Istoria feroviara a Constantei
- Autor subiect sogard_2003
- Dat? creare
![bailedelavii_1902[1].jpg](/data/attachments/0/91-4fd5cca81dc1981c7591605921a69d0f.jpg)
catalin
Well-Known Member
Primul este un vagonul descoperit pentru "baie", cu balastrade metalice, CFR Bb 7.501, fabrica?ie Atelierul CFR Constan?a, ampatament-3.300 mm, lungimea peste tampoane-7.790 mm, greutatea proprie-7,68 tone, un compartiment cu 30 de c?l?tori cl.II-a. A se intelege un vagon de placere, nu cu destinatia de toaleta pe roti...
Mai avea un frate, Vagonul pentru baie CFR Bb 7.500, un vagon descoperit pe dou? osii, care a fost utilizat, începând din vara anului 1909, la transportul turi?tilor pe linia Constan?a-Mamaia B?i. Vagonul-cu greutatea proprie de 7.825 kg-prezint? un interes deosebit prin faptul c? a rezultat din transformarea, în anul 1908, a vechiului vagon-salon regal al liniei Cernavod? Port-Constan?a Port (CFR 99.651). În lipsa vreunei fotografii sau al unui desen al vagonului regal original al liniei Cernavod? Port-Constan?a Port, putem s? presupunem, f?r? a ?ine cont îns? ?i de balustradele metalice, c? acesta era constituit, ini?ial, dintr-un salon, prev?zut cu o u?? central? de acces, dintr-un compartiment lateral ?i dintr-o platform? lateral? de acces, destinat? suitei sultanului.
Salonul avea geamuri ?i pe partea frontal? a vagonului.
Multe linii aveau asemenea vagoane de vara, asa cum si STB -ul bucurestean folosea vara remorci deschise agatate de tramvaiele care strabateau Bucurestiul.
Mai avea un frate, Vagonul pentru baie CFR Bb 7.500, un vagon descoperit pe dou? osii, care a fost utilizat, începând din vara anului 1909, la transportul turi?tilor pe linia Constan?a-Mamaia B?i. Vagonul-cu greutatea proprie de 7.825 kg-prezint? un interes deosebit prin faptul c? a rezultat din transformarea, în anul 1908, a vechiului vagon-salon regal al liniei Cernavod? Port-Constan?a Port (CFR 99.651). În lipsa vreunei fotografii sau al unui desen al vagonului regal original al liniei Cernavod? Port-Constan?a Port, putem s? presupunem, f?r? a ?ine cont îns? ?i de balustradele metalice, c? acesta era constituit, ini?ial, dintr-un salon, prev?zut cu o u?? central? de acces, dintr-un compartiment lateral ?i dintr-o platform? lateral? de acces, destinat? suitei sultanului.
Salonul avea geamuri ?i pe partea frontal? a vagonului.
Multe linii aveau asemenea vagoane de vara, asa cum si STB -ul bucurestean folosea vara remorci deschise agatate de tramvaiele care strabateau Bucurestiul.
Mul?umesc înc? odat?. Când ai pomenit de vagonul sultanului mi-a sclipit un beculet. În volumul 1 al trac?iunii feroviare apare acest vagon al sultanului, pu?in diferit de ruda sa Dobrogeana. Ata?ez poza .
Off topic. În anii 90 îmi amintesc ca pe ruta tramvaiului Br?ila Doroban?i spre Lacul S?rat existau garnituri cu al doilea vagon f?r? geamuri, cu gratii.
Off topic. În anii 90 îmi amintesc ca pe ruta tramvaiului Br?ila Doroban?i spre Lacul S?rat existau garnituri cu al doilea vagon f?r? geamuri, cu gratii.
Ata?amente
Salut Lucian,
Ai perfecta dreptate, acolo chiar era o halta, numai ca se chema Tomis (iar uneori mai era denumita si Terminus, pentru ca era capatul liniei) si nu Ovidiu!
Era practic un simplu capat de linie care la 1900 arata cam asa:
Este de remarcat ca pana la locul respectiv se putea urca pieptis, pe o mica potecuta ce serpuia prin spatele cladirii capitaniei 
De asemenea, exista un mic acoperis care sa fereasca pe calatori de soare sau de ploaie, care este intrucatva vizibil in poza asta. Cred ca era un soi de proiect tip, fiindca asemenea aplecatori erau in mai multe locuri, inclusiv haltele spre Mamaia vizibile in alte poze.
