- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
12 septembrie 2008 -=- M401, M502: Excursie FeRoviaR?? Beclean pe Some? - Vatra Dornei ââ??â?? Suceava Burdujeni<i></i>
M?? aflam în Beclean pe Some?. Am fost beclenar pentru o or??ââ??Â? sau mai pu?in, cât am a?teptat Trenul Accelerat Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i. Pe biletul meu scria 239 de kilometri ?i un pre? cam la fel (24 de lei). Mi-era foame, sete, nu m?? încadrasem cu banii ?i mi-ar r??mas doar 1 leu. Mi-am luat o pl??cint?? de la magazin ?i am b??ut ap?? gratis de la ?â?nitoarea din gar??. Despre istoria ?i geografia liniei ferate Beclean pe Some? - Vatra Dornei ââ??â?? Suceava a?i putut citi în reportajul anterior, a?a c?? în cele ce urmeaz?? v?? invit la un reportaj diferit fa??? de cum am prezentat pân?? acum.
Al??turi de imaginile care se vor derula cu voia curiozit???ii d-voastr?? de-a lungul c??ii ferate 401, Beclean pe Some? - Ilva Mic?? ?i mai departe pe linia 502, Ilva Mic?? ââ??â?? Suceava, v?? invit la o lectur?? mai special??. Un inimos OM din Beclean pe Some?, Aurel Podaru, a realizat o carte pe nume ââ??ÂGara Beclean pe Some? - istorie ?i cultur??ââ??Â, ap??rut?? în 2008 la Editura Limes din Cluj-Napoca. în paginile ei sunt închise 60 de pove?ti scrise de persoane care au trecut cel pu?in o dat?? prin Beclean pe Some?. Am selectat, pentru dumneavoastr??, dragii mei cititori, câteva fragmente care mi s-au p??rut c??, pur ?i simplu, nu trebuie s?? ?ad?? imprimate într-o carte, ci s?? ajung?? în eterul Internetului. <i></i>
Soarele reu?ind s?? ofere o binecuvântare c??l??torilor din Trenul Accelerat Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i <i></i>
Iar asta nu e totââ??Â? al??turi de pasionata de FeRoviaRe, Emanuela, am preg??tit pentru voi un colaj fotografic în care vocile noastre v?? vor fi gazde în c??l??toria de la Suceava la Ilva Mic??. A?adar, la drum!<i></i>
http://www.youtube.com/watch?v=uG6WVsjTQ7Q
14:10<i></i>
Reminiscen???, [fragmente]
de Teohar Mihada?
în gara Beclean pe Some?, cândva,
în tomnatica zi aceea,
Cu z??ri adiind a Sahar??
?i-a miri?ti pustii,
(A?teptam poate-un tren care nu mai venea)
Ap??ru din neunde-o femeie bizar??,
Cu vetre fierbin?i în ea
???ži de nea.
[ââ??Â?]
în gara Beclean pe Some? ?i-acum,
în funestul r??stimp dintre trenuri, ascult
Cum trece prin sufletul meu, ca un fum,
Sau un strig??t... o tain?? venind de demult.
(Din vol. Pâinile punerii înainte, Editura Jumimea, 1979)
========================================
Mi-e drag?? gara asta pentru c?? m-a dus la Cluj
de Gavril Moldovan
[...] Scriu despre Gara CFR Beclean. Aici m?? ajunse frate-meu din urm??, într-o noapte. Venea alergând, gâfâind.
- De ce alergi a?a?
- M?? urm??rea un lup, îmi zise.
- ??Ë?i cum ai sc??pat de el?
- Am schimbat macazul. Eu am luat-o pe-a-ntâia ?i el s-a dus tot pe-a doua. Era f??r?? îndoial?? o glum?? din ââ??ÂDoi rezervi?tiââ??Â.
Gara Beclean pe Some?<i></i>
Liniile G??rii din Beclean pe Some? cu direc?ia Cluj-Napoca<i></i>
14:20<i></i>
Gara din Beclean seam??n?? cu România
de Adriana Barna
[ââ??Â?] Gara Beclean seam??n?? cu România în care po?i s?? stai o vreme s?? a?tep?i un tren, iar apoi s?? p??r??se?ti locul. Dac?? ai r??d??cini aici, respectiv dac?? e?ti copacul din gar??, atunci nu prea ai de ales, r??mâi, dai frunze noi în fiecare an ?i auzi cum trec pe lâng?? tine trenurile.
========================================
Gara ââ??â?? seismograful sufletelor noastre
de Rodica Mure?an
[...] Nu-mi plac g??rile. Pentru mine gara (oricare ar fi ea) a însemnat un ?ir interminabil de iremediabile ?i t??cute plec??ri, a însemnat contactul brutal cu o conduit?? semibarbar?? ?i a însemnat angoasa a?tept??rii în care am în?eles în final c?? ââ??Âa înduraââ?? îl con?ine ?i pe ââ??Âa duraââ??Â. încerc s?? evit g??rile, n??d??jduind (iluzionându-m??) c?? astfel va disp??rea tot r??ul din existen?a noastr??, sau m??car senza?iile tulburi de teama care m?? mai frisoneaz?? amintindu-mi experien?ele tr??iteââ??Â?
