Nu pretind ca acele trenuri sa fie comparate cu cele din Moldova anilor 50,am specificat ca fara sa vreau m-a dus gandul la ele pentru ca aici la noi asa le ziceam si politica agricola din acele vremuri era diferita de la un judet la altul,deci departe de mine gandul sa le compar cu cele din 50.
Deportatii in Baragan
- Autor subiect dantm
- Dat? creare
Este interesant de privit Baraganul pe Google Earth, multe sate au forme nefiresti, caroiaje egale cu toate intersectiile la 90 sau 45 de grade, cred ca pe acolo au fost deportarile.
catalin
Well-Known Member
Au relocat peste 40.000 de suflete, le-au debarcat din vagoane direct in camp si li s-a ordonat sa-si faca singuri case.
Au luat fiinta 18 localitati noi: Brate?, Bumb??cari, Dâlga, Dropia, Ezerul, Fundata, L??te?ti, M??z??reni, Movila Gâld??ului, Olaru, Pelican, R??chitoasa, Rubla, Salcâmi, Schei, Valea Viilor, Vii?oara ?i Zagna.
vezi si aici :
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Deport%C4%83rile_%C3%AEn_B%C4%83r%C4%83gan
http://www.banaterra.eu/romana/deportarea-baragan-1951-1954
Au luat fiinta 18 localitati noi: Brate?, Bumb??cari, Dâlga, Dropia, Ezerul, Fundata, L??te?ti, M??z??reni, Movila Gâld??ului, Olaru, Pelican, R??chitoasa, Rubla, Salcâmi, Schei, Valea Viilor, Vii?oara ?i Zagna.
vezi si aici :
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Deport%C4%83rile_%C3%AEn_B%C4%83r%C4%83gan
http://www.banaterra.eu/romana/deportarea-baragan-1951-1954
Multe drame au sem??nat deport??rile acelea.
O parte din bunicii mei sunt originari din Tecuci.
îmi povesteau mai anii trecu?i (dup?? împu?c??turi) c?? în iernile acelea (anii `50) mai ap??rea câte un grup de deporta?i cer?ind mâncare. Veneau pe jos, cu c??ru?e, cu trenu (care cum putea), plecau cu ceea ce c??p??tau dac?? nu-i prindea mili?anu.
Ai mei bunici fiind pedagoci, mai st??teau de vorb?? cu ei (pe scurt), c?? bra?ul legii de atunci era mare ?i vânjos, ?i le povesteau condi?iile în care au ajuns acolo, ceea ce au g??sit. (G??seau o plac?? cu numele sta?iei, ?i atât - nu case, nu gar?? NIMIC).
Ajungeau la destina?ie cu ceea ce au apucat în 2 minute s?? ia din cas??: o ?oal??, un ciocan, o mân?? de cuie, un cle?te, o g??leata - ?i a?a au început o via??? nou??.
Din p??cate nu mai am pe cine s?? descos...
Dar pu?in mai înainte de acea perioad?? cu vreo 7-10 ani au fost ?i trenuri cu refugia?i atunci când au s??rit ru?ii pe noi. A mea familie din Tecuci a fost mutat?? ca ?i refugia?i în Oltenia. Tot în vagoane de vite au c??l??torit, dar condi?ii mai civilizate (primeau ap??, alimente, si aveau anumite bunuri personale (o lad?? de refugiat am salvat de prin istoria familiei), nu st??teau ca sardelele în conserv??, ci mai aerisit...
De la Gala?i pân?? în Oltenia cam o s??pt??mân?? au f??cut...
Mai aveau alarm?? aerian?? ?i to?i p??r??seau în fug?? trenul, mai d??deau liber la trenuri de front, d??deau prioritate la trenuri sanitare....
CFR prin natura serviciului a mers ?i în stânga ?i în dreapta dup?? cum erau vremurile... CFR-i?tii oricare ar fi fost timpurile tot ?i-au f??cut treaba (treaba lor era s?? mi?te trenul). C?? nu toate înc??rc??turile erau morale, e alt?? poveste trist??.
Dar ceea ce m?? îngroze?te acum c?? ignorarea cu bun?? ?tiin??? a istoriei deschide calea spre un nou ciclu plin de violen?e. Tinerii de ast??zi necunoscând atrocit???ile trecutului cad mai u?or în p??catele vechi. (vezi circul de steaguri, benti?e ?i ?inuturi)
E.
O parte din bunicii mei sunt originari din Tecuci.
îmi povesteau mai anii trecu?i (dup?? împu?c??turi) c?? în iernile acelea (anii `50) mai ap??rea câte un grup de deporta?i cer?ind mâncare. Veneau pe jos, cu c??ru?e, cu trenu (care cum putea), plecau cu ceea ce c??p??tau dac?? nu-i prindea mili?anu.