Daca mecanicii nu erau atenti, in special fiindca pe zona asta trenul mergea cu spatele, uneori se intamplau si accidente, cum este cel vizbil in poza de mai jos:
Si fiindca ai pomenit de accidentul din drum spre Mamaia (in fapt, s-a intamplat cam in dreptul Spitalului Militar, pe bulevardul Mamaia) iata si doua poze: una cu vagoanele accidentate
si a doua poza cu locomotiva implicata:
Ai perfecta dreptate, acolo chiar era o halta, numai ca se chema Tomis (iar uneori mai era denumita si Terminus, pentru ca era capatul liniei) si nu Ovidiu!
Era practic un simplu capat de linie care la 1900 arata cam asa:
De asemenea, exista un mic acoperis care sa fereasca pe calatori de soare sau de ploaie, care este intrucatva vizibil in poza asta. Cred ca era un soi de proiect tip, fiindca asemenea aplecatori erau in mai multe locuri, inclusiv haltele spre Mamaia vizibile in alte poze.
Daca mecanicii nu erau atenti, in special fiindca pe zona asta trenul mergea cu spatele, uneori se intamplau si accidente, cum este cel vizbil in poza de mai jos:
Si fiindca ai pomenit de accidentul din drum spre Mamaia (in fapt, s-a intamplat cam in dreptul Spitalului Militar, pe bulevardul Mamaia) iata si doua poze: una cu vagoanele accidentate
si a doua poza cu locomotiva implicata:
Mul?umesc mult. Superbe pozele. Sunt lamurit. Dar dac? te ui?i mai bine haltele Aegissus ?i cea de pe Stefan cel Mare sunt cu un corp central ?i doua laterale. ?i special pentru tine o poza cu viitoarele Clasa M, înainte de schimbarea turelelor,în fata G?rii maritime. Când am f?cu macheta distrugatoului pe Cartula plângeam dup? o poza cu ele M? înclin.
M? înclin.Ata?amente
catalin
Well-Known Member
catalin
Well-Known Member
O fi si aici vagonul de bae? de mers la bae ca initial eu am inteles ca vagonul era de facut bae. in el. soldatii.
https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.ne...=cdca3c2a2bba19c4d6f3c40149d8f63a&oe=591E96B9
la poza am ajuns de aici cautind Ocna Mures. gara.Am rulat toate pozele alea.
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=164299460313753&set=a.130901880320178.32053.100002011017802&type=3&theater
https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.ne...=cdca3c2a2bba19c4d6f3c40149d8f63a&oe=591E96B9
la poza am ajuns de aici cautind Ocna Mures. gara.Am rulat toate pozele alea.
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=164299460313753&set=a.130901880320178.32053.100002011017802&type=3&theater
catalin
Well-Known Member
Da, e unul din ele.
Erau si vagoane de imbaiat ostirea, dar erau altele si erau parte din trenurile sanitare....si nu erau deschise
Erau si vagoane de imbaiat ostirea, dar erau altele si erau parte din trenurile sanitare....si nu erau deschise
Salut,
De fapt vagonul, ca si garnitura, erau denumite "vagoane pentru bai" in sensul ca era o garnitura de vagoane puse la dispozitia cetatenilor Constantei (si turistilor) pentru mers la bai de mare.
Au fost patru asemenea locuri amenajate pentru bai de mare in decursul timpului. Prin amenajare, la timpul respectiv se intelegea asigurarea accesului usor prin scari de lemn pana la nivelul apei, realizarea unor cabine individuale din lemn pentru schimbarea si pastrarea in conditii de siguranta deplina a hainelor, delimitarea unor zone de scaldat speciale pentru barbati si femei, inclusiv asigurarea securitatii, linistii publice si a moralitatii la locul respectiv (!) Exista un regulament aprobat de municipalitate si exista o grupa de jandarmi care veghea la respectarea tuturor regulilor ce priveau inclusiv gradul de dezgolire permis domnilor, doamnelor si domnisoarelor ce faceau baie!
Intai s-a amenajat pentru bai de mare o zona in actualul port Tomis, sub biserica armeneasca si sub casa comandorului Negru, zona care pe vremea aceea era denumita Golful Delfinilor.
Apoi s-au facut niste amenajari ceva mai departe, in dreptul capatului actualului bulevard Ferdinand, intr-o zona care acum este denumita plaja Modern (dupa numele unui stabiliment pentru bai cu apa de mare amenajat in 1940 la capatul strazii Sulmona, cladire ce a cazut victima bombardamentelor rusesti in prima zi de razboi).