Peronul G??rii Beclean pe Some?<i></i>
14:50<i></i>
Gara aminitirilor
de Livia (Buzura) C??lian
[ââ??Â?] C??l??toria cu trenul era atunci pentru mine o aventur?? în sine pentru c?? stând pe peron ?i a?teptând trenul s?? intre în gar?? m?? fascinau pur ?i simplu locomotivele uria?e, negre ?i lucioase, care puf??iau ca ni?te balauri care te puteau înghi?i în orice clip??. M?? însp??imântau mecanicul, ?i mai ales fochistul care era negru din cap pân?? în picioare, ?i, cu anticipa?ie, m?? însp??imânta zgomotul f??cut de tren la trecerea peste vreun pod. Priveam uimit?? cum mecanicul sau fochistul alimentau locomotiva cu apa de la o cistern?? uria??? ?i nu în?elegeam nici cum dihania aia mare ?i neagr?? putea înghi?i atâta ap?? ?i nici ce f??cea cu ea. Dac?? putea s?? bea atâta ap?? înseamn?? c?? mâncase foarte mult ?i eram convins?? c?? se osp??tase numai cu copii neascult??tori. Dar toate acestea disp??reau în clipa când urcam în vagon ?i fioroasa ma?in??rie se punea în mi?care. Era de neîn?eles pentru mine la vârsta primei copil??rii cum poate o asemenea vietate metalic?? s?? te ia dintr-un loc ?i s?? te lase exact acolo unde trebuia s?? ajungi. ???ži, fa??? de lumea aproape static?? în care se tr??ia atunci, viteza de vreo 40 kilometri pe or?? cu care mergea un tren personal mi se p??rea ame?itoare. [ââ??Â?]
========================================
Gara ?i strada
de Olimpiu Nu?felean
[...] Aici, în aceast?? gar??, se încheia, zi de zi, patru ani de zile, periplul meu de navetist CFR pentru liceul din Beclean. înc?? mai port în n??ri mirosul vagoanelor de clasa a doua antediluviene, cu banchete de lemn, dar proasp??t vopsite, în care, dup?? ore, în a?teptarea plec??rii spre cas??, urcat de pe linia de garare, mai r??sfoiam câte o carte din lecturile mele personale, care nu întotdeauna corespundea cu cele cerute de manual. Aici, în aceste vagoane, în aceste locuri [...] am ?inut în bra?e primele mele iubiri. [ââ??Â?]
în vremea navetei mele de elev (de la ??Ë?ieu-??Ë?fântu la Liceul teoretic din Beclean), m-am împrietenit cu mecanicul de locomotiv?? ?i cu ajutorul acestuia de la trenul ce ne ducea la ?coal??. Era o locomotiv?? cu abur, cu trei ro?i de trac?iune, zvelt?? cândva, acum cam obosit??. Mecanicii m?? luau cu ma?ina cu abur ?i aveam prilejul s?? trag sirena la plecarea din sta?ii (Caila, ??Ë?intereag) ?i între sta?ii. [ââ??Â?]
Trenul Accelerat Ia?i - Timi?oara Nord intrând in Gara Beclean pe Some?<i></i>
Relief bistri?ean<i></i>
Spre Ilva Mic??<i></i>
Coada trenului Timi?oara Nord - Ia?i<i></i>
Halta Cociu<i></i>
15:00<i></i>
Beclean ââ??â?? viclean
de Elena M. Câmpan
[ââ??Â?] Cred c?? trenurile ?i gara ?in de romantism, în vreme ce ma?inile ?i drumul de realismul imposibil.
========================================
Beclean pe Some?. Nod orografic imaginar
de Ovidiu Pecican
[...] îmi amintesc, vrând-nevrând, de una dintre lecturile adolescen?ei mele, despre ?eful de gar?? Felmereyer (Stefan Zweig), pe care l-a? vedea oricând ie?ind din gara de la Beclean, un alt fund al Imperiului, acela?i Imperiu, cu chipiul dat u?or înspre vârful capului ?i paleta în mân??, st??pân momentan al tuturor trenurilor, a?teptând ca din oricare dintre vagoanele acestora s?? coboare, într-un târziu, femeia care i-a r??pit odinioar?? somnulââ??Â? [...] îi v??d apoi, cu ochii zgâia?i, pe ââ??Âpro?tiiââ?? lui Rebreanu ââ??â?? care nu de departe veneau, ci numai din preajma N??s??udului -, bloca?i de panic?? pe peron, neîndr??znind s?? mai încerce s?? urce, de spaima zeului vigilent ?i mar?ial care este conductorul. Ar fi apoi ?i micul merceolog Traian Liviu Grobei care, între dou?? trenuri, d?? fuga la birtul g??rii ââ??â?? din Alba sau Beclean, ce mai conteaz???! ââ??â?? s?? bea un rom, apoi înc?? unul, pân?? când trenurile din jur nici nu mai intr?? în calcul decât ca protagoniste ale unui balet mecanic în jurul localului afumat ?i strâmtorat, plin cu spin??ri intens odorizate.
??Ë?i m?? v??d pe mine, navetist de nevoie mai bine de ?aisprezece ani, pe frig ?i pe canicul??, la bine ?i la r??u, pe metalele neînc??lzite ale personalelor ?i acceleratelor din Ceau?land, disperat c?? via?a îmi trece între dou?? g??ri ?i c?? ultima oprire ar putea fi pe o banc?? în vreo sal?? de a?teptare, poate chiar la Beclean. [ââ??Â?]