Ai mei bunici fiind pedagoci, mai st??teau de vorb?? cu ei (pe scurt), c?? bra?ul legii de atunci era mare ?i vânjos, ?i le povesteau condi?iile în care au ajuns acolo, ceea ce au g??sit. (G??seau o plac?? cu numele sta?iei, ?i atât - nu case, nu gar?? NIMIC).
Ajungeau la destina?ie cu ceea ce au apucat în 2 minute s?? ia din cas??: o ?oal??, un ciocan, o mân?? de cuie, un cle?te, o g??leata - ?i a?a au început o via??? nou??.
Din p??cate nu mai am pe cine s?? descos...
Dar pu?in mai înainte de acea perioad?? cu vreo 7-10 ani au fost ?i trenuri cu refugia?i atunci când au s??rit ru?ii pe noi. A mea familie din Tecuci a fost mutat?? ca ?i refugia?i în Oltenia. Tot în vagoane de vite au c??l??torit, dar condi?ii mai civilizate (primeau ap??, alimente, si aveau anumite bunuri personale (o lad?? de refugiat am salvat de prin istoria familiei), nu st??teau ca sardelele în conserv??, ci mai aerisit...
De la Gala?i pân?? în Oltenia cam o s??pt??mân?? au f??cut...
Mai aveau alarm?? aerian?? ?i to?i p??r??seau în fug?? trenul, mai d??deau liber la trenuri de front, d??deau prioritate la trenuri sanitare....
CFR prin natura serviciului a mers ?i în stânga ?i în dreapta dup?? cum erau vremurile... CFR-i?tii oricare ar fi fost timpurile tot ?i-au f??cut treaba (treaba lor era s?? mi?te trenul). C?? nu toate înc??rc??turile erau morale, e alt?? poveste trist??.
Dar ceea ce m?? îngroze?te acum c?? ignorarea cu bun?? ?tiin??? a istoriei deschide calea spre un nou ciclu plin de violen?e. Tinerii de ast??zi necunoscând atrocit???ile trecutului cad mai u?or în p??catele vechi. (vezi circul de steaguri, benti?e ?i ?inuturi)
E.
catalin
Well-Known Member
Sunt doua elemente diferite, nu le confunda:
1. in 1944 in fata tavalugului armatei rosii romanii si-au retras parte din populatie, in special functionari publici, spre vest. I-au carat repede, cu ce au putut. Vagoane de marfa, platforma, tot ce avea roti si putea sa merga. S-au carat repede arhivele, documentele importante. Nu a fost deportare ! Pur si simplu statul roman si-a retras din fata armatei inamice oamenii administratiei, cum a putut. In august 1944 Ivan era deja trecut de Bacau si mergea spre Focsani. Tot ce a insemnat sudul Moldovei luase calea pribegiei. Li s-a dat apa, o pita de mancare, ingrijire medicala, cam ce se putea atunci.
2. deportarile masive dupa 1945 sunt altceva. Prima data am trimis 70.000 de etnici germani in Rusia, pentru simplul motiv ca erau nemti. Nu conta daca au participat sau nu la razboi. Apoi am trimis 40.000 de banateni in mijlocul a nimic. Practic statiile de care vorbesti au fost infiintate printr-o hotarare a CM. Au infiintat localitatea (pe hartie), au pus o tabla cu "halta X", acolo oprea trenul si oamenii erau coborati din vagoane. Nu era nimic, decat o linie de tren, o placa de halta si atat. Cat vedeai cu ochii doar camp. Fara surse de hrana, fara apa, fara nimic. Familiile deportate aveau cu ei si copii si doar ce au putut lua in valize. Au avut cateva ore sa-si sape gropi in pamant (cu mainile) pentru ca sa se apere de frig in primele nopti pana au incropit niste bordeie din pamant si paie. Singura vina a acestor oameni era ca facusera parte din ceea ce astazi numim "clasa de mijloc", adica mici proprietari de afaceri marunte (pravalii, carciumi) sau oameni pe care noua oranduire nu-i putea asimila.
1. in 1944 in fata tavalugului armatei rosii romanii si-au retras parte din populatie, in special functionari publici, spre vest. I-au carat repede, cu ce au putut. Vagoane de marfa, platforma, tot ce avea roti si putea sa merga. S-au carat repede arhivele, documentele importante. Nu a fost deportare ! Pur si simplu statul roman si-a retras din fata armatei inamice oamenii administratiei, cum a putut. In august 1944 Ivan era deja trecut de Bacau si mergea spre Focsani. Tot ce a insemnat sudul Moldovei luase calea pribegiei. Li s-a dat apa, o pita de mancare, ingrijire medicala, cam ce se putea atunci.
