Fructe de Padure si nu numai
- Autor subiect sogard_2003
- Dat? creare
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Pai in primul rind stiu pentru ca nu sint ziarist, ca aia care au scris articolul:
Statia Pielesti este la 15 km de Craiova, conform infofer.ro
Fiind alimentata cu energie din timpul electrificarii tarii nu putea fi alimentata printr-o linie apartinind unei societati. Daca azi statia are curent, adica s-au stins creantele, ENEL a gasit o cale sa alimenteze prin ce linii?
Curentul a mai fost oprit si in statia Sinaia.Peste tot insa se opreste pentru neplata facturii.
Trenul nu transporta armament catre Iugoslavia, trenul aducea echipamente pentru un nou radar la Aeroportul Craiova, similar cu cel instalat la Timisoara.(Nu putea sa aduca armament in Iugoslavia si mai apoi sa vina sa bombardeze).
Apoi la Timisoara a venit pentru un sou (show ) aerian o echipa de avioane americane. Adica sa intelegi au venit sa testeze aeroportul si noul radar cu raza 400 km , in perspectiva atacarii Iugoslaviei, aeroporturile Timisoara si Craiova asigurind acoperirea pe o mare parte a teritoriului Iugoslaviei.
Trenul NATO din Pielesti tocmai aceste echipamente le aducea, aeroportul se racordeaza la reteaua feroviara in Pielesti, linia era in stare proasta limitaree 5km/h si cind in sfirsit a putut pleca se spune ca s-ar fi defectat locomotiva.
Seful garii care nu a lasat sa treaca garnitura nu trebuie blamat, a actionat conform instructiunilor de serviciu,aaa dar s-a pus chiar cu unchiul Sam, foarte bine sa mai vada si ei cum e cu legea si ordinea. Sa ne amintim episodul in care Basescu era intr-o coloana oficiala si un acar a deschis bariera ca acesta sa treaca.S-a produs multa vilva ca a incalcat regulamentele si cu mare greutate s-a razgindit sa nu fie dat afara din serviciu.
Pe forumuri s-a mai discutat despre locatia filmarilor, ti se pare ca gara de la minutul 01.04 seamana cu asta?
http://i397.photobucket.com/albums/pp51/dantm120/Craiova%20-%20sibiu%202007/P6240058.jpg
Statia Pielesti este la 15 km de Craiova, conform infofer.ro
Fiind alimentata cu energie din timpul electrificarii tarii nu putea fi alimentata printr-o linie apartinind unei societati. Daca azi statia are curent, adica s-au stins creantele, ENEL a gasit o cale sa alimenteze prin ce linii?
Curentul a mai fost oprit si in statia Sinaia.Peste tot insa se opreste pentru neplata facturii.
Trenul nu transporta armament catre Iugoslavia, trenul aducea echipamente pentru un nou radar la Aeroportul Craiova, similar cu cel instalat la Timisoara.(Nu putea sa aduca armament in Iugoslavia si mai apoi sa vina sa bombardeze).
Apoi la Timisoara a venit pentru un sou (show ) aerian o echipa de avioane americane. Adica sa intelegi au venit sa testeze aeroportul si noul radar cu raza 400 km , in perspectiva atacarii Iugoslaviei, aeroporturile Timisoara si Craiova asigurind acoperirea pe o mare parte a teritoriului Iugoslaviei.
Trenul NATO din Pielesti tocmai aceste echipamente le aducea, aeroportul se racordeaza la reteaua feroviara in Pielesti, linia era in stare proasta limitaree 5km/h si cind in sfirsit a putut pleca se spune ca s-ar fi defectat locomotiva.
Faptul ca evenimentul a fost o sursa de inspiratie pentru film, nu insemneaza ca acolo s-a si turnat filmul. Cum ar veni filmele despre Vietnem nu s-au facut in Vietnam, filmele cu ardelenii in America nu s-au facut prin America etc.
Seful garii care nu a lasat sa treaca garnitura nu trebuie blamat, a actionat conform instructiunilor de serviciu,aaa dar s-a pus chiar cu unchiul Sam, foarte bine sa mai vada si ei cum e cu legea si ordinea. Sa ne amintim episodul in care Basescu era intr-o coloana oficiala si un acar a deschis bariera ca acesta sa treaca.S-a produs multa vilva ca a incalcat regulamentele si cu mare greutate s-a razgindit sa nu fie dat afara din serviciu.
Pe forumuri s-a mai discutat despre locatia filmarilor, ti se pare ca gara de la minutul 01.04 seamana cu asta?
http://i397.photobucket.com/albums/pp51/dantm120/Craiova%20-%20sibiu%202007/P6240058.jpg
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
dantm a spus:
Dan, e?ti un maestru al document??rii ?i al argument??rii. Am în?eles ?i într-adev??r, Piele?ti nu seam??n?? cu gara din film. îmi cer scuze dac?? poate am pus la îndoial?? p??rerea ta (f??când asta f??r?? cuno?tin??? de cauz??), îns?? am avut nevoie de mai multe p??reri pentru a m?? convinge.
Mul?umesc pentru explica?ii!
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Titanic Vals [1964] - Secven?e FeRoviaRe<i></i>
Un coleg de-al meu de pe un forum cu pasiona?i FeRoviaRi, tozlovanuvlad, a amintit într-o discu?ie de locomotivele cu aburi prezentate în Titanic Vals. G??sesc filmul ?i de îndat?? ce începe, sunt atent la toate detaliile. în primul rând, îl remarc pe Grigore Vasiliu-Birlic, care joac?? rolul lui Spirache Nec?ulescu. Acest mare actor de comedie s-a n??scut chiar în ora?ul meu natal. Totodat??, m-am bucurat c?? în film a p??strat accentul s??u moldovenesc.
Mi-a pl??cut ââ???žTitanic Valsââ?? deoarece a ar??tat suflul vie?ii de atunciââ??Â? a prezentat peisaje ?i comportamente de la prim??rie, momentul papagalului care ghice?te viitorul este iar???i amuzant, se observ?? tumultul bazarului, activitatea din gara Muscel. în timp ce familia Nec?ulescu î?i duce traiul, am remarcat multe expresii interesante: "Dumnezeu î?i zice s?? faci copii, dar nu-?i spune câ?i" , "Vorbe?te! Nu sta ca la parad?? când î?i bate soarele-n ochi".
Spirache este înconjurat de lichele, de escroci, de ?mecheri, singura care îl în?elege fiind Gena, fiica sa, interpretat?? de Mitzura Arghezi. Dup?? moartea unei rude apropiate, familia Nec?ulescu se îmbog???e?te subit. Drept r??splat??, pentru c?? acel v??r a murit înecat, i s-a oferit urm??toarea replic??: ââ????S??-i fie apa u?oar??!ââ??Â
Tot atunci se punea mare pre? pe p??l??riile b??rba?ilor, astfel c?? o bun?? parte amuzant?? din film are ca subiectââ??Â? noua p??l??rie a lui Spirache. Un alt moment amuzant este scena cu gâ?tele urm??rite (?i omorâte) de Decebal, unul dintre fiii familiei Nec?ulescu. Tot acolo auzim: ââ????D??-i 100 de lei pentru gâsc??... Da' ce-i p??un s??-i dai 100? D??-i 95!
în ceea ce prive?te peisajele FeRoviaRe prezentate în acest film se remarc?? mai multe locomotive cu aburi, dintre care una este, dac?? nu m?? în?el, seria 40.000. Aparent, ruta FeRoviaR?? la care se face referire este Câmpulung Muscel ââ??â?? Bucure?ti, îns?? loca?ia film??rii poate fi diferit??. De asemenea, mai sunt prezentate aspecte din vagoanele prezente în trenurile de atunci.
Un film vechi, ââ????anticââ?? ar spune unii, îns?? care merit?? v??zut datorit?? surprinderii în decursul celor 90 de minute via?a românului de atunci. A vedea cum se purtau înainte unii ?i a mai vedea cât de izbitor s-a p??strat caracterul românesc pân?? în zilele de ast??zi este un cadou pentru genera?ia tân??r?? venit din partea produc??torilor de film din trecut.
http://www.youtube.com/watch?v=Q0EEiKlBuBg
Un coleg de-al meu de pe un forum cu pasiona?i FeRoviaRi, tozlovanuvlad, a amintit într-o discu?ie de locomotivele cu aburi prezentate în Titanic Vals. G??sesc filmul ?i de îndat?? ce începe, sunt atent la toate detaliile. în primul rând, îl remarc pe Grigore Vasiliu-Birlic, care joac?? rolul lui Spirache Nec?ulescu. Acest mare actor de comedie s-a n??scut chiar în ora?ul meu natal. Totodat??, m-am bucurat c?? în film a p??strat accentul s??u moldovenesc.
Mi-a pl??cut ââ???žTitanic Valsââ?? deoarece a ar??tat suflul vie?ii de atunciââ??Â? a prezentat peisaje ?i comportamente de la prim??rie, momentul papagalului care ghice?te viitorul este iar???i amuzant, se observ?? tumultul bazarului, activitatea din gara Muscel. în timp ce familia Nec?ulescu î?i duce traiul, am remarcat multe expresii interesante: "Dumnezeu î?i zice s?? faci copii, dar nu-?i spune câ?i" , "Vorbe?te! Nu sta ca la parad?? când î?i bate soarele-n ochi".