Pentru ca zonele amintite mai sus erau amenajate pe niste plaji inguste iar intrarea in apa era abrupta, plina de bolovani, improprie scaldatului, la inceputul secolului al XX-lea primaria a decis sa amenajeze o zona speciala pentru bai intr-un loc mai potrivit. S-a ales un asemenea loc, pe faleza sudica a orasului, dincolo de gara, cu o plaja larga cu nisip fin si cu intrare lina in apa. Astfel a inceput povestea "bailor de la vii". Pentru ca erau considerate ca fiind ceva mai departe de oras, s-au luat masuri pentru a face zona accesibila publicului larg: pe calea ferata existenta, care mergea aproximativ pe traseul strazii Traian, a fost asezat un macaz (cam in dreptul actualului sediu al BRD de la gara) iar de acolo a fost prelungita o cale ferata speciala care ducea pana in zona "La vii" vizibila in poze, despre care am pomenit mai demult. Totodata, cateva dintre vechile vagoane DBSR, care putrezeau prin port, au fost adunate si reparate, fiind inglobate intr-o garnitura speciala a "trenului pentru mersul la bai".
Odata cu extinderea portului Constanta insa, la nivel ministerial s-a decis realizarea unei zone dedicate transportului de titei si produse petroliere. Zona aleasa pentru rezervoarele de petrol era chiar in proximitatea bailor de mare, astfel incat municipalitatea a fost nevoita sa gaseasca un nou loc.
De data aceasta s-a decis folosirea limbei inguste de nisip dintre mare si lacul Siut-Ghiol, o plaja perfecta, situata insa si mai departe de oras. Dupa multe discutii pro si contra (unde argumentul distantei era cel mai important) primaria a decis asezarea unei a doua cai ferate speciale pentru accesul cetatenilor la noile bai de la Mamaia. Traseul acestei noi cai ferate se desprindea din pachetul de linii in dreptul fostului cinematograf Republica si este chiar traseului actualului bulevard Mamaia. Spatiul verde generos dintre cele doua coridoare de circulatie este chiar locul fostului terasament al caii ferate.
Pe aceasta cale ferata a circulat tot vechea garnitura pentru mers la bai de mare, alcatuire heteroclita unde se pot intalni atat cateva dintre vechile vagoane englezesti de la 1860 cat si cateva vagoane ceva mai noi din parcul CFR.
De fapt vagonul, ca si garnitura, erau denumite "vagoane pentru bai" in sensul ca era o garnitura de vagoane puse la dispozitia cetatenilor Constantei (si turistilor) pentru mers la bai de mare.
Au fost patru asemenea locuri amenajate pentru bai de mare in decursul timpului. Prin amenajare, la timpul respectiv se intelegea asigurarea accesului usor prin scari de lemn pana la nivelul apei, realizarea unor cabine individuale din lemn pentru schimbarea si pastrarea in conditii de siguranta deplina a hainelor, delimitarea unor zone de scaldat speciale pentru barbati si femei, inclusiv asigurarea securitatii, linistii publice si a moralitatii la locul respectiv (!) Exista un regulament aprobat de municipalitate si exista o grupa de jandarmi care veghea la respectarea tuturor regulilor ce priveau inclusiv gradul de dezgolire permis domnilor, doamnelor si domnisoarelor ce faceau baie!
Intai s-a amenajat pentru bai de mare o zona in actualul port Tomis, sub biserica armeneasca si sub casa comandorului Negru, zona care pe vremea aceea era denumita Golful Delfinilor.
Apoi s-au facut niste amenajari ceva mai departe, in dreptul capatului actualului bulevard Ferdinand, intr-o zona care acum este denumita plaja Modern (dupa numele unui stabiliment pentru bai cu apa de mare amenajat in 1940 la capatul strazii Sulmona, cladire ce a cazut victima bombardamentelor rusesti in prima zi de razboi).
Pentru ca zonele amintite mai sus erau amenajate pe niste plaji inguste iar intrarea in apa era abrupta, plina de bolovani, improprie scaldatului, la inceputul secolului al XX-lea primaria a decis sa amenajeze o zona speciala pentru bai intr-un loc mai potrivit. S-a ales un asemenea loc, pe faleza sudica a orasului, dincolo de gara, cu o plaja larga cu nisip fin si cu intrare lina in apa. Astfel a inceput povestea "bailor de la vii". Pentru ca erau considerate ca fiind ceva mai departe de oras, s-au luat masuri pentru a face zona accesibila publicului larg: pe calea ferata existenta, care mergea aproximativ pe traseul strazii Traian, a fost asezat un macaz (cam in dreptul actualului sediu al BRD de la gara) iar de acolo a fost prelungita o cale ferata speciala care ducea pana in zona "La vii" vizibila in poze, despre care am pomenit mai demult. Totodata, cateva dintre vechile vagoane DBSR, care putrezeau prin port, au fost adunate si reparate, fiind inglobate intr-o garnitura speciala a "trenului pentru mersul la bai".