2. deportarile masive dupa 1945 sunt altceva. Prima data am trimis 70.000 de etnici germani in Rusia, pentru simplul motiv ca erau nemti. Nu conta daca au participat sau nu la razboi. Apoi am trimis 40.000 de banateni in mijlocul a nimic. Practic statiile de care vorbesti au fost infiintate printr-o hotarare a CM. Au infiintat localitatea (pe hartie), au pus o tabla cu "halta X", acolo oprea trenul si oamenii erau coborati din vagoane. Nu era nimic, decat o linie de tren, o placa de halta si atat. Cat vedeai cu ochii doar camp. Fara surse de hrana, fara apa, fara nimic. Familiile deportate aveau cu ei si copii si doar ce au putut lua in valize. Au avut cateva ore sa-si sape gropi in pamant (cu mainile) pentru ca sa se apere de frig in primele nopti pana au incropit niste bordeie din pamant si paie. Singura vina a acestor oameni era ca facusera parte din ceea ce astazi numim "clasa de mijloc", adica mici proprietari de afaceri marunte (pravalii, carciumi) sau oameni pe care noua oranduire nu-i putea asimila.
O parte au fost refugia?i, alt?? parte deporta?i la distan??? decâ?va ani.
Dar to?i au fost mi?ca?i de CFR ?i CFR-i?ti
Dar to?i au fost mi?ca?i de CFR ?i CFR-i?ti
Daca este sa vorbim de oamenii care au fost prin stepele Siberiei putem vorbi si de militarii capturati de Ivan atat pe pamanturile lor cat si la noi in tara,cati au capturat, cati au ajuns acolo si cati s-au mai intors pe meleagurile natale ,ca si aceia au fost victime ale sistemului si de care tot asa nu se vorbeste in istoria scrisa si nu sant recunoscuti nici acum.
Buna,
"militarii capturati de Ivan" sunt una, oamenii trimisi de un guvern de buna voie in alta tara, doar pentru ca asa cum scrie catalin erau de alta nationalitate decat majoritatea celor care ajunsesera intre timp sa locuiasca acolo este alta.
Prefer sa vorbim de deportarile mai mult sau mai putin masive si mai mult sau mai putin organizate in care calea ferata a jucat un rol des primordial. Intrucat URSS nu a semnat un tratat de pace cu Romania decat in 1947, o gramada de soldati romani "capturati" dupa 1944 au fost declarati prizonieri de razboi dupa incheierea ostilitatilor. A fost si acesta un mod de a scapa de persoanele nedorite ale guvernului roman din epoca.
Ca sa revenim la deportari si la CFR, din cei peste 70000 de sasi, svabi si alte categorii de populatie pe care acum le-am numi sumar "germani" mai bine de o treime nu s-au mai intors dupa ce au scapat de munca silnica in Siberia la casele lor de sute de ani ci intr-o tara straina (RFG) care nu stia ce sa faca cu ei, pe langa mai bine de trei milioane de refugiati germani din alte parti ale Europei. Iar cei care s-au intors in cele Sapte Scaune, in cele Trei Scaune, in Banat, in Tara Barsei sau in regiunea Bistritei si-au gasit casele confiscate si noii ocupanti adusi din sudul sau din estul Romaniei le-au ras in nas.
Deportarea lor (ca cifra, este cea mai mare efectuata vreodata in Romania dupa deportarea, asasinarea sau asasinarea prin infometare a evreilor cu doar cativa ani mai devreme) a fost perfect organizata si nu de rusi ci de romani. Incepand cu septembrie 1944 "germanii" au fost ridicati de acasa, teoretic cu exceptia celor care aveau membrii de familie inrolati in Armata Romana si care erau pe front, desi s-au facut si aici numeroase abuzuri si trimisi in "lagare" precum odiosul lagar al mortii de la Cisnadie pe care toata lumea din Romania se face intre timp ca l-a uitat. Abia in ianuarie 1945 familiile din lagare au fost urcate in trenuri, in mod perfect organizat si trimise peste granita cu URSS. Ce a urmat am scris mai sus.