Spirache este înconjurat de lichele, de escroci, de ?mecheri, singura care îl în?elege fiind Gena, fiica sa, interpretat?? de Mitzura Arghezi. Dup?? moartea unei rude apropiate, familia Nec?ulescu se îmbog???e?te subit. Drept r??splat??, pentru c?? acel v??r a murit înecat, i s-a oferit urm??toarea replic??: ââ????S??-i fie apa u?oar??!ââ??Â
Tot atunci se punea mare pre? pe p??l??riile b??rba?ilor, astfel c?? o bun?? parte amuzant?? din film are ca subiectââ??Â? noua p??l??rie a lui Spirache. Un alt moment amuzant este scena cu gâ?tele urm??rite (?i omorâte) de Decebal, unul dintre fiii familiei Nec?ulescu. Tot acolo auzim: ââ????D??-i 100 de lei pentru gâsc??... Da' ce-i p??un s??-i dai 100? D??-i 95!
în ceea ce prive?te peisajele FeRoviaRe prezentate în acest film se remarc?? mai multe locomotive cu aburi, dintre care una este, dac?? nu m?? în?el, seria 40.000. Aparent, ruta FeRoviaR?? la care se face referire este Câmpulung Muscel ââ??â?? Bucure?ti, îns?? loca?ia film??rii poate fi diferit??. De asemenea, mai sunt prezentate aspecte din vagoanele prezente în trenurile de atunci.
Un film vechi, ââ????anticââ?? ar spune unii, îns?? care merit?? v??zut datorit?? surprinderii în decursul celor 90 de minute via?a românului de atunci. A vedea cum se purtau înainte unii ?i a mai vedea cât de izbitor s-a p??strat caracterul românesc pân?? în zilele de ast??zi este un cadou pentru genera?ia tân??r?? venit din partea produc??torilor de film din trecut.
http://www.youtube.com/watch?v=Q0EEiKlBuBg
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
claudiu_ne2000 a spus:
Tare ne-am bucura dac?? cineva ar spune: "L-am înregistrat!" A fost un film superb!!
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Poppoya (The Railroad Man) - FeRoviaRul din Horomai [1999] <i></i>
Fiecare dintre noi a c??utat cel pu?in o dat?? pe internet ââ????railroad moviesââ?? sau ââ????filme cu calea ferat??ââ??Â. Ei bine, a?a am dat de filmul japonez ââ???žPoppoyaââ??Â, bazat dup?? romanul cu acela?i nume, Poppoya (The stationmaster), scris de Jiro Asada.
înc?? de la începutul filmului, o locomotiv?? cu abur seria D51 (cea mai r??spândit?? serie de locomotive cu abur din Japonia) î?i face apari?ia c??lcând f??r?? mil?? ?ina ferat?? asiatic??. Un nor negru de fum ?i abur laolalt?? face trecerea spre filmul al c??rui personaj principal este Otomatsu Sato, impiegatul de mi?care al unei g??ri din Horomai.
Din cauza ora?ului care nu mai este atractiv din punct de vedere economic, precum ?i datorit?? închiderii minei de c??rbuni, linia din Horomai urmeaz?? s?? fie închis??. Automotorul care circul?? pe o cale ferat?? caracterizat?? de un peisaj formidabil este singurul tren care îi aminte?te de vremurile din trecut. Astfel, filmul ne arat?? c?? el a avut o so?ie ?i o fiic??, care au murit r??puse de bolile necru???toare. îns?? FeRoviaRul a privit aceste evenimente doar ca pe ni?te chestiuni particulare, slujba lui fiind prioritatea num??rul 1.
Un prieten de-al lui cu care f??cea serviciu cu mult timp în urm?? pe locomotivele cu abur este singurul lui sus?in??tor moral. Pe numele lui, Senji Sugiura, dore?te s??-l conving?? s?? se angajeze în alt domeniu, având în vedere c?? linia va fi desfiin?at??, iar postul de impiegat de mi?care ââ??â?? anulat. FeRoviaRul nostru, Otomatsu Sato, n??p??stuit de soarta crud??, r??mâne totu?i pe postul mo?tenit de la tat??l s??u, pân?? în clipele cele din urm??ââ??Â?
V?? recomand s?? urm??ri?i un film FeRoviaR pentru buc???ica FeRoviaR?? din sufletul dumneavoastr??, un film care inspir?? o sensibilitate cunoscut?? nu numai iubitorilor c??ii ferate, ci ?i de to?i oamenii care au fost impresiona?i de puterea unei locomotive, de sonoritatea unui tren, de întâlnirile ?i desp??r?irile emo?ionante din g??ri, de natur?? sau de o poveste de via??? impresionant??.
http://www.youtube.com/watch?v=EOr3e0xjgTg
PS: Pentru c?? ast??zi este 1 Mai 2010, din partea mea v?? ofer un cadou, ?i anume v?? invit s?? urm??ri?i acest film subtitrat.
LaterEdit: Cele mai interesante momente FeRoviaRe v?? sunt prezentate în clipul ce urmeaz??: http://www.youtube.com/watch?v=4CFENn7LBG4 . Vizionare pl??cut??!
Fiecare dintre noi a c??utat cel pu?in o dat?? pe internet ââ????railroad moviesââ?? sau ââ????filme cu calea ferat??ââ??Â. Ei bine, a?a am dat de filmul japonez ââ???žPoppoyaââ??Â, bazat dup?? romanul cu acela?i nume, Poppoya (The stationmaster), scris de Jiro Asada.
înc?? de la începutul filmului, o locomotiv?? cu abur seria D51 (cea mai r??spândit?? serie de locomotive cu abur din Japonia) î?i face apari?ia c??lcând f??r?? mil?? ?ina ferat?? asiatic??. Un nor negru de fum ?i abur laolalt?? face trecerea spre filmul al c??rui personaj principal este Otomatsu Sato, impiegatul de mi?care al unei g??ri din Horomai.
Din cauza ora?ului care nu mai este atractiv din punct de vedere economic, precum ?i datorit?? închiderii minei de c??rbuni, linia din Horomai urmeaz?? s?? fie închis??. Automotorul care circul?? pe o cale ferat?? caracterizat?? de un peisaj formidabil este singurul tren care îi aminte?te de vremurile din trecut. Astfel, filmul ne arat?? c?? el a avut o so?ie ?i o fiic??, care au murit r??puse de bolile necru???toare. îns?? FeRoviaRul a privit aceste evenimente doar ca pe ni?te chestiuni particulare, slujba lui fiind prioritatea num??rul 1.
Un prieten de-al lui cu care f??cea serviciu cu mult timp în urm?? pe locomotivele cu abur este singurul lui sus?in??tor moral. Pe numele lui, Senji Sugiura, dore?te s??-l conving?? s?? se angajeze în alt domeniu, având în vedere c?? linia va fi desfiin?at??, iar postul de impiegat de mi?care ââ??â?? anulat. FeRoviaRul nostru, Otomatsu Sato, n??p??stuit de soarta crud??, r??mâne totu?i pe postul mo?tenit de la tat??l s??u, pân?? în clipele cele din urm??ââ??Â?
V?? recomand s?? urm??ri?i un film FeRoviaR pentru buc???ica FeRoviaR?? din sufletul dumneavoastr??, un film care inspir?? o sensibilitate cunoscut?? nu numai iubitorilor c??ii ferate, ci ?i de to?i oamenii care au fost impresiona?i de puterea unei locomotive, de sonoritatea unui tren, de întâlnirile ?i desp??r?irile emo?ionante din g??ri, de natur?? sau de o poveste de via??? impresionant??.
http://www.youtube.com/watch?v=EOr3e0xjgTg
PS: Pentru c?? ast??zi este 1 Mai 2010, din partea mea v?? ofer un cadou, ?i anume v?? invit s?? urm??ri?i acest film subtitrat.
LaterEdit: Cele mai interesante momente FeRoviaRe v?? sunt prezentate în clipul ce urmeaz??: http://www.youtube.com/watch?v=4CFENn7LBG4 . Vizionare pl??cut??!
mishu88 a spus:...???ži moc??ni?a diesel ro?ie atât de frumoas??... dar, din p??cate, nu i-am putut citi seria de înmatriculare...
Desi a trecut multa vreme de la acest mesaj, incerc sa raspund.
E foarte posibil sa fie 87-0032-0 de la CFF Viseu. Cei de acolo au modificat racirea locomotivelor, desfiintand partea cu ventilatorul orizontal, vezi cazul lui 87-0033, careia efectiv i-au scurtat capota. Si aici, daca te uiti bine la poza din film, se cam vede cerul pe unde ar trebui sa fie ventilatorul si restul sistemului de racire.
Pentru poze cu 32 si 33:
http://locomotion.lx.ro/viewtopic.php?f=18&t=55&view=previous
http://i84.photobucket.com/albums/k30/minimal_coder/SDC10135.jpg
http://i84.photobucket.com/albums/k30/minimal_coder/SDC10137.jpg
http://i84.photobucket.com/albums/k30/minimal_coder/SDC10160.jpg
Pozele nu imi apartin si nu am nicio legatura cu situl.
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
62-0815-1 a spus:
Wow, mul?umesc pentru r??spuns! Am crezut c?? s-a uitat despre acea ro?cat?? pus?? pe ecartament îngust... Da, am observat c?? acea locomotiv?? din film are ni?te componente lips?? la capota mare, deci cred c?? este a?a cum ai spus tu. Oricum... eram curios unde se afl?? c?? poate îl mai prindem în fotografii / film??ri.
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Lunga c??l??torie cu trenul [1997] <i></i>
Studioul de film al TVR ne propune un film românesc realizat în Bucure?ti prin 97ââ??â??, în care un tân??r, pe numele lui, Valentin ??Â?â?u, ar face orice s?? plece din România ?i s??-?i g??seasc?? un trai mai bun în Germania.