15:10<i></i>
Gara din noi
de Nicolae Corlat
[ââ??Â?] Dar nu despre o gar?? anume poate fi vorba, ci despre gara din suflet dincare vii ?i pleci totdeauna: gara rece troienit?? de z??pezile gândurilor, pustie ?i trist?? ââ??â?? o gar?? care nu înseamn?? decât plecare, p??r??sire, resemnare... Dar gara în care te întorci dup?? ani ?i ani de zadarnic?? trud?? prin locuri str??ine unde singur te-ai abandonat precum în adolescen??? copil??ria, cum s-ar putea descrie? Ea practic nici nu exist?? decât ca un loc în afara timpului, un punct de unde începe ?i unde se termin?? timpul. Cum, n-ai v??zut la coborârea din trenul gr??bit acelea?i flori în ghiveciul ag???at de peretele cr??pat de vreme, nu-s oare acelea?i frunze c??zute pe acoperi?, rev??rsate peste ulucul ruginit ?i desprins la un cap??t, oare nu acela?i vânticel de sfâr?it de august adie printre crengile de plop zbur??tor, cu aripi de r??t??citoare frunze? Numai ea nu a?treapt??, plecarea ta precipitat?? a l??sat-o f??r?? replic??, nici n-a ?tiut c?? exist?? un tren ce va pleca tocmai de acolo, un tren care s??-i aduc?? p??r??sirea ?i suferin?a. Te iubesc... sufla vântul în urma lui. Dar nici un moment n-a întors ochii spre direc?ia de unde venea, gândul lui era s?? ajung?? cât mai repede ca ?i cum de acolo, din gar?? ar fi început via?a, dar ce spun, era chiar convins c?? via?a lui nu putea începe decât de acolo, odat?? cu plecarea trenului.
Cum s?? numim aceast?? gar?? mic??? Gara din care vezi spre zare vii mun?i m??rgini?i de ninsori peste vremi, coborâ?i din povestirile b??trânilor despre zadarnica trud?? a împ??ratului de a fixa acolo hotar între fra?i. Gara în care vin trenuri gr??bite ie?ind din mun?ii adormi?i, diminea?a pe la patru, când, oamenii trezi?i prea devreme î?i amintesc fiecare de consort-consoarta lui ?i mai aduc pe lume câte un plod. Gara aceea ca o poart?? spre lume, gar?? pentru doi: unul ce pleac?? ?i altul care r??mâne. [...]
Ce nume s??-i d??m locului atât de ciudat, de dorit, de urât, de hulit sau atât de adorat? Oare nu unul de tain?? ââ??â?? numele ei, numele lui ââ??â?? numele celui a?tptat ?i mult dorit precum zice poetul? [...]
Un nume aduce cu el nenorocire ?i potopul din vremuri de demult. Numirea atrage dup?? sine sfâr?itul. Voi l??sa neterminat textul acesta a?a cum nici n-a început, precum trenurile intr?? ?i ies din gara noastr?? mic??, inexistent?? dar care mereu se preumbl?? prin suflet de nu mai ?tiu cine pleac?? ?i cine r??mâne: peronul, trenul, gara...
========================================
Loc de trecere-petrecere
de Adrian-Aurel Podaru
Gara, spa?iul cel mai pestri? ?i mai în?esat de identit???i m??cinate melancolic de zgomotul ro?ilor, este locul unui perpetuum du-te-vino. Un loc de trecere. [...]
Dup?? câ?iva ani scur?i [...] m?? întorceam de la Cluj în pielea unui personaj al Scripturii, drag mie nu pentru ceea ce a f??cut, ci pentru hot??rârea lui final??: fiul risipitor. ??Ë?i la fel ca în parabol??, cineva m?? a?tepta acolo, în gar??, f??r?? ââ??Âde ceââ?? ?i ââ??Â?i-am spus eu!ââ??Â, ci bucuros c?? m?? vede, gata s?? taie vi?elul cel gras ?i s?? înceap?? osp???ul. [...]
Spre Ilva Mic?? pe linia 401<i></i>
Relieful deluros-montan începea s??-?i fac?? apari?ia<i></i>
Locomotiva diesel-electric?? DA-1313 în Gara Salva<i></i>
15:20<i></i>
Când nu î?i cuno?ti prietenii
de Tit-Liviu Pop
G??rile se individualizeaz?? doar prin mul?imile ce le p??r??sesc. Unii vor pleca în vagoanele unui tren, al?ii, care i-au condus pe primii, se vor reîntoarce acas??. Cei care sosesc nu au pe fe?e îngrijorare sau triste?e, sunt doar preocupa?i, dornici de efemerul euforic al unei întrevederi sau recapitulând ?i rânduind interese, scopul unei sosiri. Au mai r??mas nostalgicii, cei dornici doar de spectacolul trist al peronului ce se gole?te de lume. Pa?ii ?i-au pierdut concrete?ea ?i conturul, aidoma celor de pe apele Some?ului învecinat. O gar?? a n??scut un târg, un ora?, sau localitatea o gar??? Linii care se separ??, unele spre o înfund??tur??, altele spre z??ri. [...]
Locomotiva electric?? CFR Marf?? EA-918<i></i>
16:00<i></i>
Cruce în gar?? la Beclean
de Daniel Dr??gan
- Beclean? De ce Beclean?
Pentru c?? este nod de cale ferat??. Fac cruce la Beclean trenuri venind din ?i plecând spre toate punctele cardinale. ???ži mai fac cruce la Beclean poe?i ?i prozatori ?i critici cu ideile ?i speran?ele lor literare venind ?i ei din ?i plecând spre toate punctele cardinale. [ââ??Â?]
