea anvergur?, deoarece pornind de la ea, din aproape în aproape ajungi la informa?ii de ordin superior, care printr-o bucl? de feedback î?i pot valida sau nu informa?ia ini?ial?, sau cel pu?in o parte din ea.
Pe de alt? parte, revin cu o informa?ie care nu a fost introdus? în discu?ie pân? în prezent: în preliminariile P?cii de la Buftea-Bucure?ti a fost negociat? o clauz? prin care Regatul României ?i-a oferit Imperiului German re?eaua de c?i ferate, pentru transportul rapid al trupelor Puterilor Centrale c?tre sudul Rusiei. Este un subiect sensibil (care ?ine de interesul Germaniei de atunci de a oferi Regatului României o compensa?ie pentru pierdera Dobrogei) dar realitatea este c? trupele germane au ajuns rapid în zona Odessei cu ajutorul re?elei de c?i ferate române?ti. Este teoretic posibil ca în vânzoleala de atunci, Armata German? s? fi intervenit în conectarea c?ii sale ferate militare cu ecartament îngust, cu cea româneasc? ce ajungea la One?ti, eventual s? fi intervenit în refacerea ei. Nu zic c? a?a a fost, dar posibilitatea este cert? ?i cât se poate de real?. Pur ?i simplu românii erau interesa?i ca nem?ii s?-i goneasc? pe bol?evici din sudul Rusiei, ca România s? poat? profita de situa?ia din Basarabia.