Drama propus?? de regizorul Sinisa Dr??gin se încadreaz?? în starea contemporan?? de atunci, când metrourile erau ticsite de cânt??re?i (ne)talenta?i, când m??rcile germane înc?? erau în vigoare ?i cândââ??Â? vinderea unui rinichi te putea sc??pa de via?a mizer?? de paznic din România.
Pasionat de papagali ?i alt gen de p??s??rele, Valentin vrea s?? se îndr??gosteasc?? ?i ia la rând anun?urile de matrimoniale din ziare. îi vine o idee: vrea s?? publice un anun? în ziar unde s??-?i pun?? în vânzare rinichiul. în slujba lui de paznic al unui magazin din Bucure?ti, pl??nuie?te al??turi de camaradul s??u tot felul de afaceri care se soldeaz?? cu e?ecuri. Dar, în cele din urm??, este sunat ?i chemat pentru realizarea transplantului.
De aici ?i pân?? laââ??Â? lunga c??l??torie cu trenul, pelicula original?? româneasc?? ne prezint?? cadre din Bucure?ti, de la metrou, din Gara de Nord, din casele oamenilor simpli ?i fire?ti. A?a cum un portretist î?i contureaz?? principalele tr??s??turi, a?a ?i filmul descrie o p??rticic?? din via?a românului. Melodia celor de la Phoenix ââ??â?? Mugur de fluier este coloana sonor?? care ne încânt?? urechile din perspectiva vocilor cânt??re?ilor de la metrou, din perspectiva original?? a celor de la Phoenix ?i din vocea neobi?nuit?? cu muzica a lui Valentin.
în rolurile distribuite îi vom vedea pe Cosmin Cre?u, Vlad R??descu, Tania Popa, Daniela Sauleac, Ionu? Pohariu ?i mul?i al?ii.
Mi-a pl??cut finalul, când mai multe minute sunt dedicate unei c??l??torii cu trenul. De asemenea, cadrele din Gara de Nord m-au ajutat s??-mi reamintesc momentele când eram doar un ?ânci de 9 ani ?i p???eam, curios, în Bucure?ti ?i auzeam fluiere sau goarne de locomotive. Recomand filmul pentru vizionare în special acelora care sunt pasiona?i de antropologie sau de istoria contemporan??.
http://www.youtube.com/watch?v=Vb1ACVaLQi4
Studioul de film al TVR ne propune un film românesc realizat în Bucure?ti prin 97ââ??â??, în care un tân??r, pe numele lui, Valentin ??Â?â?u, ar face orice s?? plece din România ?i s??-?i g??seasc?? un trai mai bun în Germania.
Drama propus?? de regizorul Sinisa Dr??gin se încadreaz?? în starea contemporan?? de atunci, când metrourile erau ticsite de cânt??re?i (ne)talenta?i, când m??rcile germane înc?? erau în vigoare ?i cândââ??Â? vinderea unui rinichi te putea sc??pa de via?a mizer?? de paznic din România.
Pasionat de papagali ?i alt gen de p??s??rele, Valentin vrea s?? se îndr??gosteasc?? ?i ia la rând anun?urile de matrimoniale din ziare. îi vine o idee: vrea s?? publice un anun? în ziar unde s??-?i pun?? în vânzare rinichiul. în slujba lui de paznic al unui magazin din Bucure?ti, pl??nuie?te al??turi de camaradul s??u tot felul de afaceri care se soldeaz?? cu e?ecuri. Dar, în cele din urm??, este sunat ?i chemat pentru realizarea transplantului.
De aici ?i pân?? laââ??Â? lunga c??l??torie cu trenul, pelicula original?? româneasc?? ne prezint?? cadre din Bucure?ti, de la metrou, din Gara de Nord, din casele oamenilor simpli ?i fire?ti. A?a cum un portretist î?i contureaz?? principalele tr??s??turi, a?a ?i filmul descrie o p??rticic?? din via?a românului. Melodia celor de la Phoenix ââ??â?? Mugur de fluier este coloana sonor?? care ne încânt?? urechile din perspectiva vocilor cânt??re?ilor de la metrou, din perspectiva original?? a celor de la Phoenix ?i din vocea neobi?nuit?? cu muzica a lui Valentin.
în rolurile distribuite îi vom vedea pe Cosmin Cre?u, Vlad R??descu, Tania Popa, Daniela Sauleac, Ionu? Pohariu ?i mul?i al?ii.
Mi-a pl??cut finalul, când mai multe minute sunt dedicate unei c??l??torii cu trenul. De asemenea, cadrele din Gara de Nord m-au ajutat s??-mi reamintesc momentele când eram doar un ?ânci de 9 ani ?i p???eam, curios, în Bucure?ti ?i auzeam fluiere sau goarne de locomotive. Recomand filmul pentru vizionare în special acelora care sunt pasiona?i de antropologie sau de istoria contemporan??.
http://www.youtube.com/watch?v=Vb1ACVaLQi4
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Mireasa din tren [1980]<i></i>
Probabil c?? nu o dat?? a?i f??cut exerci?iul acela când, dup?? un cuvânt dat, care de obicei reprezint?? o pasiune, a?i g??sit o sumedenie de rezultate interesante. Iat??ââ??Â? astfel mi-a s??rit în ochi filmul ââ???žMireasa din trenââ??Â. în regia lui Iulian Bratu ?i scenariul scris de Dumitru Radu Popescu, produc?ia cinematografic?? pur-româneasc?? reu?e?te s?? închid?? în cele aproape 88 de minute o poveste interesant??, spus?? fin ?i gustat?? din plin.
Versurile poeziilor care sunt recitate sau cântate ââ???žDu-m?? acas??, m??i tramvaiââ??Â, ââ???žSara pe dealââ??Â, sau replicile ââ???žt??ioaseââ?? ale personajelor care sunt pres??rate peste tot în film creeaz?? atmosfera unei Românii culte, unei Românii care nu ?i-a uitat valorile ?i a unor oameni care ?tiu s?? aprecieze cultura ?i bunul sim?.
Gheorghe Vi?u, Dorel Vi?an, Radu Gheorghe, Aurora Leonta sunt doar câ?iva actori care î?i interpreteaz?? rolul într-un film pl??cut, atr??g??tor, cu multe zâmbete ?i care, la final, î?i r??mâne în gur?? acel gust al filmului bun de sorginte româneasc??, f??cut la tine-n ?ar??, cu locomotivele tale ?i cu actorii t??i.
Nu m?? pot ab?ine s?? nu redau printre cele mai amuzante replici din film: "în ?coal?? nu-?i trebuie idei, numai ?ezut... s?? stai cu el în banc??!", "EL: ???ži de ce te m??ri?i cu el? EA: Ca s?? ne-nmul?im... EL: La asta puteam s?? te ajut ?i eu.", "EL: Vii? EA: Unde? EL: Dac?? nu te duci la tine, atunci vino cu mine! EA: De ce? EL: Ca s?? ai de unde s?? pleci!". Poeziile care se recit?? la început ?i la final sunt fermec??toare: ââ???žPas cu pas cu greu se scrie, dreptul t??u la bucurie.ââ??Â
Recomand vizionarea acestui film pentru a putea gusta, ?i dumneavoastr??, din peisajele cet???ii de la Deva, din via?a vulgar?? româneasc??, din sunetul am??gitor al trenului care fuge pe calea ferat?? ?i din frumuse?ea unei actri?e fermec??toare, din inteligen?a ?i perspicacitatea unor actori de vaz?? ai cinematografiei române?ti!
Am uitat s?? v?? spun de povestea filmuluiââ??Â? A?a cum o spune ?i titlul, personajul principal, mireasa, se joac?? cu min?ile ?i inimile a doi tineri opu?i dup?? caracter ?i dup?? concep?ia vie?ii. Cel care iube?te cartea este v??zut ca serios, dar plictisitor, iar cel care este expert în mersul pe motociclet?? pe zidul mor?ii este v??zut ca fiind distractiv, dar neserios. Povestea filmului este scris?? inteligent??, încât trebuie s?? vezi filmul de mai multe ori pentru a te prinde de ?iretlicul propus de cinea?tii români.
în ceea ce prive?teââ??Â? FeRoviaRele, filmul începe cu o vedere panoramic?? cu Gara Re?i?a Sud, în timp ce o electric?? rebruseaz??. Totodat??, cadrele filmate pe linia neelectrificat?? sunt de-a lungul râului Bârzava, deci linia Re?i?a ââ??â?? Boc?a ââ??â?? Voiteni ââ??â?? Timi?oara Nord. Starul momentului este reprezentat?? de bobica vopsit?? în schema clasic??.
http://www.youtube.com/watch?v=IBtmrf3v-wM
Probabil c?? nu o dat?? a?i f??cut exerci?iul acela când, dup?? un cuvânt dat, care de obicei reprezint?? o pasiune, a?i g??sit o sumedenie de rezultate interesante. Iat??ââ??Â? astfel mi-a s??rit în ochi filmul ââ???žMireasa din trenââ??Â. în regia lui Iulian Bratu ?i scenariul scris de Dumitru Radu Popescu, produc?ia cinematografic?? pur-româneasc?? reu?e?te s?? închid?? în cele aproape 88 de minute o poveste interesant??, spus?? fin ?i gustat?? din plin.
