Are cineva informatii sau fotografii legate de linia de cale ingusta de la Colibita ? Singurul amanunt pe care il stiu este ca traseul era undeva pe fundul barajului unde a fost vechea localitate Colibita.
Calea ferata ingusta de la Colibita
- Autor subiect Florin-Dej
- Dat? creare
CFF Colibita
(De la Prundu Bargaului).......Pana la Bistrita Bargaului ne-am descurcat cu un camion, acolo ne astepta drezina, ca singurul acces acceptabil era pe calea ferata forestiera ce urca pana la obarsia vaii. Drezina ne-a oprit spre seara la casa de vanatoare din Colibita, unde am ramas peste noapte.
(La cocosi de munte in Panulet ââ??â??Pe plaiuri si vai carpatine ââ??â?? Paul Decei ââ??â?? Editura Albatros 1983)
Doar atat deocamdata. Sper sa mai gasesc ceva.
Cu stima C.F.
(De la Prundu Bargaului).......Pana la Bistrita Bargaului ne-am descurcat cu un camion, acolo ne astepta drezina, ca singurul acces acceptabil era pe calea ferata forestiera ce urca pana la obarsia vaii. Drezina ne-a oprit spre seara la casa de vanatoare din Colibita, unde am ramas peste noapte.
(La cocosi de munte in Panulet ââ??â??Pe plaiuri si vai carpatine ââ??â?? Paul Decei ââ??â?? Editura Albatros 1983)
Doar atat deocamdata. Sper sa mai gasesc ceva.
Cu stima C.F.
Si inca o referire la aceasta CFF intr-o alta carte a aceluiasi autor:
Peste frumoasa depresiune a Colibitei si-a intins astazi undele lacul de acumulare ce si-a luat numele de la cocheta statiune montana care s-a retras pe malul lui drept.
Lacul, a carui formare a inceput in anul 1984, isi intinde luciul apei pe osuprafata de 350 ha, la altitudinea de 800 m, din chei pana in dreptul paraului Magura, afluent pe dreapta al Colibitei mai jos de Mita.
.........................................................................................................................................................
Inainte vreme, din Bistrita Bargaului urca pe Colibita, pana mai sus de Mita, o linie ferata forestiera.
(In imparatia cocosilor de munte ââ??â??Drumetind pe vaile apelor repeziââ??â?? Paul Decei ââ??â?? Editura Sport-Turism 1989)
Peste frumoasa depresiune a Colibitei si-a intins astazi undele lacul de acumulare ce si-a luat numele de la cocheta statiune montana care s-a retras pe malul lui drept.
Lacul, a carui formare a inceput in anul 1984, isi intinde luciul apei pe osuprafata de 350 ha, la altitudinea de 800 m, din chei pana in dreptul paraului Magura, afluent pe dreapta al Colibitei mai jos de Mita.
.........................................................................................................................................................
Inainte vreme, din Bistrita Bargaului urca pe Colibita, pana mai sus de Mita, o linie ferata forestiera.
(In imparatia cocosilor de munte ââ??â??Drumetind pe vaile apelor repeziââ??â?? Paul Decei ââ??â?? Editura Sport-Turism 1989)
în anii 1920 ââ??â?? 1924 s-a construit calea ferat??, îngust??, pe distan?a Bistri?a. Bârg??ului ââ??â?? Colibi?a pân?? în muntele D??lbidan ?i Colbul (cca 30 km) care asigura transportul lemnului exploatat din p??duri spre fabrica de cherestea Bistri?a Bârg??ului. Aceasta a fost distrus?? cu ocazia inunda?iilor care au avut los în 13 mai 1970.
Din - Istoricul localitatii Bistrita Bargaului.
Sursa: http://www.primariabistritabirgaului.ro/ro/istoricul-localitatii
Din - Istoricul localitatii Bistrita Bargaului.
Sursa: http://www.primariabistritabirgaului.ro/ro/istoricul-localitatii
Din "ISTORIA ILUSTRAT? A C?ILOR FERATE FORESTIERE DIN ROM??â??NIA" a lui Radu Bellu, Edi?ia I-a, 2007, pagina 50, titlul 1.29 Calea ferat?? forestier?? Bistri?a Bârg??ului.