Fac cruce la Beclean. Sunt ocroti?i de un primar complice, dedat ?i el la fragile fulgura?ii poetice?ti. Fac cruce la Beclean. Fac cruce ?i-l roag?? pe Dumnezeu s?? ia de pe fruntea ???rii lor negreala norilor de smoal??. Fac cruce la Beclean ?i pleac?? apoi, fiecare spre altundeva, pentru ca s?? aib?? de unde veni în curând. ???ži vin, mereu vin ?i se întorc ?i pleac?? ?i revin, ca trenurile într-o gar?? primitoare, ca trenurile într-un nod feroviar, ca ideile frumoase într-un stup nepieritor. ???ži vor veni ?i vor pleca ?i vor veni ?i vor pleca atâta timp cât oamenii î?i vor aminti de Saeculum ?i cât pe cer înc?? va mai da lumin??, cel pu?in una dintre astre.
========================================
Beclean, Boto?ani, Bistri?a ?i un medic legist cretin
de Virgil Ra?iu
Cine nu a trecut prin Beclean, m??car prin gara din Beclean, nu cunoa?te mare lucru despre România.
în gara din Beclean aflându-te, cel mai adesea po?i constata c?? nu se întâmpl?? nimic. Dar aici, de-a lungul vremurilor au fost comise ?i crime, unele abominabile, au fost înregistrate sinucideri, au avut loc accidente de tren în urma c??rora corpul cine ?tie c??rui nenoricit, tân??r ori b??trân, femeie sau b??rbat, a fost scos de sub ro?ile nemiloase buc???i-buc???ele. Aici s-au încropit idile care au durat cât dureaz?? minutele ce despart dou?? trenuri care sosesc din direc?ii diferite. Aici s-au înc??ierat g???ti conduse de h??ndr??l??i pentru cine ?tie care motiv lipsit de vreo semnifica?ie. Aici un cioban ?i-a vândut sumanul pentru un pahar de ââ??Âvede?ââ?? ori de ââ??Âaluminiuââ??Â. Aici mul?i impiega?i de mi?care au fost crunt înjura?i pe motivul c?? trenul a?teptat nu vine la timp. Aici se aciuiesc iarna be?ivi notorii ?i cer?etori. De aici toat?? lumea pleac?? ?i aici toat?? lumea sose?te în grab??. Pentru unii gara din Beclean a r??mas un loc nostalgic ââ??â?? peronul unde, într-un ungher, el a s??rutat-o pe ea pentru prima oar?? ?i ultima oar??, peronul desp??r?irii pentru totdeauna de cel pe care l-ai iubit o via???, peronul de pe care un el a urcat-o pe ea cu for?a, cu tot cu bagaje, într-un tren oarecare, înjurând-o de mam?? ?i de neamuri, voind s?? scape de ea ca de râie. Peronul, mereu ocupat de o mul?ime de bagaje de toate felurile ?i culorile. [...]
Exploatarea unei cariere de piatr?? în M??gura Ilvei<i></i>
LDH125-426 la cariera de piatr?? de la M??gura Ilvei<i></i>
16:30<i></i>
Gara din Beclean
de Icu Cr??ciun
Interiorul g??rilor noastre nu are nimic atr??g??tor. ??Â?i-ai cump??rat biletul ?i abia a?tep?i s?? ie?i dintre ni?te pere?i neospitalieri, dintr-o lume pestri??? ?i pitoreasc??, desprins?? parc?? dintr-o pagin?? de roman.
Avantajul scriitorilor beclenari este c??, de câte ori au nevoie de figuri emblematice în c??r?ile lor, cu siguran??? î?i viziteaz?? gara. Fizionomia, îmbr??c??mintea, deprinderile voluntare sau involuntare, timbrul glasului celor care poposesc mai mult sau mai pu?in în jurul ei, toate se reg??sesc în scrierile oamenilor de cultur?? ai localit???ii. [...]
========================================
B??clean, 10 minute!...
de Valentin Raus
VALENTIN RAUS: Gara din Beclean era pentru mine ?i p??rin?ii mei punctul de unde schimbam trenul care venea de la Bistri?a Bârg??ului cu cel ce avea s?? ne duc?? pân?? la Nimigea de unde ne lua o c??ru??? din Zagra. La întoarcere întrerupeam din nou c??l??toria la Beclean. Trenurile erau destul de rare. Pe linia aceasta nu erau vagoane de clasa I, vagoane cu perne, cum li se spunea, în schimb erau amenajate cu b??nci vagoane de marf?? (unii spuneau marh??) de clasa a patra, cu pre? redus, pentru s??r??cime. Cl??direa g??rii nu era cine ?tie ce, dar sala de a?teptare era sau mi se p??rea ciudat??. Mijlocul ei era ocupat de o mas?? foarte joas??, rotund??, cu diametrul mare, înconjurat?? de b??ncu?e. într-un perete era ferestruica ghi?eului de bilete protejat?? cu gratii, iar vizavi o sob?? înalt?? de tuci cu îngeri ?i p??s??ri, scene de vân??toare, împ??ra?i ?i viteji turna?i în relief. Din tavan cobora firul unui bec electric ce lumina masa uneori, când cineva hot??ra s?? scoat?? din desagi merindare cu de ale mânc??rii. Pe mas?? vedeai copii adormi?i ?i bagaje, sub mas?? bagaje ?i câte un biet om culcu?it pentru odihn?? mai lung??.