Versurile poeziilor care sunt recitate sau cântate ââ???žDu-m?? acas??, m??i tramvaiââ??Â, ââ???žSara pe dealââ??Â, sau replicile ââ???žt??ioaseââ?? ale personajelor care sunt pres??rate peste tot în film creeaz?? atmosfera unei Românii culte, unei Românii care nu ?i-a uitat valorile ?i a unor oameni care ?tiu s?? aprecieze cultura ?i bunul sim?.
Gheorghe Vi?u, Dorel Vi?an, Radu Gheorghe, Aurora Leonta sunt doar câ?iva actori care î?i interpreteaz?? rolul într-un film pl??cut, atr??g??tor, cu multe zâmbete ?i care, la final, î?i r??mâne în gur?? acel gust al filmului bun de sorginte româneasc??, f??cut la tine-n ?ar??, cu locomotivele tale ?i cu actorii t??i.
Nu m?? pot ab?ine s?? nu redau printre cele mai amuzante replici din film: "în ?coal?? nu-?i trebuie idei, numai ?ezut... s?? stai cu el în banc??!", "EL: ???ži de ce te m??ri?i cu el? EA: Ca s?? ne-nmul?im... EL: La asta puteam s?? te ajut ?i eu.", "EL: Vii? EA: Unde? EL: Dac?? nu te duci la tine, atunci vino cu mine! EA: De ce? EL: Ca s?? ai de unde s?? pleci!". Poeziile care se recit?? la început ?i la final sunt fermec??toare: ââ???žPas cu pas cu greu se scrie, dreptul t??u la bucurie.ââ??Â
Recomand vizionarea acestui film pentru a putea gusta, ?i dumneavoastr??, din peisajele cet???ii de la Deva, din via?a vulgar?? româneasc??, din sunetul am??gitor al trenului care fuge pe calea ferat?? ?i din frumuse?ea unei actri?e fermec??toare, din inteligen?a ?i perspicacitatea unor actori de vaz?? ai cinematografiei române?ti!
Am uitat s?? v?? spun de povestea filmuluiââ??Â? A?a cum o spune ?i titlul, personajul principal, mireasa, se joac?? cu min?ile ?i inimile a doi tineri opu?i dup?? caracter ?i dup?? concep?ia vie?ii. Cel care iube?te cartea este v??zut ca serios, dar plictisitor, iar cel care este expert în mersul pe motociclet?? pe zidul mor?ii este v??zut ca fiind distractiv, dar neserios. Povestea filmului este scris?? inteligent??, încât trebuie s?? vezi filmul de mai multe ori pentru a te prinde de ?iretlicul propus de cinea?tii români.
în ceea ce prive?teââ??Â? FeRoviaRele, filmul începe cu o vedere panoramic?? cu Gara Re?i?a Sud, în timp ce o electric?? rebruseaz??. Totodat??, cadrele filmate pe linia neelectrificat?? sunt de-a lungul râului Bârzava, deci linia Re?i?a ââ??â?? Boc?a ââ??â?? Voiteni ââ??â?? Timi?oara Nord. Starul momentului este reprezentat?? de bobica vopsit?? în schema clasic??.
http://www.youtube.com/watch?v=IBtmrf3v-wM
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Apoi s-a n??scut legenda [1968]<i></i>
Filmele române?ti au început s?? reprezinte, din ce în ce, surse sigure de cultur?? cinematografic?? româneasc??. Realizat în 1968, produc?ia cinematografic?? ââ???žApoi s-a n??scut <<Legenda>>ââ?? închide în cele 96 de minute o poveste româneasc?? desf???urat?? pe ?antierele de construc?ie a ââ???ždrumului de fierââ??Â.
Actorii care au jucat lâng?? Dun??re ?i-au etalat cele mai fine talente în ceea ce prive?te interpretarea actoriceasc??. Ilarion Ciobanu, în rolul Me?terului, este eroul pe lâng?? care s-a construit întregul scenariu. Fiind scump la vorbe ?i atent la mi?c??ri, ?armul propriu al lui Ilarion Ciobanu ofer?? satisfac?ie privitorului. Ceilal?i actori, care mai de care mai vioi, întregesc ac?iunea filmului prin pove?tile pe care le reprezint?? fiecare. B??iatul care este sc??ldat în valurile tinere?ii - Mitu, v??duva care vede în Me?ter o bucurie sufleteasc?? de care are atâta nevoie - Neta, ?eful de echip?? care între?ine atmosfera pe ?antier ?i pune piper atunci când trebuie ââ??â?? Bomb?? sunt doar câteva dintre ââ???žmeteoriââ?? care fac din film ââ???žo ploaie de steleââ?? demn?? de urm??rit.
în ceea ce prive?te ac?iunea filmului, pot s?? spun c?? nu exist?? un fir exact cu început ?i sfâr?it. Construc?ia tronsonului de cale ferat?? dintre Drobeta Turnu-Severin ?i Or?ova reprezint?? stâlpul de referin??? de care sunt legate celelalte fire narative. Iubirea tân??rului pentru Ioana ?i ochii dulci ?i gesturile ocrotitoare f??cute de Neta Me?terului sunt cele dou?? pove?ti de dragoste care se puncteaz?? în film.
ââ???žCe mai ve?ti-pove?ti?ââ?? sau ââ???žO s?? m?? topeasc?? drumul ??staââ?? sunt reperele care încep ?i termin?? filmul. Glumele subtile ?i la care po?i s?? râzi secunde-n ?ir sunt tentaculele care te atrag s?? urm??re?ti filme f??cute la tine-n ?ar??, cu actori români, cu regizori români, cu peisaje române?ti. ââ???žEu cu via?a, tu via?a, amândoi cu via?a.ââ?? spun doi muncitori de pe ?antier, în timp ce în spatele lor apar poduri care urmeaz?? s?? fie construite pentru a servi drumului de fier.
???ži apropo de ââ???ždrum de fier, cale ferat??, nu te voi uita niciodat??ââ??Â, merit?? s?? amintesc c?? filmul a fost realizat cu concursul ministerului c??ilor ferate întreprinderii de construc?ii ââ???žPor?ile de Fierââ??Â. în ceea ce prive?te aspectele FeRoviaRe, vom putea vedea pentru 5 secunde un cap de Sulzer vopsit în ââ???ž?tampilaââ?? vremii, vom putea urm??ri diferite utilaje care sunt folosite pentru montarea elementelor componente a c??ii ferate pe terasamentul amenajat, precum ?i pilonii podurilor care, dup?? cum ?tim sau vrem s?? ?tim, fac parte din peisajul FeRoviaR mehedin?ean.
în concluzie, v?? invit s?? urm??ri?i un film care, ââ???žunu la mân??ââ?? ââ??â?? este românesc, ââ???ždoi la mân??ââ?? ââ??â?? este amuzant. Actorii vremii au ?tiut, ?tiu ?i vor ?ti s?? v?? ofere ceea ce dori?i de la un film: calitate, poveste, comedie/dram?? ?i originalitate.
http://www.youtube.com/watch?v=16hcmw7H234
Filmele române?ti au început s?? reprezinte, din ce în ce, surse sigure de cultur?? cinematografic?? româneasc??. Realizat în 1968, produc?ia cinematografic?? ââ???žApoi s-a n??scut <<Legenda>>ââ?? închide în cele 96 de minute o poveste româneasc?? desf???urat?? pe ?antierele de construc?ie a ââ???ždrumului de fierââ??Â.
Actorii care au jucat lâng?? Dun??re ?i-au etalat cele mai fine talente în ceea ce prive?te interpretarea actoriceasc??. Ilarion Ciobanu, în rolul Me?terului, este eroul pe lâng?? care s-a construit întregul scenariu. Fiind scump la vorbe ?i atent la mi?c??ri, ?armul propriu al lui Ilarion Ciobanu ofer?? satisfac?ie privitorului. Ceilal?i actori, care mai de care mai vioi, întregesc ac?iunea filmului prin pove?tile pe care le reprezint?? fiecare. B??iatul care este sc??ldat în valurile tinere?ii - Mitu, v??duva care vede în Me?ter o bucurie sufleteasc?? de care are atâta nevoie - Neta, ?eful de echip?? care între?ine atmosfera pe ?antier ?i pune piper atunci când trebuie ââ??â?? Bomb?? sunt doar câteva dintre ââ???žmeteoriââ?? care fac din film ââ???žo ploaie de steleââ?? demn?? de urm??rit.
în ceea ce prive?te ac?iunea filmului, pot s?? spun c?? nu exist?? un fir exact cu început ?i sfâr?it. Construc?ia tronsonului de cale ferat?? dintre Drobeta Turnu-Severin ?i Or?ova reprezint?? stâlpul de referin??? de care sunt legate celelalte fire narative. Iubirea tân??rului pentru Ioana ?i ochii dulci ?i gesturile ocrotitoare f??cute de Neta Me?terului sunt cele dou?? pove?ti de dragoste care se puncteaz?? în film.
ââ???žCe mai ve?ti-pove?ti?ââ?? sau ââ???žO s?? m?? topeasc?? drumul ??staââ?? sunt reperele care încep ?i termin?? filmul. Glumele subtile ?i la care po?i s?? râzi secunde-n ?ir sunt tentaculele care te atrag s?? urm??re?ti filme f??cute la tine-n ?ar??, cu actori români, cu regizori români, cu peisaje române?ti. ââ???žEu cu via?a, tu via?a, amândoi cu via?a.ââ?? spun doi muncitori de pe ?antier, în timp ce în spatele lor apar poduri care urmeaz?? s?? fie construite pentru a servi drumului de fier.