Conform celor din aceast?? lucrare, în 1928 când au fost puse în func?iune trei gatere ale noii Fabrici de Cherestea din Susenii Bârg??ului ale Societ???ii "Regna"-N??s??ud, s-a pus problema transportului masei lemnoase din exploat??rile din zon?? la gatere ; pentru asta, societatea a construit în 1928-1929, pe Valea Bistri?ei, de la Bistri?a Bârg??ului (km 0) prin Colibi?a-Mi?a (de aici spre sud pe cursul P??nule?ului)-Fundul V??ii (km 16), o linie cu ecartamentul de 760 mm. Se precizeaz?? în lucrare c?? linia avea ca material rulant o locomotiv?? cu abur (50 C.P.), 17 vagone?i de 8 tone, un vagon de marf?? ?i un vagon de c??l??tori (cu 26 de locuri).
în 1950-1951, acum, IFET Bistri?a, din punctul Mi?a, construie?te o ramifica?ie de 9 km, pe direc?ia N-E, pân?? la Valea lui Toader. Acum privind pe atlas acest?? ramifica?ie a mers pe cursul Izvorului Lung spre poalele Muntelui D??lbidanul (1848 m).
Linia a func?ionat pân??-n anii 1968-1970, când a fost închis?? ?i apoi desfiin?at?? (desfiin?at?? dup?? inunda?iile din '70, dac?? corobor??m cu ceea ce a scris mai sus "Semafor"; autorul nu d?? nici un indiciu asupra modivului desfiin???rii).
în lucrare mai este ?i o hart?? a traseului liniei, dar eu nu am reu?it s?? identific pe Google-satelit ?i nici pe atlasul din dotare, unde ar fi fost punctul de bifurca?ie Mi?a (probabil dup?? ie?irea spre est din Colibi?a).
Conform celor din aceast?? lucrare, în 1928 când au fost puse în func?iune trei gatere ale noii Fabrici de Cherestea din Susenii Bârg??ului ale Societ???ii "Regna"-N??s??ud, s-a pus problema transportului masei lemnoase din exploat??rile din zon?? la gatere ; pentru asta, societatea a construit în 1928-1929, pe Valea Bistri?ei, de la Bistri?a Bârg??ului (km 0) prin Colibi?a-Mi?a (de aici spre sud pe cursul P??nule?ului)-Fundul V??ii (km 16), o linie cu ecartamentul de 760 mm. Se precizeaz?? în lucrare c?? linia avea ca material rulant o locomotiv?? cu abur (50 C.P.), 17 vagone?i de 8 tone, un vagon de marf?? ?i un vagon de c??l??tori (cu 26 de locuri).
în 1950-1951, acum, IFET Bistri?a, din punctul Mi?a, construie?te o ramifica?ie de 9 km, pe direc?ia N-E, pân?? la Valea lui Toader. Acum privind pe atlas acest?? ramifica?ie a mers pe cursul Izvorului Lung spre poalele Muntelui D??lbidanul (1848 m).
Linia a func?ionat pân??-n anii 1968-1970, când a fost închis?? ?i apoi desfiin?at?? (desfiin?at?? dup?? inunda?iile din '70, dac?? corobor??m cu ceea ce a scris mai sus "Semafor"; autorul nu d?? nici un indiciu asupra modivului desfiin???rii).
în lucrare mai este ?i o hart?? a traseului liniei, dar eu nu am reu?it s?? identific pe Google-satelit ?i nici pe atlasul din dotare, unde ar fi fost punctul de bifurca?ie Mi?a (probabil dup?? ie?irea spre est din Colibi?a).
Am gasit eu pe la cunoscuti o tema pentru Google Earth si apare si aceasta cale ferata forestiera de a carei existenta nu am stiut. Iata o captura de ecran:
Studiind mai indeaproape cred ca urma traseul actualului drum. Puctul de bifurcatie era aici:
47??° 9'47.40"N/ 24??°57'18.14"E
Studiind mai indeaproape cred ca urma traseul actualului drum. Puctul de bifurcatie era aici:
47??° 9'47.40"N/ 24??°57'18.14"E