In perioada colonizarii Ardealului cu "elemente romanesti" din vremea guvernarii Averescu incepand cu jumatatea anilor 1920 calea ferata a jucat de asemenea un rol important, desi si in acest caz au existat mai multe "faze". Primii "ocupanti", "emigranti", "colonizatori" sau "locuitori din totdeauna" (depinde cine ii descrie) au fost trimis aproape de azi pe maine in mod organizat si in trenuri complete, formate din vagoane de calatori si de marfa. In general era vorba asa cum scriam mai sus de oamenii cei mai saraci din satele din sudul Olteniei sau din judete sarace din Moldova (ex: Vaslui), carora li se promisese "pamant", insa au existat si cazuri in care autoritatile sau persoanele cu influenta la nivel local doreau sa scape de anumiti "tarani periculosi", in general oameni aflati pe listele rosii din prefecturi in urma rascoalelor din 1907 (!!!). Au fost urcati in tren, dusi cu vorba, desi unii nici nu vazusera vreun act de proprietate si nu semnasera nici o hartie. Odata ajunsi la destinatie si debarcati din tren oamenii nu au gasit nimic, nici case, nici o populatie gata sa-i primeasca si nici macar un functionar de cale ferata care sa le vorbeasca limba. Asa s-au nascut incepand cu anii 1924-25 acele parti romanesti din satele care fusesera inainte 100% sasesti sau secuiesti numite ulterior "Romanime" sau chiar si "Tiganime".
Privind personalul CFR, o mare parte din micii functionari preluati de la MAV nu vorbeau inca in 1924-25 romaneste, doar cei din administratia medie si inalta fusesera deja in mare parte schimbati cu unii proveniti din Vechiul Regat.
O a doua faza a acestei "colonizari fortate" a avut loc in anii 1930, folosind ca mijloc de transport tot calea ferata. In aceste cazuri a fost vorba de ceva mult mai elaborat, noii veniti ajungand in sate in care elementul romanesc era daca nu preponderent macar prezent, in care li se construisera de catre stat case standardizate si chiar si biserici. Multi oameni care calatoresc azi cu automobilul de la Sibiu la Brasov se mira de multitudinea caselor realizate dupa un proiect standardizat din satele din jurul Fagarasului, dinspre Intorsura Codlei sau in directia opusa, a vaii Hartibaciului. Acestea sunt unele din satele construite sau extinse "pentru intarirea elementului romanesc" intr-o zona in care acesta lipsise inainte in mare parte si uneori chiar cu desavarsire.
Pentru cei care se indoiesc de veridicitatea informatiilor de mai sus, acestea provin din documente si carti romanesti din epoca si nu straine. Unele din ele chiar din documente specifice privind colonizarea provinciilor nou-obtinute (Cadrilater, Banat, Transilvania, Partium, Bucovina, Basarabia) si indepartarea "elementelor straine".
"militarii capturati de Ivan" sunt una, oamenii trimisi de un guvern de buna voie in alta tara, doar pentru ca asa cum scrie catalin erau de alta nationalitate decat majoritatea celor care ajunsesera intre timp sa locuiasca acolo este alta.
Prefer sa vorbim de deportarile mai mult sau mai putin masive si mai mult sau mai putin organizate in care calea ferata a jucat un rol des primordial. Intrucat URSS nu a semnat un tratat de pace cu Romania decat in 1947, o gramada de soldati romani "capturati" dupa 1944 au fost declarati prizonieri de razboi dupa incheierea ostilitatilor. A fost si acesta un mod de a scapa de persoanele nedorite ale guvernului roman din epoca.
Ca sa revenim la deportari si la CFR, din cei peste 70000 de sasi, svabi si alte categorii de populatie pe care acum le-am numi sumar "germani" mai bine de o treime nu s-au mai intors dupa ce au scapat de munca silnica in Siberia la casele lor de sute de ani ci intr-o tara straina (RFG) care nu stia ce sa faca cu ei, pe langa mai bine de trei milioane de refugiati germani din alte parti ale Europei. Iar cei care s-au intors in cele Sapte Scaune, in cele Trei Scaune, in Banat, in Tara Barsei sau in regiunea Bistritei si-au gasit casele confiscate si noii ocupanti adusi din sudul sau din estul Romaniei le-au ras in nas.
Deportarea lor (ca cifra, este cea mai mare efectuata vreodata in Romania dupa deportarea, asasinarea sau asasinarea prin infometare a evreilor cu doar cativa ani mai devreme) a fost perfect organizata si nu de rusi ci de romani. Incepand cu septembrie 1944 "germanii" au fost ridicati de acasa, teoretic cu exceptia celor care aveau membrii de familie inrolati in Armata Romana si care erau pe front, desi s-au facut si aici numeroase abuzuri si trimisi in "lagare" precum odiosul lagar al mortii de la Cisnadie pe care toata lumea din Romania se face intre timp ca l-a uitat. Abia in ianuarie 1945 familiile din lagare au fost urcate in trenuri, in mod perfect organizat si trimise peste granita cu URSS. Ce a urmat am scris mai sus.