???ži apropo de ââ???ždrum de fier, cale ferat??, nu te voi uita niciodat??ââ??Â, merit?? s?? amintesc c?? filmul a fost realizat cu concursul ministerului c??ilor ferate întreprinderii de construc?ii ââ???žPor?ile de Fierââ??Â. în ceea ce prive?te aspectele FeRoviaRe, vom putea vedea pentru 5 secunde un cap de Sulzer vopsit în ââ???ž?tampilaââ?? vremii, vom putea urm??ri diferite utilaje care sunt folosite pentru montarea elementelor componente a c??ii ferate pe terasamentul amenajat, precum ?i pilonii podurilor care, dup?? cum ?tim sau vrem s?? ?tim, fac parte din peisajul FeRoviaR mehedin?ean.
în concluzie, v?? invit s?? urm??ri?i un film care, ââ???žunu la mân??ââ?? ââ??â?? este românesc, ââ???ždoi la mân??ââ?? ââ??â?? este amuzant. Actorii vremii au ?tiut, ?tiu ?i vor ?ti s?? v?? ofere ceea ce dori?i de la un film: calitate, poveste, comedie/dram?? ?i originalitate.
http://www.youtube.com/watch?v=16hcmw7H234
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Trenul de aur (1986) - Z??â??oty poci??â??g<i></i>
Trenul de aur este o coproduc?ie cinematografic?? româno-polonez?? din anul 1986 care descrie un eveniment real petrecut în 1939: drumul parcurs de tezaurul Poloniei prin România, pentru a-l pune la ad??post de armatele germane care invadaser?? Polonia.
Filmul se împarte în dou?? sec?iuni: în prima parte ac?iunea se petrece pe t??râm polonez unde se decide ca tezaurul polonez s?? fie evacuat c??tre România ?i mai departe spre un loc mai sigur ?i ferit de Reich-ul nimicitor, du?man Poloniei de atunci; a doua parte este, în mare m??sur??, legat?? de transportul aurului cu un tren de la Gara Snyatin ?i pân?? la Constan?a M??rfuri.
Pasiunea pentru trenuri m-a f??cut s?? urm??resc cu sufletul la gur?? cadrele excelent filmate, cadre care sunt rare ?i, dup?? cum spunea un senior pasionat de FeRoviaRe, compun unul dintre pu?inele filme în care apar aburoasele noastre române?ti cu toat?? puterea ?i mândria lor. De asemenea, prezen?a unui vagon ââ??â?? salon de lux care a fost destinat transportului oficialit???ilor poloneze face deliciul celor care caut?? s??-?i aduc?? aminte cum se c??l??torea pe vremuri.
Pentru a fi mai exact, men?ionez c?? la film??ri au fost prezente urm??toarele locomotive: 50.204, 50.171, 50.397 ?i 50.497 - toate apar?inând depoului Sibiu. Ei bine, acestea au tractat trenurile care au fost filmate pe linia Vin?ul de Jos ââ??â?? Sibiu, între Apoldul de Sus ?i Apoldul de Jos, în timp ce fascinanta scen?? a trierii vagoanelor a fost înregistrat?? pentru urma?ii no?tri în Triajul Sibiu. G??rile prin care trenurile au sta?ionat pentru a prelua ap?? sau prin care treceau cu vitez?? au fost Miercurea Sibiului (Snyatin), S??li?te (Grigore Ghica-Vod??), Sibiel (Sihlea), Sibiu (Buz??u). Informa?iile despre materialul rulant ?i loca?ia film??rilor au fost furnizate de d-nul prof. Ing. Valentin Iv??nescu, în timp ce numele adev??rat al g??rilor mi l-a deconspirat d-nul Cornel Misinger.
Printre actori îi reg??sim pe inegalabilii Mitic?? Popescu, Mircea Albulescu sau Valentin Uritescu, iar de partea polonezilor: Ewa Kuklinska, Arkadiusz Bazak sau Wac??â??aw Ulewicz. Regia i-a apar?inut lui Bogdan Poreba, iar produc??torul ineditei produc?ii cinematografice a fost Casa de Filme nr. 5, distribu?ia fiind asigurat?? de Centrul Na?ional al Cinematografiei.
V?? recomand un film în care se vorbe?te patru limbi, v?? invit la un film unde numele de Grigore Gafencu sau Armand C??linescu o s?? v?? aduc?? aminte de istoria neamului românesc, un film în care trenurile cu aburi sunt ââ???žp??s??rile m??estreââ??Â, un film unde umorul este discret ?i de bun?? calitate, iar roman?a inegalabilei Angela Similea v?? va aduce aminte de ââ???žTu s?? plângi, eu s?? zicââ??Â? nu!ââ??Â
http://www.youtube.com/watch?v=ZszwGRNV_tM
Trenul de aur este o coproduc?ie cinematografic?? româno-polonez?? din anul 1986 care descrie un eveniment real petrecut în 1939: drumul parcurs de tezaurul Poloniei prin România, pentru a-l pune la ad??post de armatele germane care invadaser?? Polonia.
Filmul se împarte în dou?? sec?iuni: în prima parte ac?iunea se petrece pe t??râm polonez unde se decide ca tezaurul polonez s?? fie evacuat c??tre România ?i mai departe spre un loc mai sigur ?i ferit de Reich-ul nimicitor, du?man Poloniei de atunci; a doua parte este, în mare m??sur??, legat?? de transportul aurului cu un tren de la Gara Snyatin ?i pân?? la Constan?a M??rfuri.
Pasiunea pentru trenuri m-a f??cut s?? urm??resc cu sufletul la gur?? cadrele excelent filmate, cadre care sunt rare ?i, dup?? cum spunea un senior pasionat de FeRoviaRe, compun unul dintre pu?inele filme în care apar aburoasele noastre române?ti cu toat?? puterea ?i mândria lor. De asemenea, prezen?a unui vagon ââ??â?? salon de lux care a fost destinat transportului oficialit???ilor poloneze face deliciul celor care caut?? s??-?i aduc?? aminte cum se c??l??torea pe vremuri.
Pentru a fi mai exact, men?ionez c?? la film??ri au fost prezente urm??toarele locomotive: 50.204, 50.171, 50.397 ?i 50.497 - toate apar?inând depoului Sibiu. Ei bine, acestea au tractat trenurile care au fost filmate pe linia Vin?ul de Jos ââ??â?? Sibiu, între Apoldul de Sus ?i Apoldul de Jos, în timp ce fascinanta scen?? a trierii vagoanelor a fost înregistrat?? pentru urma?ii no?tri în Triajul Sibiu. G??rile prin care trenurile au sta?ionat pentru a prelua ap?? sau prin care treceau cu vitez?? au fost Miercurea Sibiului (Snyatin), S??li?te (Grigore Ghica-Vod??), Sibiel (Sihlea), Sibiu (Buz??u). Informa?iile despre materialul rulant ?i loca?ia film??rilor au fost furnizate de d-nul prof. Ing. Valentin Iv??nescu, în timp ce numele adev??rat al g??rilor mi l-a deconspirat d-nul Cornel Misinger.
Printre actori îi reg??sim pe inegalabilii Mitic?? Popescu, Mircea Albulescu sau Valentin Uritescu, iar de partea polonezilor: Ewa Kuklinska, Arkadiusz Bazak sau Wac??â??aw Ulewicz. Regia i-a apar?inut lui Bogdan Poreba, iar produc??torul ineditei produc?ii cinematografice a fost Casa de Filme nr. 5, distribu?ia fiind asigurat?? de Centrul Na?ional al Cinematografiei.
V?? recomand un film în care se vorbe?te patru limbi, v?? invit la un film unde numele de Grigore Gafencu sau Armand C??linescu o s?? v?? aduc?? aminte de istoria neamului românesc, un film în care trenurile cu aburi sunt ââ???žp??s??rile m??estreââ??Â, un film unde umorul este discret ?i de bun?? calitate, iar roman?a inegalabilei Angela Similea v?? va aduce aminte de ââ???žTu s?? plângi, eu s?? zicââ??Â? nu!ââ??Â
http://www.youtube.com/watch?v=ZszwGRNV_tM
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Anna Karenina [1935] - Secven?e FeRoviaRe<i></i>
Ecranizarea de sorginte american?? a romanului rusesc Anna Karenina completeaz?? piedestalul cu filme artistice ale epocii primei jum??t???i de secol XX. De altfel, atmosfera (apropiat?? de cea în care a fost scris romanul) din film redat?? de costumele personajelor, de tema muzical?? prezent?? pe toat?? durata filmului, precum ?i de jocul de rol al actorilor face din acest produc?ie cinematografic?? o capodoper??.
De?i unele dialoguri sau întâmpl??ri nu se reg??sesc ?i în romanul amintit, totu?i regizorul Clarence Brown a reu?it a realiza un film artistic demn de v??zut într-o via???. Iubirea imposibil?? dintre Alexei Vronski ?i Anna Karenina se g??se?te tr??it?? în eroii juca?i de Greta Garbo ?i Fredric March. Sacrificiile f??cute de cei doi ca s?? r??mân?? împreun?? sunt exprimate autentic de ochii ?i gesturile celor dou?? stele ale Hollywood-ului.
în aceast?? ecranizare, pove?tile familiilor Oblonski ?i Levin sunt abia men?ionate, regizorul riscând astfel simpatia cinea?tilor din cauza omiterii unor pasaje considerabile din text. Adaptarea unui roman de mari dimensiuni în 93 de minute poate da na?tere unui film prea concentrat, rezultând doar o succesiune de scene care pot bulversa privitorul. Dar aceasta nu este decât o temere a unui cititor al romanului, pentru c?? în filmul Anna Karenina, edi?ia 1935, conexiunea dintre scene este realizat?? superb, iar dragostea înfiripat?? dintre Anna ?i Vronski se transmite dincolo de ecran. Folosirea unei teme muzicale cu orchestra?ia specific?? anilor interbelici aduce aminte de capodopere ca ââ???žPe aripile vântuluiââ?? sau ââ???žCasablancaââ??Â, efectul scontat fiind asem??n??tor: calitatea produc?iei cinematografice.