Intram în sala de a?teptare a g??rii din Beclean de vreo patru ori pe an, de câte ori schimbam trenul. Tabloul era aproape acela?i, parc?? nici c??l??torii ?i nici bagajele nu se schimbaser?? între timp. A? fi stat bucuros pe masa aceea, dar niciodat?? nu s-a nimerit s?? fie un loc?or liber. M?? mul?umeam s?? stau lâng?? sob?? pe cuf??rul de nuiele în care aveam lucrurile, sau pe un butuc de lemn adus acolo pentru un foc ce nu-l aprindea nimeni niciodat??. Când se apropiau orele de sosire sau de plecare ale trenurilor, ie?eam neap??rat s?? v??d ce se întâmpl??. în ?uieratul repetat ?i prelung al locomotivei, în v??l??tuci de abur ?i ?cr??snete de osii frânate trenul oprea în fa?a domnului ?ef de gar?? sau a altui purt??tor de chipiu ro?u. Din primul vagon ap??rea un ceferit care anun?a cu voce p??trunz??toare: ââ??ÂB??clean zece minute, trenul face manegur??!ââ??Â. în cazul acesta, pentru a-?i dezmor?i încheieturile ?i a trage o gur?? de aer proasp??t, coborau din vagoane ?i c??l??tori care aveau de mers mai departe. în alte situa?ii, conduc??torul de tren anun?a opriri mai scurte de trei, patru minute cam a?a: ââ??ÂB??clean, tri minute, nici pi? nici cac, tren pleac!ââ??Â. Putea cineva s??-?i asume riscul de a coborî? La plecare, conductorul sufla într-o trompet?? de alarm?? ?ignal de aten?ionare la care r??spundeau cu fluiere în?epate controlorii de bilete, apoi se auzea sirena locomotivei. în sfâr?it, uria?ul cel negru se punea în mi?care.
Am v??zut toate acestea de multe ori. Nu ?tiu dac?? atmosfera din partea locului m?? captiva doar pe mine sau avea într-adev??r ?i pentru al?ii ceva pitoresc sau chiar fascinant.
CORNEL COTU????IU: Secven?a cu ââ??ÂB??clean, zece minuteââ?? m?? face s??-mi amintesc de o alta, la care am asistat, copil fiind. Era var??, m?? aflam pe peronul g??rii. Era foarte cald (nu ca în Caragiale). Opre?te trenul ?i un b??rbat coboar?? iute ?i o ?ine glon? la bufetul g??rii. Da, numai c?? la tejghea mai st??teau la rând câ?iva înseta?i ?i nu se d??dea decât bere la halb??. St?? tipul ca pe ace ?i, când în?fac?? halba, se aude fluieratul de plecare al locomotivei. Omul, z??p??cit, iese pe peron cu recipient cu tot. Era derutat, disperat : Ce s?? fac??? Da, dar în urma lui ?â?nise ?i crâ?marul Chendrean, s??-?i recupereze cana. Cel??lalt parc?? se blocase, iar ro?ile vagoanelor se puseser?? în mi?care. Solu?ia a g??sit-o rapid tejghetarul: ââ??ÂBerea-i a ta, halba-i a mea!ââ?? ?i, nici una, nici dou??, i-a luat p??l??ria de pe cap, a turnat lichid în ea, i-a zis: ââ??ÂNo, acum drum bun!ââ?? ?i s-a întors la bufet. Nu e greu s??-?i imaginezi ce a urmat.
(Fragment din interviul acordat de Valentin Raus lui Cornel Cotu?iu, în revista ââ??ÂIzvoareââ??Â, Beclean, nr. 1 [13], 1993)
EA-361 în Gara Lunca Ilvei<i></i>
17:10<i></i>
Gara Beclean
de Constantin Cuble?an
Cine cerceteaz?? h??r?ile c??ilor ferate din România întâlne?te undeva, pe la mijlocul ???rii, un punct nodal în dreptul c??ruia scrie cu litere ceva mai mari r??s??rite: Beclean pe Some?, ceea ce înseamn?? c?? ar mai trebui s?? fie pe undeva ?i un Beclean, pe un alt curs de ap??. A?a încât, pentru un str??in, echivalen?a ar putea fi repede g??sit?? în, s?? zicem, Frankfurt pe Main spre deosebire de Frankfurt pe Oder, în realitate, localitatea ce d?? numele sta?iei CFR nu are nimic din alura marilor ora?e. Este un minunat loc provincial, tihnit, din acela în care, vorba lui Mihail Sadoveanu, nu se întâmpl?? nimic, în ciuda faptului c?? oamenii de acolo tr??iesc drame existen?iale cutremur??toare. Dar Beclean pe Some? nu este chiar un loc anodin. Cel pu?in din punctul de vedere al circula?iei trenurilor. Sta?ia are importan?a de r??scruce a unor, s?? zice, Co?lariu, R??zboieni, Jibou, Vin?ul de Jos etc., ca s?? numesc doar câteva din acele puncte de pe traseele de c??l??torie, în care trebuie s?? te dai jos din tren ?i s?? a?tep?i sau s?? te urci în vagonul unui tren care te a?teapt?? el pe tine, pentru a-?i putea continua drumul, mai departe, în alt?? parte, pe o alt?? rut??. La Beclean schimbi trenul ca s-o iei spre Bistri?a, dac?? vii cumva cu un tren ce nu este direct ?i care din Beclean urc?? pe Some? spre N??s??ud, iar de acolo, pe Ilve, spre Vatra Dornei, ca s?? descaleci, a?adar, în Moldova. Cel pu?in a?a era schema pe vremuri, prin anii `50-`60 când îmi începusem ucenicia de gazetar la Studioul de Radio Cluj. Ca s?? ajung la Bistri?a coboram de regul?? la Beclean ?i a?teptam vreo or?? un tren ce m?? ducea la Bistri?a. Timp suficient s?? te familiarizezi cu gara ââ??â?? veche, cochet?? totu?i, dep???it?? îns?? de circula?ia modern?? ââ??â?? [ââ??Â?], priveam vr??biile ce se zbur??t??ceau pe peron sau porumbeii (uneori ciorile) ce asaltau câte un vagon de cereale, uitat de Dumnezeu sau de cine ?tie cine, pe vreo linie moart??, în a?teptarea lipirii la vreo garnitur?? de tren de marf?? cu care s?? ajung?? unde trebuia. [ââ??Â?]