In perioada colonizarii Ardealului cu "elemente romanesti" din vremea guvernarii Averescu incepand cu jumatatea anilor 1920 calea ferata a jucat de asemenea un rol important, desi si in acest caz au existat mai multe "faze". Primii "ocupanti", "emigranti", "colonizatori" sau "locuitori din totdeauna" (depinde cine ii descrie) au fost trimis aproape de azi pe maine in mod organizat si in trenuri complete, formate din vagoane de calatori si de marfa. In general era vorba asa cum scriam mai sus de oamenii cei mai saraci din satele din sudul Olteniei sau din judete sarace din Moldova (ex: Vaslui), carora li se promisese "pamant", insa au existat si cazuri in care autoritatile sau persoanele cu influenta la nivel local doreau sa scape de anumiti "tarani periculosi", in general oameni aflati pe listele rosii din prefecturi in urma rascoalelor din 1907 (!!!). Au fost urcati in tren, dusi cu vorba, desi unii nici nu vazusera vreun act de proprietate si nu semnasera nici o hartie. Odata ajunsi la destinatie si debarcati din tren oamenii nu au gasit nimic, nici case, nici o populatie gata sa-i primeasca si nici macar un functionar de cale ferata care sa le vorbeasca limba. Asa s-au nascut incepand cu anii 1924-25 acele parti romanesti din satele care fusesera inainte 100% sasesti sau secuiesti numite ulterior "Romanime" sau chiar si "Tiganime".
Privind personalul CFR, o mare parte din micii functionari preluati de la MAV nu vorbeau inca in 1924-25 romaneste, doar cei din administratia medie si inalta fusesera deja in mare parte schimbati cu unii proveniti din Vechiul Regat.
O a doua faza a acestei "colonizari fortate" a avut loc in anii 1930, folosind ca mijloc de transport tot calea ferata. In aceste cazuri a fost vorba de ceva mult mai elaborat, noii veniti ajungand in sate in care elementul romanesc era daca nu preponderent macar prezent, in care li se construisera de catre stat case standardizate si chiar si biserici. Multi oameni care calatoresc azi cu automobilul de la Sibiu la Brasov se mira de multitudinea caselor realizate dupa un proiect standardizat din satele din jurul Fagarasului, dinspre Intorsura Codlei sau in directia opusa, a vaii Hartibaciului. Acestea sunt unele din satele construite sau extinse "pentru intarirea elementului romanesc" intr-o zona in care acesta lipsise inainte in mare parte si uneori chiar cu desavarsire.
Pentru cei care se indoiesc de veridicitatea informatiilor de mai sus, acestea provin din documente si carti romanesti din epoca si nu straine. Unele din ele chiar din documente specifice privind colonizarea provinciilor nou-obtinute (Cadrilater, Banat, Transilvania, Partium, Bucovina, Basarabia) si indepartarea "elementelor straine".
Nu cred ca se pune problema veridicitatii informatiilor. Exceptind o parte a tineretului cu totii stim ca lucrurile s-au intimplat. Stim in mare, au fost deportari, au fost refugiati, a fost razboi.
Cautind, intrebind, discutind aflam detalii, intarirea elementului romanesc, pogromul de la Iasi, refugierea din fata Armatei Rosii, lagarul de la Cisnadie .
Este ciudat insa ca desi o ,,pepiniera" a viitoarei clase muncitoare din era comunista au fost ceferistii, la urma au fost cam neglijati in ceea ce priveste cautarea ,,izvoarelor istorice" cum invatam la scoala.
Adica mai pe scurt nu prea i-a intrebat nimeni despre activitatea lor.
Sigur ca ei si-au facut datoria : au miscat trenul. Insa asa cum arata interesantul e o diferenta in modul de abordare a transporturilor.
Privind pozele dintr-un link dat de catalin si coroborind cu alte postari se vad diferentele:
in razboi moartea era ceva obisnuit asa incit cei care erau in tren trecind pe linga mormane de morti probabil ca se gindeu ca sint norocosi ca azi nu sint ei in gramezile alea, nu era timp de compasiune, apoi refugiatii idem cautau sa traiasca sa scape de moarte laolalta cu ceferistii care fiind razboi erau mobilizati pe loc si aveau acelasi gind: sa traiasca.
Dar deportarile au fost pe timp de pace, e deja alta problema.
Asa cum cei deportati isi amintesc, au venit militienii cu armata ne-au spus sa fim la 5 la gara cu cit apucam sa luam si gata, ne-au urcat in tren si am plecat. pe drum ne mai aruncau o piine sau o caldare de apa.
Cum spune catalin, trenurile n-au zburat ca un abur al noptii, au mers ziua si noaptea, au schimbat masinile, au luat apa, au facut cruce cu alte trenuri si totusi mai degraba gasim in ziare marturii ale ,,victoriei " armatei la Odessa decit marturiile unui ceferist care a fost de serviciu in acele zile. ori poate eu nu le-am gasit.