De?i o dram?? realist??, nu lipsesc momentele amuzante prezente atât în cercul militar frecventat de Vronski, cât ?i în rela?ia mam??-fiu a Annei Karenina cu Serghei (Serioja). A se vedea b??utura administrat?? milit??re?te ?i ritualul solda?ilor care beau 3 pahare ?i apoi trec pe sub mas?? sau talentul copilului Serghei pasionat de ?tiin??? ?i pus mai mereu pe poante, f??când-o pe mama sa s?? zâmbeasc?? sincer.
Acest film neag?? ââ???žprejudecataââ?? c?? dac?? ecranizarea unui roman nu este realizat?? de-a fir a p??r dup?? text, va fi un e?ec. Ba dimpotriv??, nuan?area unor dialoguri, dar cu urm??rirea strict?? a unui fir al pove?tii, poate da na?tere unui film artistic de excep?ie. Se poate spune, chiar, c?? suportul scris este plasat pe locul II, în timp ce ac?iunea scenic?? te cucere?te în mrejele ei, f??cându-te s?? ui?i de roman.
http://www.youtube.com/watch?v=jcbWRTArMi8
- va urma -
Ecranizarea de sorginte american?? a romanului rusesc Anna Karenina completeaz?? piedestalul cu filme artistice ale epocii primei jum??t???i de secol XX. De altfel, atmosfera (apropiat?? de cea în care a fost scris romanul) din film redat?? de costumele personajelor, de tema muzical?? prezent?? pe toat?? durata filmului, precum ?i de jocul de rol al actorilor face din acest produc?ie cinematografic?? o capodoper??.
De?i unele dialoguri sau întâmpl??ri nu se reg??sesc ?i în romanul amintit, totu?i regizorul Clarence Brown a reu?it a realiza un film artistic demn de v??zut într-o via???. Iubirea imposibil?? dintre Alexei Vronski ?i Anna Karenina se g??se?te tr??it?? în eroii juca?i de Greta Garbo ?i Fredric March. Sacrificiile f??cute de cei doi ca s?? r??mân?? împreun?? sunt exprimate autentic de ochii ?i gesturile celor dou?? stele ale Hollywood-ului.
în aceast?? ecranizare, pove?tile familiilor Oblonski ?i Levin sunt abia men?ionate, regizorul riscând astfel simpatia cinea?tilor din cauza omiterii unor pasaje considerabile din text. Adaptarea unui roman de mari dimensiuni în 93 de minute poate da na?tere unui film prea concentrat, rezultând doar o succesiune de scene care pot bulversa privitorul. Dar aceasta nu este decât o temere a unui cititor al romanului, pentru c?? în filmul Anna Karenina, edi?ia 1935, conexiunea dintre scene este realizat?? superb, iar dragostea înfiripat?? dintre Anna ?i Vronski se transmite dincolo de ecran. Folosirea unei teme muzicale cu orchestra?ia specific?? anilor interbelici aduce aminte de capodopere ca ââ???žPe aripile vântuluiââ?? sau ââ???žCasablancaââ??Â, efectul scontat fiind asem??n??tor: calitatea produc?iei cinematografice.
De?i o dram?? realist??, nu lipsesc momentele amuzante prezente atât în cercul militar frecventat de Vronski, cât ?i în rela?ia mam??-fiu a Annei Karenina cu Serghei (Serioja). A se vedea b??utura administrat?? milit??re?te ?i ritualul solda?ilor care beau 3 pahare ?i apoi trec pe sub mas?? sau talentul copilului Serghei pasionat de ?tiin??? ?i pus mai mereu pe poante, f??când-o pe mama sa s?? zâmbeasc?? sincer.
Acest film neag?? ââ???žprejudecataââ?? c?? dac?? ecranizarea unui roman nu este realizat?? de-a fir a p??r dup?? text, va fi un e?ec. Ba dimpotriv??, nuan?area unor dialoguri, dar cu urm??rirea strict?? a unui fir al pove?tii, poate da na?tere unui film artistic de excep?ie. Se poate spune, chiar, c?? suportul scris este plasat pe locul II, în timp ce ac?iunea scenic?? te cucere?te în mrejele ei, f??cându-te s?? ui?i de roman.
http://www.youtube.com/watch?v=jcbWRTArMi8
- va urma -
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Anna Karenina [1967] - Secven?e FeRoviaRe<i></i>
Ecranizarea din 1967 a celebrului roman al lui Lev Tolstoi, Anna Karenina, reprezint?? unul dintre cele mai fidele adapt??ri cinematografice dup?? un roman. Dup?? cum se cunoa?te, scrierea este de mari dimensiuni, îns?? regizorul a ales cele mai importante secven?e din roman ?i le-a transpus în 137 de minute de art?? vizual??.
Firul narativ conchide o serie vast?? de scene cu personaje multiple, astfel încât necunoa?terea textului romanului poate crea o u?oar?? confuzie pentru urm??rirea coerent?? a ac?iunii. Cele trei familii prezente în ochii no?tri sunt conturate de atmosfera proprie: Oblonski ââ??â?? dezam??gire ?i în?el??ciune, Levin ââ??â?? iubire sincer?? ?i gelozie, Alexei Vronski & Anna Karenina ââ??â?? tragedie idilic??. Atât personajele care întruchipeaz?? cuplurile amintite, cât ?i caracterele episodice formeaz?? un joc de rol interesant.
în dialogurile prezente în film, pe lâng?? limba rus?? ââ??â?? folosit?? în mare parte din film, se vorbe?te ?i limba francez??. Incluziunile limbii latine din roman sunt transpuse în acelea?i momente ?i în filmul de fa??? (de exemplu, atunci când Alexei Alexandrovici dore?te s??-i atrag?? aten?ia Annei Karenina de anumite aspecte mai delicate). Totodat??, ââ???žvorbelor cu tâlcââ?? care apar în scrierea vast?? a lui Tolstoi le-au fost dat glas în convorbirile dintre personaje.
Dorin?a cinea?tilor de a exprima tumultul interior al Annei Karenina este exprimat?? prin filmarea neobi?nuit?? (camera video are o mi?care rapid??, iar aten?ia urm??ritorului fiind bulversat?? consistent) a unor cadre: scena curselor de cai, plecarea ei cu Vronski în Italia sau gestul final. Amplificarea suspansului din anumite momente este asigurat?? de fondul sonor, care uneori devine stânjenitor.
Ca reprezenta?ie cinematografic??, cel mai mult mi-a pl??cut c??l??toria lui Vronski cu Anna în Italia ?i nunta dintre Levin ?i Kitty. Gustul care mi-a r??mas în papilele mele gustative de ordin cultural-artistic este acela al unui film-ecranizare care corespunde identic cu scrierea romanului. Dorin?a regizorului de a transpune în cea de-a ?apte art?? ââ??â?? cinematografia ââ??â?? unul dintre cele mai citite romane din lume ââ??â?? Anna Karenina ââ??â?? a fost îndeplinit?? cu succes.
http://www.youtube.com/watch?v=uvLUQSPpels
th_th_th_
Anna Karenina [1997] - Secven?e FeRoviaRe<i></i>
O oper?? literar?? de m??rimea ?i maiestuozitatea dramei ââ???žAnna Kareninaââ?? merit?? aten?ia multor regizori ?i actori. Sutele de pagini scrise de Lev Tolstoi au reprezentat o real?? provocare pentru cei care au vrut s?? fac?? din povestea de dragoste dintre Anna Karenina ?i Vronski un film artistic. Cel pu?in 3 produc?ii cinematografice dedicate acestui roman str??lucesc pe candelabrul ecraniz??rilor din lume.
De?i filmat exclusiv în Sankt Petersburg ?i Moscova, actorii coordona?i de regizorul Bernard Rose provin, în marea lor majoritate, din Marea Britanie. Dintre actori amintesc pe Sophie Marceau ââ??â?? Anna Karenina, Sean Bean ââ??â?? Vronski ?i Alfred Molina ââ??â?? Levin. Ace?tia s-au descurcat admirabil s?? readuc?? în aten?ia cinefililor povestea lui Tolstoi, pe p??mântul lui Tolstoi, dar cu graiul lui Shakespeare.
Ideea general?? care reiese din tot acest film este aceea c?? Levin, mujicul de la ?ar?? c??ruia îi este fric?? de o b??trâne?e singuratic??, este, de fapt, Lev Tolstoi. Momentele de reflexie ale lui Levin amplasate când ?i când în film te apropie ?i mai mult cu gândul de inima scriitorului rus.
Fondul muzical discret îndulce?te desf???urarea ac?iunilor, iar culorile foarte vii ale imaginii reu?esc s?? bucure ochiul, mai ales în scenele în care trenul este personajul principal. Apare, discret, motivul erotic, motiv care a stat, st?? ?i va sta la mijlocul tuturor cuplurilor. Ac?iunile se petrec aidoma textului din roman, cu câteva dialoguri rare în care se dep???e?te ni?el ideea textului. Limba rus?? se aude atât din gura preo?ilor sau personajelor episodice, cât ?i din gurile eroilor principali. De apreciat inten?ia regizorului de a nu evita în film limba lui Tolsoi.