========================================
V???c??lan
de Traian Parva S??s??rman
[...] O dat?? cu intrarea trenului în gar??, pe peron, a?a mai pe la margine, se perinda atitudinea de aspirant de cheferist a lui V???c??lan. înalt ?i slab, cu fa?a tocit?? de zvârciturile mai multor ani de navet?? (venea din Uriu, sau din Reteag, ori poate chiar din Triaj) îmbr??cat cu un ve?nic halat de doc albastru, prea scurt în mâneci ?i strâmt în umeri, adus pe spate ?i cu p??rul alb ie?indu-i pe sub ?apca soioas?? de cheferist de m??tur??. Mai purta o pereche de ochi buni, blânzi ?i calzi ca pâinea în vatr??. [ââ??Â?]
ââ??ÂAvea admira?ie pentru impiega?i ?i unul Popic?? îl cam ?motruia: ââ??ÂB??, V???c??lan, bele?te linia cu coceanul ??la!ââ?? ââ?? - Care dom`?ef? ?la de la linia optaââ??Â. Ce putea s?? zic??? Erau doar ?apte linii ?i, lucru sigur, Popic?? râdea ?i el. Cred c??-l chema Gheorghe. Sau poate Ion. ??Ë?i avea mul?i copii. Treaba lui. Noi, liceenii naveti?ti pe chefere îl poreclisem V???c??lan. Era numele dat în sat F??ra?ului. P??i nu era ocupa?ia lui principal??? Când mai chiuleam de la ore ne aciuiam prin gar??. îi ar??tam mult respect ?i-l rugam s?? ne explice chestia cu patrumiicinci. Adic?? cum e aia personal cu accelerat. De fiecare dat?? aceea?i întrebare. V???c??lan tres??rea, mândru (doar era ?i el cheferist) ?i ne ââ??Âtraduceaââ?? ecua?ia. Adec?? trenul era personal dup?? pre?ul biletului, dar avea mers de accelerat. Ca s?? ajung?? proletarii mai repede la mare. C??reia V???c??lan îi spunea M??ria h??i Neagr??. ââ??ÂM??, domni?orilor (zicea dându-?i cascheta pe ceaf??), voi n-auzi?i cum se anun??? la megafon, trenul personal cu mers de accelerat patrumiicinci cu oprire în sta?iile Baia Mare, Dej, Beclean pe Some? (?i accentua superior sta?ia lui), S??r???el, Deda, Topli?a, Sfântul Gheorghe, Bra?ov, Sinaia, Ploie?ti, Bucure?ti Nord, Constan?a, Mangalia Nord, pleac?? peste cinci minuteââ??Âââ??Â? [ââ??Â?]
Dup?? mul?i ani, când am trecut prin gara Beclean pe Some?, am observat hârtii pe jos, semin?e, coji ?i coceni de mere. Chiar pe peron. Atunci am în?eles, întristat, c?? prietenul meu V???c??lan se dusese.
Tân??ra c??l??toare din Trenul Accelerat Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i<i></i>
Spre Vatra Dornei<i></i>
Muntele Ou?oru v??zut de pe linia 502, Ilva Mic?? ââ??â?? Suceava<i></i>
O locomotiv?? diesel-hidraulic?? LDH25 a Romanel lâng?? Gara Vatra Dornei<i></i>
17:20<i></i>
Ghiocei de Beclean
de Melania Cuc
[ââ??Â?] Ghioceii s??lbatici aveau ceva special în gara aceea b??trân?? ca un m??r din livezile r??sfirate pe amândou?? malurile Some?ului. Ghioceii de Beclean aveau simbolul c??l??toriilor încheiate cu foarte bine ?i, ciudat, fermec??tor de straniu, primindu-i, am sim?it dintr-odat?? c?? fac parte integrant?? din lumea compus?? din vechi ?i nou, din reminiscen?ele unei epoci str??luminate de lumea înghesuit?? pe peronul g??rii, celebrat?? doar de perechea de gugu?tiuci foarte harnici. [ââ??Â?]
========================================
Monor ââ??â?? via Beclean ââ??â?? Cluj ?i retur
de Teodor Tanco
Aproape acoper?? via?a mea de c??l??tor acest traseu C.F.R. pe care l-am parcurs cel mai mult în aproape 60 de ani. Primul din trinom fiind localitatea de origine, satul meu natal Monor, de unde am pornit în anul 1946 la studen?ia clujean??. ??Ë?i era obligatorie întreruperea pentru schimbarea trenului în Beclean. A?teptam un personal sau accelerat care veneau de la N??s??ud sau mai de departe, din Bucovina, din Moldova. Pl??cutele opriri, mai ales când erau vara în amiaza zilei, nu se pot uita. De aceea revin bogate amintiri peste timp din spa?iul de la confluen?a ??Ë?ieului cu Some?ul Mare, din Becleanul acesta istoric cu vechime documentar?? de la 1235. Degaj?? un calm, o lini?te împrejurimile, ce vine din împ??carea formelor de relief, toate înfr???indu-se în jurul satului de odinioar??, în margine cu ââ??Â?ta?iaââ?? de la sfâr?itul secolului XIX. [ââ??Â?]