Ca sa ii raspund la shopy, a, fazut si eu sistemul de trasare al satelor din Baragan si m-am intrebat cum de sint atit de bine trasate dupa principiul roman ,,cardo maximus decumanus maximus" insa mai degraba tind sa cred ca statul a trasat satele la un moment dat oarecum asemanator cu principiul din Ardeal expus de Horia, dar nu este exclusa aceasta posibilitate.
Deportatii nu au fost asezati in sate ci in cimp unde erau trasate strazile si un X pentru fiecare familie. Acolo ei au sapat intii un bordei in pamint. Unele din aceste asezari nu mai exista.
Chiar si Corneliu Coposu a avut domiciliu fortat intr-un asemena sat, Rubla. Imi amintesc de o batrina care plingea spunind , atunci demult la TV:,,C??posu ne-a b??gat curent c?? el a ?tiut ce înseamn?? lumina"
_________
Interesant ce spune Horia
Exproprierea s-a facut in baza legii 187/1945 articolul 3 litera f
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1569
Am in fata un asemenea proces verbal
.... faptul ca numitul are fiu inrolat in armata germana SS.
alt proces verbal, acelasi motiv
... faptul ca numitul a colaborat cu germania hitrerista...
Cautind, intrebind, discutind aflam detalii, intarirea elementului romanesc, pogromul de la Iasi, refugierea din fata Armatei Rosii, lagarul de la Cisnadie
.Este ciudat insa ca desi o ,,pepiniera" a viitoarei clase muncitoare din era comunista au fost ceferistii, la urma au fost cam neglijati in ceea ce priveste cautarea ,,izvoarelor istorice" cum invatam la scoala.
Adica mai pe scurt nu prea i-a intrebat nimeni despre activitatea lor.
Sigur ca ei si-au facut datoria : au miscat trenul. Insa asa cum arata interesantul e o diferenta in modul de abordare a transporturilor.
Privind pozele dintr-un link dat de catalin si coroborind cu alte postari se vad diferentele:
in razboi moartea era ceva obisnuit asa incit cei care erau in tren trecind pe linga mormane de morti probabil ca se gindeu ca sint norocosi ca azi nu sint ei in gramezile alea, nu era timp de compasiune, apoi refugiatii idem cautau sa traiasca sa scape de moarte laolalta cu ceferistii care fiind razboi erau mobilizati pe loc si aveau acelasi gind: sa traiasca.
Dar deportarile au fost pe timp de pace, e deja alta problema.
Asa cum cei deportati isi amintesc, au venit militienii cu armata ne-au spus sa fim la 5 la gara cu cit apucam sa luam si gata, ne-au urcat in tren si am plecat. pe drum ne mai aruncau o piine sau o caldare de apa.
Cum spune catalin, trenurile n-au zburat ca un abur al noptii, au mers ziua si noaptea, au schimbat masinile, au luat apa, au facut cruce cu alte trenuri si totusi mai degraba gasim in ziare marturii ale ,,victoriei " armatei la Odessa decit marturiile unui ceferist care a fost de serviciu in acele zile. ori poate eu nu le-am gasit.
Ca sa ii raspund la shopy, a, fazut si eu sistemul de trasare al satelor din Baragan si m-am intrebat cum de sint atit de bine trasate dupa principiul roman ,,cardo maximus decumanus maximus" insa mai degraba tind sa cred ca statul a trasat satele la un moment dat oarecum asemanator cu principiul din Ardeal expus de Horia, dar nu este exclusa aceasta posibilitate.
Deportatii nu au fost asezati in sate ci in cimp unde erau trasate strazile si un X pentru fiecare familie. Acolo ei au sapat intii un bordei in pamint. Unele din aceste asezari nu mai exista.
Chiar si Corneliu Coposu a avut domiciliu fortat intr-un asemena sat, Rubla. Imi amintesc de o batrina care plingea spunind , atunci demult la TV:,,C??posu ne-a b??gat curent c?? el a ?tiut ce înseamn?? lumina"
_________
Interesant ce spune Horia
Exproprierea s-a facut in baza legii 187/1945 articolul 3 litera f
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1569
Am in fata un asemenea proces verbal
.... faptul ca numitul are fiu inrolat in armata germana SS.
alt proces verbal, acelasi motiv
... faptul ca numitul a colaborat cu germania hitrerista...