Aten?ia î?i este furat?? efectiv de scenele filmate în natur??. Amintesc aici de scena cositului, scena curselor de cai sau scena de vân??toare. Cadrele filmate sunt de nivel profesionist, iar tehnica modern?? îndulce?te ?i mai mult atmosfera general??. Costumele folosite în scena balului, precum ?i momentele filmate în interior arat?? grandoarea ?i exclusivismului luxului rusesc.
Filmul prime?te o mare bil?? alb?? din partea mea ?i îl recomand tuturor acelora care au citit sau n-au citit romanul. Mi-a pl??cut c?? regizorul a încercat s?? realizeze mai stra?nic leg??tura scriitor-narator-personaj. De altfel, de-a lungul vremii, scriitorii au transpus în lucr??rile lor idei sau întâmpl??ri din via?a personal??, intim??, iar romanul Anna Karenina nu face excep?ie. Iat?? c?? acest obicei a fost în?eles de produc??torii filmului ?i au tratat acest aspect ca atare.
http://www.youtube.com/watch?v=3FShPDT4DHU
Ecranizarea din 1967 a celebrului roman al lui Lev Tolstoi, Anna Karenina, reprezint?? unul dintre cele mai fidele adapt??ri cinematografice dup?? un roman. Dup?? cum se cunoa?te, scrierea este de mari dimensiuni, îns?? regizorul a ales cele mai importante secven?e din roman ?i le-a transpus în 137 de minute de art?? vizual??.
Firul narativ conchide o serie vast?? de scene cu personaje multiple, astfel încât necunoa?terea textului romanului poate crea o u?oar?? confuzie pentru urm??rirea coerent?? a ac?iunii. Cele trei familii prezente în ochii no?tri sunt conturate de atmosfera proprie: Oblonski ââ??â?? dezam??gire ?i în?el??ciune, Levin ââ??â?? iubire sincer?? ?i gelozie, Alexei Vronski & Anna Karenina ââ??â?? tragedie idilic??. Atât personajele care întruchipeaz?? cuplurile amintite, cât ?i caracterele episodice formeaz?? un joc de rol interesant.
în dialogurile prezente în film, pe lâng?? limba rus?? ââ??â?? folosit?? în mare parte din film, se vorbe?te ?i limba francez??. Incluziunile limbii latine din roman sunt transpuse în acelea?i momente ?i în filmul de fa??? (de exemplu, atunci când Alexei Alexandrovici dore?te s??-i atrag?? aten?ia Annei Karenina de anumite aspecte mai delicate). Totodat??, ââ???žvorbelor cu tâlcââ?? care apar în scrierea vast?? a lui Tolstoi le-au fost dat glas în convorbirile dintre personaje.
Dorin?a cinea?tilor de a exprima tumultul interior al Annei Karenina este exprimat?? prin filmarea neobi?nuit?? (camera video are o mi?care rapid??, iar aten?ia urm??ritorului fiind bulversat?? consistent) a unor cadre: scena curselor de cai, plecarea ei cu Vronski în Italia sau gestul final. Amplificarea suspansului din anumite momente este asigurat?? de fondul sonor, care uneori devine stânjenitor.
Ca reprezenta?ie cinematografic??, cel mai mult mi-a pl??cut c??l??toria lui Vronski cu Anna în Italia ?i nunta dintre Levin ?i Kitty. Gustul care mi-a r??mas în papilele mele gustative de ordin cultural-artistic este acela al unui film-ecranizare care corespunde identic cu scrierea romanului. Dorin?a regizorului de a transpune în cea de-a ?apte art?? ââ??â?? cinematografia ââ??â?? unul dintre cele mai citite romane din lume ââ??â?? Anna Karenina ââ??â?? a fost îndeplinit?? cu succes.
http://www.youtube.com/watch?v=uvLUQSPpels
th_th_th_
Anna Karenina [1997] - Secven?e FeRoviaRe<i></i>
O oper?? literar?? de m??rimea ?i maiestuozitatea dramei ââ???žAnna Kareninaââ?? merit?? aten?ia multor regizori ?i actori. Sutele de pagini scrise de Lev Tolstoi au reprezentat o real?? provocare pentru cei care au vrut s?? fac?? din povestea de dragoste dintre Anna Karenina ?i Vronski un film artistic. Cel pu?in 3 produc?ii cinematografice dedicate acestui roman str??lucesc pe candelabrul ecraniz??rilor din lume.
De?i filmat exclusiv în Sankt Petersburg ?i Moscova, actorii coordona?i de regizorul Bernard Rose provin, în marea lor majoritate, din Marea Britanie. Dintre actori amintesc pe Sophie Marceau ââ??â?? Anna Karenina, Sean Bean ââ??â?? Vronski ?i Alfred Molina ââ??â?? Levin. Ace?tia s-au descurcat admirabil s?? readuc?? în aten?ia cinefililor povestea lui Tolstoi, pe p??mântul lui Tolstoi, dar cu graiul lui Shakespeare.
Ideea general?? care reiese din tot acest film este aceea c?? Levin, mujicul de la ?ar?? c??ruia îi este fric?? de o b??trâne?e singuratic??, este, de fapt, Lev Tolstoi. Momentele de reflexie ale lui Levin amplasate când ?i când în film te apropie ?i mai mult cu gândul de inima scriitorului rus.
Fondul muzical discret îndulce?te desf???urarea ac?iunilor, iar culorile foarte vii ale imaginii reu?esc s?? bucure ochiul, mai ales în scenele în care trenul este personajul principal. Apare, discret, motivul erotic, motiv care a stat, st?? ?i va sta la mijlocul tuturor cuplurilor. Ac?iunile se petrec aidoma textului din roman, cu câteva dialoguri rare în care se dep???e?te ni?el ideea textului. Limba rus?? se aude atât din gura preo?ilor sau personajelor episodice, cât ?i din gurile eroilor principali. De apreciat inten?ia regizorului de a nu evita în film limba lui Tolsoi.
Aten?ia î?i este furat?? efectiv de scenele filmate în natur??. Amintesc aici de scena cositului, scena curselor de cai sau scena de vân??toare. Cadrele filmate sunt de nivel profesionist, iar tehnica modern?? îndulce?te ?i mai mult atmosfera general??. Costumele folosite în scena balului, precum ?i momentele filmate în interior arat?? grandoarea ?i exclusivismului luxului rusesc.
Filmul prime?te o mare bil?? alb?? din partea mea ?i îl recomand tuturor acelora care au citit sau n-au citit romanul. Mi-a pl??cut c?? regizorul a încercat s?? realizeze mai stra?nic leg??tura scriitor-narator-personaj. De altfel, de-a lungul vremii, scriitorii au transpus în lucr??rile lor idei sau întâmpl??ri din via?a personal??, intim??, iar romanul Anna Karenina nu face excep?ie. Iat?? c?? acest obicei a fost în?eles de produc??torii filmului ?i au tratat acest aspect ca atare.
http://www.youtube.com/watch?v=3FShPDT4DHU
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Furtuna [1960] - Secven?e FeRoviaRe<i></i>
De?i este un film de propagand?? comunist??, ââ???žFurtunaââ?? ofer?? momente importante din trecutul C??ilor Ferate Române, având ca personaje principale atât de doritele locomotive cu aburi, iar ca personaje secundare: Gara Obor în anii 1960 ?i vagoanele acelea vechi cu care au c??l??torit bunicii no?tri pe boghiuri prusiene.
De?i ac?iunea este orientat?? c??tre un episod din timpul celui de-al Doilea R??zboi Mondial, iar Dima, un patriot proasp??t ie?it de la închisoare, organizeaz?? o contraofensiv?? împotriva unui batalion german în retragere, filmul are u?oare conota?ii sentimentale. Idila dintre frumoasa Mitzura Arghezi ?i un soldat român, Ion Besoiu, precum ?i spiritul de autoritar al lui Dima, împr???tie cu sare ?i piper ac?iunea monoton?? ?i predictibil?? a filmului.
în distribu?ie au jucat Ernest Maftei, Ion Besoiu, Victor Rebengiuc, (f??lticineanul) Jules Cazaban ?i mul?i al?ii. Imaginea apar?ine lui Aurel Boian, scenografia lui Constantin Simionescu, iar muzica lui Alfred Mendelsohn. Regia a fost conceput?? de Andrei Blaier, Sinisa Ivetici ?i Sica Alexandrescu, iar scenariul a apar?inut lui Titus Popovici ?i Francisc Munteanu.
Totu?i, în acest film se poate u?or observa importan?a c??ii ferate într-un stat! Mobilizarea rapid?? ?i managementul la patru ace de care dau dovad?? to?i feroviarii ?i care reu?esc s?? pun?? pe picioare o evacuare a unui ora? care urmeaz?? s?? fie nimicit de inamic. Puterea trenurilor cu aburi ?i seriozitatea mecanicilor, operatorilor ?i a tuturor muncitorilor c??ii ferate î?i aduc aminte c?? CFR-ul a fost, este ?i va fi o a doua armat?? în stat!
Mul?umesc FeRoviaRilor Vali Iv??nescu ?i ???žerban L??cri?eanu pentru c?? de la dumnealor am aflat de film ?i tot de la dân?ii am identificat loca?ia de filmare: Gara Bucure?ti Obor! V?? salut ?i v?? respect pentru c?? sunte?i aproape de noi, pionieri pasiona?i ai drumului de fier!
http://www.youtube.com/watch?v=sfTaaKQW9lw
De?i este un film de propagand?? comunist??, ââ???žFurtunaââ?? ofer?? momente importante din trecutul C??ilor Ferate Române, având ca personaje principale atât de doritele locomotive cu aburi, iar ca personaje secundare: Gara Obor în anii 1960 ?i vagoanele acelea vechi cu care au c??l??torit bunicii no?tri pe boghiuri prusiene.