Pod peste Râul Dorna, în apropiere de Vatra Dornei B??i<i></i>
17:30<i></i>
Gara Beclean
de Zorin Diaconescu
Pentru orice ora? f??r?? ie?ire la mare, gara este poarta spre lumea. Un loc de trecere, în jurul c??ruia oamenii ?i-au a?ezat rosturile inspira?i probabil de mai vechile por?i ale cet???ilor. Chiar dac?? ?i-au mai pierdut câte ceva din legend?? ?i aventur??, tehnologia postmodern?? nu a alungat înc?? universul drumurilor de fier. Ritualul c??l??toriei, atunci când ne scap??, o face s??rac??, spiritual, chiar dac?? altminteri ne duce prin capitale ?i locuri exotice mult râvnite. [...]
Coborârea pe peron a r??mas în pentru mine un fel de desc??lecat: p??r??seam o lume, cea a trenului, cu vagoanele sale mai confortabile sau nu, cu c??l??tori agreabili sau nu, oricum o lume diferit?? de celelalte, o lume în care cuno?tin?ele se leag?? altfel ?i mai repede, pentru ca apoi s?? dispar?? în neant deîndat?? ce talpa c??l??torului a atins peronul.[ââ??Â?]
Cred c?? nop?ile cu ore lungi de a?teptare în gara Beclean pe Some? merit?? ?i ele o carte, aa? cum Strada G??rii din Beclean a fost învrednicit?? s?? fie p??strat?? între coper?i.
îl a?tept pe cel care va a?terne pe hârtia neînceput?? povestea nop?ilor din gara Beclean, îl a?tept ?i îl asigur c?? va avea în mine un cititor neobosit, fiindc?? povestea acestor nop?i nu este doar fascinant??, ea este mereu alta, la fiecare repovestire.
========================================
Gara de noapte
de Camelia Toma
[...] îmi place s?? m??nânc în g??ri ?i în tren. Aici descop??r în foame un veritabil partener de joc, pe o tabl?? deââ??Â? ââ????Nu te sup??ra frateââ??Â, pe care mai joac?? vreun tren de c??l??tori, curs?? scurt??, sau de marf??, curs?? lung??. Da, da, ?i câte un ââ????D?? ?i mie!ââ??Â, cu o mi?care multiplicat?? la nesfâr?it în seria neagr?? a g??rilor pentru care c??l??torul e doar un bolnav care vine la policlinic?? fiindc?? n-are bani de consulta?ii la cabinete particulare.
- Oameni buni ! Gara asta e o policlinic?? în aer liber. Iei bonul pentru trenul curant ?i a?tep?i. Nu conteaz?? c?? doctorul vine peste câteva ore. Te mu?i de pe un picior pe altul, m??sori peronul în lung. în lat ri?ti s?? ie?i de pe ?ine pe tarlaua comunit???ii ?i s?? intri la categoria de c??tre p??dure.[ââ??Â?]
- Acceleratul Ia?i ââ??â?? Timi?oaraââ??Â?
Venirea trenului ne ia prin surprindere. De parc?? n-am fi avut câteva ore s?? ne obi?nuim cu ideea c?? vine. Ui?i de tine ?i te sim?i ca acas?? în gar??! [...]
Dup?? dou?? minute de consulta?ie, dup?? dou??-trei ore de a?teptare. Dar urmeaz?? spitalizarea, opt ore, cel pu?in, opera?ie pe timp de noapte, f??r?? anestezie. Ne g??sim locurile ocupate. Ne uit??m pe geam la gara care î?i dezvele?te ultimii din?i de lumin?? spre noi.
- Trenul ??sta merge invers!
- Al nostru venea dup?? ??sta.
- La dou?? minute!
Beclean by night ne-a jucat o fest??.
- Ce facem?
- Ne declar??m bolnavi.
- De ce?
- De febra g??rii de noapte.
- O s?? ne trateze cu o amend??, de r??mânem covalescen?i pe via???.
R??mas?? mult în urm??, gara Beclean râde din toate ?inele; în fa???, ne a?teapt?? g??ri str??ine, unde vom r??mâne doar cât s?? invent??m replici pe cale s?? devin?? anonime.
în urcare spre Mestec??ni?<i></i>
Interiorul vagonului accelerat al??turi de peisajele bucovinene specifice liniei 502<i></i>
17:40<i></i>
Scriitori printre macaze ââ??â?? în gara din Beclean
de Ion Filipciuc
Mult?? vreme n-am reu?it s?? în?eleg expresia ââ???žnod de cale ferat??ââ?? dat?? fiind contradic?ie logic?? dintre calea ferat?? dreapt?? sau cu oare?ce ocoli?uri ?i cuvântul ââ???žnodââ?? implicând o r??sucire ?i-o încovrigare cam greu de comparat între un odgon din cânep?? ori chiar din material plastic, spre a nu aduce în discu?ie ?i nodul de la vreo ?prang?? din sârm?? de o?el, ?i rectilinitudinea ?inelor ferate. [ââ??Â?]