Horia, daca stam sa analizam un pic, acei militari capturati si trimisi in Siberia au trecut Prutul din ordinul cuiva pentru a readuce Basarabia si Bucovina proprietarului de drept adica Romaniei cand a fost pus in fata faptului implinit sa decida soarta lor cu toate ca tot el ii trimesese acolo a decis sa salveze 1500 de studenti din Doftana decat circa 200000 de soldati care au ajuns in Siberia cati ori fi ajuns si de intors cati s-au intors,eu spuneam ca nici pe ei nu-i recunoaste istoria pentru ce au ajuns acolo cu toate ca s-au dus sa recapete parti din tara sfanta nici decum sa-i pun in aceeasi balanta cu deportatii din Baragan si din alte parti,zic ca ar merita putina apreciere si ei,apropo exista vreun monument in memoria lor?si ei s-au jertfit pentru o cauza nobila.Deci nu te supara pe mine Horia ca am adus vorba despre ei.
Buna Pantiru,
Nu ma supar deloc, insa cred ca ar fi bine sa nu avansam cifre fara baza.
Din aceasta fraza lipseste cel putin un predicat.
Legenda "celor 1500 de studenti de la Doftana" am auzit-o des, insa ramane o legenda. Sa nu confundam guvernarea Antonescu, care a comis atrocitatile enuntate pe larg mai sus cu cea a generalului Radescu de dupa 23 august 1944, cu guvernul Sanatescu si apoi cu cele ale Dr. Petru Groza (cu diferite compuneri). Cel putin guvernele din 1944-45 adica Radescu si Sanatescu au luat multe decizii independente de vointa Moscovei, si acestea au fost justificate de interese interne romanesti. Asa a fost si deportarea masiva a germanilor din Romania. Oficial s-a sustinut dintotdeauna ca deportarea s-a hotarat spontan in ianuarie 1945 "din ordin de la Moscova", insa listele cu sasi si svabi s-au intocmit incepand cu septembrie 1944. Ordinul ministerial secret catre directia generala a CFR privind pregatirea de garnituri complete cu vagoane pentru vite pentru transportul de persoane in cantitate mare dateaza din noiembrie 1944! (vezi si mentiunea din linkul pus mai sus de catalin).
Soldatii care "s-au dus sa recapete parti din tara sfanta" s-au dus pentru ca erau soldati si ca primisera ordine. Cat de "sfanta" era tara de dupa Nistru stim foarte bine, anexarea Transnistriei dupa ocuparea de catre armata romana a fost un act complet ilegal si din acel moment nu mai era vorba de un razboi de eliberare sau pentru recapatarea teritoriilor cedate (nu ocupate) prin tratat. Soldatii acestia sunt aceeasi soldati care au comis crimele de razboi de la Odessa si mai devreme si masacrele de pe strazile Iasiului din 1941, deci daca punem in balanta trebuie sa punem totul.
Scuza o atrocitate pe alta? Nu, insa nu este vorba de a pune aceste atrocitati in balanta ci a diferentia operatiuni militare, crime de razboi si atrocitati comise impotriva unor populatii civile fara aparare.
Repet, masacrele si celelalte atrocitati prin care au trecut populatiile civile de o nationalitate sau alta nu pot fi comparate in nici un caz cu cele la care au fost supuse trupele militare ale unuia sau altuia dintre beligeranti. Au dus-o mai bine prizonierii rusi in Romania decat cei romani din URSS? Poate ca da, poate ca nu, insa au fost prizonieri de razboi si soarta lor a fost determinata de conventii internationale. Lagarele din estul URSS unde au fost detinuti soldati romani capturati la Stalingrad sau ulterior au fost vizitate de membrii Crucii Rosii internationale. Pe tigani, pe evrei, pe rusii basarabeni iar apoi pe sasi, pe svabi sau pe sarbii din Banat nu i-a intrebat nimeni nimic, au fost chinuiti, schingiuiti si au murit in tacere si nepasarea unor oameni, chiar vecinii lor, din care unii chiar se bucurau sa scape de ei.
Nu ma supar deloc, insa cred ca ar fi bine sa nu avansam cifre fara baza.
Din aceasta fraza lipseste cel putin un predicat.
Legenda "celor 1500 de studenti de la Doftana" am auzit-o des, insa ramane o legenda. Sa nu confundam guvernarea Antonescu, care a comis atrocitatile enuntate pe larg mai sus cu cea a generalului Radescu de dupa 23 august 1944, cu guvernul Sanatescu si apoi cu cele ale Dr. Petru Groza (cu diferite compuneri). Cel putin guvernele din 1944-45 adica Radescu si Sanatescu au luat multe decizii independente de vointa Moscovei, si acestea au fost justificate de interese interne romanesti. Asa a fost si deportarea masiva a germanilor din Romania. Oficial s-a sustinut dintotdeauna ca deportarea s-a hotarat spontan in ianuarie 1945 "din ordin de la Moscova", insa listele cu sasi si svabi s-au intocmit incepand cu septembrie 1944. Ordinul ministerial secret catre directia generala a CFR privind pregatirea de garnituri complete cu vagoane pentru vite pentru transportul de persoane in cantitate mare dateaza din noiembrie 1944! (vezi si mentiunea din linkul pus mai sus de catalin).