De?i ac?iunea este orientat?? c??tre un episod din timpul celui de-al Doilea R??zboi Mondial, iar Dima, un patriot proasp??t ie?it de la închisoare, organizeaz?? o contraofensiv?? împotriva unui batalion german în retragere, filmul are u?oare conota?ii sentimentale. Idila dintre frumoasa Mitzura Arghezi ?i un soldat român, Ion Besoiu, precum ?i spiritul de autoritar al lui Dima, împr???tie cu sare ?i piper ac?iunea monoton?? ?i predictibil?? a filmului.
în distribu?ie au jucat Ernest Maftei, Ion Besoiu, Victor Rebengiuc, (f??lticineanul) Jules Cazaban ?i mul?i al?ii. Imaginea apar?ine lui Aurel Boian, scenografia lui Constantin Simionescu, iar muzica lui Alfred Mendelsohn. Regia a fost conceput?? de Andrei Blaier, Sinisa Ivetici ?i Sica Alexandrescu, iar scenariul a apar?inut lui Titus Popovici ?i Francisc Munteanu.
Totu?i, în acest film se poate u?or observa importan?a c??ii ferate într-un stat! Mobilizarea rapid?? ?i managementul la patru ace de care dau dovad?? to?i feroviarii ?i care reu?esc s?? pun?? pe picioare o evacuare a unui ora? care urmeaz?? s?? fie nimicit de inamic. Puterea trenurilor cu aburi ?i seriozitatea mecanicilor, operatorilor ?i a tuturor muncitorilor c??ii ferate î?i aduc aminte c?? CFR-ul a fost, este ?i va fi o a doua armat?? în stat!
Mul?umesc FeRoviaRilor Vali Iv??nescu ?i ???žerban L??cri?eanu pentru c?? de la dumnealor am aflat de film ?i tot de la dân?ii am identificat loca?ia de filmare: Gara Bucure?ti Obor! V?? salut ?i v?? respect pentru c?? sunte?i aproape de noi, pionieri pasiona?i ai drumului de fier!
http://www.youtube.com/watch?v=sfTaaKQW9lw
- 25 August 2007
- 3.673
- 643
- LOCATION
- Oradea
- YOUTUBE
- mpursu
Ce locomotiva apare de la 6:34? Am recunoscut admisia interioara, glisiera dubla, contramanivela inclinata inapoi si osia a treia mai departata decat prima de a doua, care tare imi arata a 130.xxx 
(130.525 la Fetesti - imagini realizate de Felippe :aplauze
(130.525 la Fetesti - imagini realizate de Felippe :aplauze
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Admiral [2008] - Secvente FeRoviaRe<i></i>
Productia cinematografica de sorginte ruseasca ADMIRAL prezinta povestea admiralului Kolchak, ultimul baraj in fata comunismului care avea sa subjuge Rusia.
Submarinele, navele de razboi, trenurile care fug de colo-colo reprezinta sangele care pune in miscare intreaga actiune, iar sincera poveste de dragoste dintre Admiral si Anna aseamana filmul cu o poveste titanica.
Caracterul istoric pe care il prezinta filmul este o buna lectie data despre ceea ce s-a intamplat in timpul Razboiului Civil din Rusia.
http://www.youtube.com/watch?v=pRuCjLDGWOc
Productia cinematografica de sorginte ruseasca ADMIRAL prezinta povestea admiralului Kolchak, ultimul baraj in fata comunismului care avea sa subjuge Rusia.
Submarinele, navele de razboi, trenurile care fug de colo-colo reprezinta sangele care pune in miscare intreaga actiune, iar sincera poveste de dragoste dintre Admiral si Anna aseamana filmul cu o poveste titanica.
Caracterul istoric pe care il prezinta filmul este o buna lectie data despre ceea ce s-a intamplat in timpul Razboiului Civil din Rusia.
http://www.youtube.com/watch?v=pRuCjLDGWOc
- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Gar?? pentru doi / ?â???ž?Â??Â??°?Â? ?´?Â??? ?´?Â??ž?¸??â?? [1982] - Secven?e FeRoviaRe<i></i>
Unul dintre filmele renumite ale companiei cinematografice MOSFILM din Rusia, ââ???žGar?? pentru doi", ("Railstation for two" sau "?â???ž?Â??Â??°?Â? ?´?Â??? ?´?Â??ž?¸??â??"), a reusit sa ma captiveze si sa ma faca sa-l revad de multe, multe ori.
Platon, un pianist, calatoreste cu trenul sute de kilometri in interes personal. In drumul sau, trenul oprea in gara Zastupinsk pentru mai mult de 10 minute, asa ca foamea si timpul liber si-a permis sa coboare si sa serveasca pranzul. Aici o intalneste pe Vera, o chelnerita, dupa ce ii refuza a plati din cauza ca mancarea era ââ???žmizerabila". Ea cheama politia sa denunte ââ???žhotul", politie care il face sa piarda trenul... Pasaportul sau este preluat accidental de catre Andrei (vestitul Nikita Mikhalkov), logodnicul Verei, in timp ce banii ii sunt furati de catre un talhar din gara.
Si uite asa, locul comun in care cei doi, Platon si Olga, s-au intalnit, devine decorul in care se infiripa dragostea dintre cei doi. Povestea devine atat de emotionanta pe baza unor intamplari simple, foarte simple, poate pe atat de simple incat nici nu se mai intampla in ziua de astazi. Tocmai de aici si farmecul acestui film -- 2 ore de cultura, vorba si gest slav, oameni si sentimente, cantec si spirit culinar.
ââ???žVokzal dlya dvoich", citit pe litere latine, este un film emotionant, amuzant si fermecator. Vazut ca o romanta ruseasca de sfarsit de secol XX, povestea ii aduce in bratele lui Platon iubirea fix atunci cand nu se astepta, iar muzica pe care stie sa o cante atat de frumos o fermeca pe acea care i-a pus in fata, candva, o masa firava si dezgustatoare.
Finalul filmului este cireasa de pe tort... Stim cu totii ca unele productii cinematografice ori au un continut bun si un final prost, ori un final bun si un continut plictisitor, dar acest film are un continut romantic si un final edenic. Daca esti mai slab de inger, ajungi sa si versi cateva lacrimi sincere la sfarsit pe altarul dragostei, al muzicii si al spiritului slav!
Din punct de vedere FeRoviaR, filmul propune cateva secvente cu gara in care ramane blocat Platon -- Zastupinsk, manevra unor locomotive rusesti, precum si o imagine de ansamblu a intregii gari si a reviziei de vagoane, privita in amurg. Cum zice americanu'... ââ???žMasterpiece and Breathtaking"!
http://www.youtube.com/watch?v=9OelISA5Qu4
Unul dintre filmele renumite ale companiei cinematografice MOSFILM din Rusia, ââ???žGar?? pentru doi", ("Railstation for two" sau "?â???ž?Â??Â??°?Â? ?´?Â??? ?´?Â??ž?¸??â??"), a reusit sa ma captiveze si sa ma faca sa-l revad de multe, multe ori.
Platon, un pianist, calatoreste cu trenul sute de kilometri in interes personal. In drumul sau, trenul oprea in gara Zastupinsk pentru mai mult de 10 minute, asa ca foamea si timpul liber si-a permis sa coboare si sa serveasca pranzul. Aici o intalneste pe Vera, o chelnerita, dupa ce ii refuza a plati din cauza ca mancarea era ââ???žmizerabila". Ea cheama politia sa denunte ââ???žhotul", politie care il face sa piarda trenul... Pasaportul sau este preluat accidental de catre Andrei (vestitul Nikita Mikhalkov), logodnicul Verei, in timp ce banii ii sunt furati de catre un talhar din gara.
Si uite asa, locul comun in care cei doi, Platon si Olga, s-au intalnit, devine decorul in care se infiripa dragostea dintre cei doi. Povestea devine atat de emotionanta pe baza unor intamplari simple, foarte simple, poate pe atat de simple incat nici nu se mai intampla in ziua de astazi. Tocmai de aici si farmecul acestui film -- 2 ore de cultura, vorba si gest slav, oameni si sentimente, cantec si spirit culinar.
ââ???žVokzal dlya dvoich", citit pe litere latine, este un film emotionant, amuzant si fermecator. Vazut ca o romanta ruseasca de sfarsit de secol XX, povestea ii aduce in bratele lui Platon iubirea fix atunci cand nu se astepta, iar muzica pe care stie sa o cante atat de frumos o fermeca pe acea care i-a pus in fata, candva, o masa firava si dezgustatoare.
Finalul filmului este cireasa de pe tort... Stim cu totii ca unele productii cinematografice ori au un continut bun si un final prost, ori un final bun si un continut plictisitor, dar acest film are un continut romantic si un final edenic. Daca esti mai slab de inger, ajungi sa si versi cateva lacrimi sincere la sfarsit pe altarul dragostei, al muzicii si al spiritului slav!
Din punct de vedere FeRoviaR, filmul propune cateva secvente cu gara in care ramane blocat Platon -- Zastupinsk, manevra unor locomotive rusesti, precum si o imagine de ansamblu a intregii gari si a reviziei de vagoane, privita in amurg. Cum zice americanu'... ââ???žMasterpiece and Breathtaking"!
http://www.youtube.com/watch?v=9OelISA5Qu4