Odata cu extinderea portului Constanta insa, la nivel ministerial s-a decis realizarea unei zone dedicate transportului de titei si produse petroliere. Zona aleasa pentru rezervoarele de petrol era chiar in proximitatea bailor de mare, astfel incat municipalitatea a fost nevoita sa gaseasca un nou loc.
De data aceasta s-a decis folosirea limbei inguste de nisip dintre mare si lacul Siut-Ghiol, o plaja perfecta, situata insa si mai departe de oras. Dupa multe discutii pro si contra (unde argumentul distantei era cel mai important) primaria a decis asezarea unei a doua cai ferate speciale pentru accesul cetatenilor la noile bai de la Mamaia. Traseul acestei noi cai ferate se desprindea din pachetul de linii in dreptul fostului cinematograf Republica si este chiar traseului actualului bulevard Mamaia. Spatiul verde generos dintre cele doua coridoare de circulatie este chiar locul fostului terasament al caii ferate.
Pe aceasta cale ferata a circulat tot vechea garnitura pentru mers la bai de mare, alcatuire heteroclita unde se pot intalni atat cateva dintre vechile vagoane englezesti de la 1860 cat si cateva vagoane ceva mai noi din parcul CFR.
Dac? va uita?i cu aten?ie, ve?i vedea pe primele doua panouri ale vagonului de bae, modelul decoratiilor. Tot nu intelegeam ce reprezint? acea textur? de pe corpul vagonului. Mie imi aminte?te de crucea de pe vela unei nave catolice Doar ca în partea de jos are dou? bra?e. Stim?
Doar ca în partea de jos are dou? bra?e. Stim?Ata?amente
![bailedelavii_1902[1].jpg](/data/attachments/0/149-4fd5cca81dc1981c7591605921a69d0f.jpg)
Telegram? din Constan?a, nr. 651 din 30.05.1933.
Azi 30.05.1933, orele 07:30, ma?ina de manevr? 704 condus? de mecanicul Mironescu Iosif ?i de focarul Dughina Nicolae, la înapoiere izolat? dela Mamaia, la intersec?ia str?zei Mih?ile?ti cu linia Mamaia, a lovit ?i omorât pe loc pe cismarul Panait Teodor de ani 79 din strada Bel?ugului 12. Accidentul s'a produs din cauz? c? victima fiind surd nu a auzit semnalele locomotivei. ?eful sta?iei, B?loiu.
Extras din mersul trenurilor CFR 1934.
Azi 30.05.1933, orele 07:30, ma?ina de manevr? 704 condus? de mecanicul Mironescu Iosif ?i de focarul Dughina Nicolae, la înapoiere izolat? dela Mamaia, la intersec?ia str?zei Mih?ile?ti cu linia Mamaia, a lovit ?i omorât pe loc pe cismarul Panait Teodor de ani 79 din strada Bel?ugului 12. Accidentul s'a produs din cauz? c? victima fiind surd nu a auzit semnalele locomotivei. ?eful sta?iei, B?loiu.
Extras din mersul trenurilor CFR 1934.
catalin
Well-Known Member
Descrierea liniei Constanta - Cernavoda, asa cum apare in " Dobrogia în pragul veacului al XX-lea : geografia matematic?, fisic?, politic?, economic? ?i militar?"
Autor Ionescu, M. D. , tiparita 1904
tot din lucrarea amintita, un desen al garii vechi....Azi, pe dealul din spate se afla celebrul portal cu dorobanti al podului Carol I:
chiar daca nu are nicio valoare documentara, am inserat desenul pentru ca din acest unghi eu...nu am prea vazut marturii...
Autor Ionescu, M. D. , tiparita 1904
tot din lucrarea amintita, un desen al garii vechi....Azi, pe dealul din spate se afla celebrul portal cu dorobanti al podului Carol I:
chiar daca nu are nicio valoare documentara, am inserat desenul pentru ca din acest unghi eu...nu am prea vazut marturii...
catalin
Well-Known Member
Reuseste cineva sa inteleaga mesajul din stanga ?
Faine uniformele carliste de la peron, daca facem abstractie de popime.
Faine uniformele carliste de la peron, daca facem abstractie de popime.