Soldatii care "s-au dus sa recapete parti din tara sfanta" s-au dus pentru ca erau soldati si ca primisera ordine. Cat de "sfanta" era tara de dupa Nistru stim foarte bine, anexarea Transnistriei dupa ocuparea de catre armata romana a fost un act complet ilegal si din acel moment nu mai era vorba de un razboi de eliberare sau pentru recapatarea teritoriilor cedate (nu ocupate) prin tratat. Soldatii acestia sunt aceeasi soldati care au comis crimele de razboi de la Odessa si mai devreme si masacrele de pe strazile Iasiului din 1941, deci daca punem in balanta trebuie sa punem totul.
Scuza o atrocitate pe alta? Nu, insa nu este vorba de a pune aceste atrocitati in balanta ci a diferentia operatiuni militare, crime de razboi si atrocitati comise impotriva unor populatii civile fara aparare.
Repet, masacrele si celelalte atrocitati prin care au trecut populatiile civile de o nationalitate sau alta nu pot fi comparate in nici un caz cu cele la care au fost supuse trupele militare ale unuia sau altuia dintre beligeranti. Au dus-o mai bine prizonierii rusi in Romania decat cei romani din URSS? Poate ca da, poate ca nu, insa au fost prizonieri de razboi si soarta lor a fost determinata de conventii internationale. Lagarele din estul URSS unde au fost detinuti soldati romani capturati la Stalingrad sau ulterior au fost vizitate de membrii Crucii Rosii internationale. Pe tigani, pe evrei, pe rusii basarabeni iar apoi pe sasi, pe svabi sau pe sarbii din Banat nu i-a intrebat nimeni nimic, au fost chinuiti, schingiuiti si au murit in tacere si nepasarea unor oameni, chiar vecinii lor, din care unii chiar se bucurau sa scape de ei.
A trecut mult de cind s-a inchis subiectul deportatilor, am gasit insa o nota privinda participarea cailor ferate
Potrivit unui Raport informativ al Securit??ii, în perioada 18-22 iunie 1951, regionalele C.F.R. Timi?oara ?i Craiova au participat la „opera?iunile de dislocare” cu 56 de trenuri, alc?tuite din 2.962 de vagoane. (110) Acestea au circulat pe rutele Timi?oara-Lugoj-Caransebe?-Or?ova ?i Arad-Ilia-Simeria. Dup? o statistic? din 22 iunie 1951, „au plecat din sta?iile de îmbarcare din zona de dislocare un num?r total de 181 e?aloane, cu 7.780 vagoane, respectiv 9.733 familii, cu 33.944 persoane.” (111) Iar dintr-o Not? întocmit? de acelea?i organe se desprindea c? la 22 iunie „programul de înc?rcare pe regionala Timi?oara nu s-a realizat conform planului”, deoarece disloca?ii din Biled, Be?enova Nou? ?i Becicherecu Mic „n-au înc?put în trenurile speciale”, fiind necesar? o „reparti?ie suplimentar? de câte 30 vagoane pentru fiecare sta?ie.” (112)
https://istoriabanatului.wordpress.com/2009/06/17/mircea-rusnac-deportarea-banatenilor-in-baragan-1951-din-perspectiva-istorica/
Potrivit unui Raport informativ al Securit??ii, în perioada 18-22 iunie 1951, regionalele C.F.R. Timi?oara ?i Craiova au participat la „opera?iunile de dislocare” cu 56 de trenuri, alc?tuite din 2.962 de vagoane. (110) Acestea au circulat pe rutele Timi?oara-Lugoj-Caransebe?-Or?ova ?i Arad-Ilia-Simeria. Dup? o statistic? din 22 iunie 1951, „au plecat din sta?iile de îmbarcare din zona de dislocare un num?r total de 181 e?aloane, cu 7.780 vagoane, respectiv 9.733 familii, cu 33.944 persoane.” (111) Iar dintr-o Not? întocmit? de acelea?i organe se desprindea c? la 22 iunie „programul de înc?rcare pe regionala Timi?oara nu s-a realizat conform planului”, deoarece disloca?ii din Biled, Be?enova Nou? ?i Becicherecu Mic „n-au înc?put în trenurile speciale”, fiind necesar? o „reparti?ie suplimentar? de câte 30 vagoane pentru fiecare sta?ie.” (112)
https://istoriabanatului.wordpress.com/2009/06/17/mircea-rusnac-deportarea-banatenilor-in-baragan-1951-din-perspectiva-istorica/