De câte ori am ajuns în Beclean, ori cu trenul ori cu ma?ina, mi-ar fi imposibil s?? socotesc. Oricum am coborât în gar?? de prea muzlte ori, iarn??, var??, toamn?? ?i prim??var??, pe ploaie, în cea???, pe senin, sub ninsoare, încât locul acela, ?inele ferate, peronul, u?a de la intrarea în sala de a?teptare, fereastra cu gratii pentru bilete, camera pentru informa?ii ?i bagaje de mân??, telefoanele publice, cu fise, inutile, mai nou cu cartele care-?i scriu ââ???ža?tepta?i!ââ??Â, iar tu, c??l??torul, n-ai nici vreme s?? te ui?i la mersul trenurilor ââ??â?? mersul trenurilor se schimb?? o dat?? pe an, iar pre?ul biletelor o dat?? pe s??pt??mân??!!! ââ??â?? b??ncile arhaice, pasagerii obosi?i, n??cl??i?i de sudoare, dârdâind de frig, scuipând semin?e, rumegând mucuri de ?igar??, sfor??ind, sughi?ând, râgâind, plângând, rânjind, c??scând ?i jamoindu-?i m??dularele dup?? un somn scurt pe cimentul nem??turat de la inaugurarea g??rii sau de la ziua onomastic?? a ministrului transporturilor, întinzând mâna dup?? un b??nu?, scobindu-se în nas ?i înjurând înjdr??cit în urma trenului pierdut din pricina unui sângeap de ?uic?? fiart?? în bufetul îmbâcsit de fum ?i damf ecologic..., s?? m?? fac?? s?? uit c?? un nod de cale ferat??, precum Becleanul, este ?i un... nod al prieteniilor. [ââ??Â?]
Dup?? ceremonialul lans??rii c??r?ii [din Vatra Dornei] cu autografe ?i reflectoare [ââ??Â?] am plecat subit pe la ora zece seara, urmând ca pe dup?? miezul nop?ii s?? cobor în Beclean. Am adormit la trecerea prin cel dintâi tunel ?i m-am trezit la Dej. C??ci trenurile române?ti au minunatul har tehnologic de a-?i toca la cap în a?a m??sur?? c??l??torii încât oamenii ori adorm bu?tean ori sar din mers la prima cotitur??.. Cornel Cotu?iu, Aurel Podaru, Ioan Pintea ?i Gheorghe Suciu m-au tot a?teptat s?? cobor în Beclean, dar n-au avut ?i ideea s?? împrumute ciocanul de la verificatorul sabo?ilor de frân?? ca s?? bat?? zdrav??n în fiecare fereastr?? din garnitur??. Ar fi fost simplu, chiar dac?? pl??teau câteva geamuri sparte!
A?a am pierdut prilejul unui frumos cenaclu literar în miez de noapte în gara din Beclean ?i tare m?? tem c?? istoria literaturii române de la origini ?i pân?? în cele mai îndep??rtate viitoare timpuri se va resim?i. S?? nu disper??m totu?i.
Prietenii s-au r??zbunat totu?i îns?? invitându-m?? s?? lansez c??r?ulia ââ??ÂAsupra cuvântului <<noroc>>ââ?? într-o iarn?? de prin ultimul an al mileniului doi. Trenul opre?te în gar??. Eu m?? uit peste peron s?? v??d pipa cea pâcloas?? a lui Cornel Cotu?iu ori ochelarii cei scânteietori ai lui Aurel Podaru. Nimic. ????ipenie de literat în gara din Beclean!
Cobor ?i, când s?? trec ultima linie pentru a p???i pe cimentul peronului, observ c?? impiegatul de mi?care ââ??â?? de la care a fost preluat ?i titlul revistei ââ??ÂMi?carea Literar??ââ?? din Bistri?a! - ?ine în mâna dreapt?? paleta lui cu discul acela ro?u-verde, iar în mâna stâng?? o carte. Parc?? îmi pare cunoscut??. Cartea. Cu paleta n-aveam probleme. M?? apropii ca s?? nu mor c??lcat de tren. E chiar cartea mea, cu coperta mov întunecat ?i cu scrisul acela din oase mobilizatoare, ââ??ÂAsupra cuvântului <<noroc>>ââ??Â. Omul ?ine cartea cu un deget între file ?i, dup?? ce porne?te trenul c??ruia i-a dat liber cu verde, deschide cartea ?i cite?te cu voce tare mergând agaliu spre biroul s??u din cl??direa g??rii. M??i, s?? fie! în mod sigur e vreun neam de-al lui Cotu?iu, care i-a dat cartea mea. Da` nu-i prea de tot? Dac?? acaparat de lectur?? face o gre?eal?? ?i din pricina unor biete propozi?ii scrise de mine se ciocnesc dou?? trenuri? Parc?? v??d ziarele. ââ??ÂEvenimentul zileiââ?? abandoneaz?? g??inile afrodisiace spre a tip??ri cu litere de-o ?chioap?? ââ??â?? era s?? zic de-un sector ââ??â?? ââ??ÂCatastrof?? feroviar?? la Beclean pe Some? din cauza lecturii pasionate ?i iresponsabile a impiegatului de mi?care literat?? necontrolat?? printre macazele ac?ionate automat.ââ?? [ââ??Â?]
Stând pe lespedea peronului sau chiar între linii nu-?i prea dai seama care-i sensul de mers: adic?? dincontro vine garnitura trenului înc??rcat?? cu capodopere ?i încotro se îndreapt?? garnitura viitorului vagââ??Â? Ce po?i vedea bine e doar un ?irag de vagoane ââ??â?? de reflectat la familia lexical?? vag, vagon, vagonet, vagin, vagabond ?i ce-o mai fiââ??Â? - hârbuite din care câte un glas r??gu?it, altul pi?ig??iat, altul peltic, unul col?os c?? fiecare a împins la vagoanele scrisului românesc, c?? nescare a tras ?ignalul de alarm??, c?? altul a azvârlit câte-o piatr?? în cu?eta de dormit, c?? nu ?tiu mai cine avea gând s?? sar?? din mersul trenului la urm??toarea curb?? ideologic??ââ??Â?
M?? ?i mir c?? nimeni nu s-a gândit la un muzeu al c??l??toriilor pe cefereul român, ca s?? ridice o gar?? cu ?ine, macaze, locomotive, vagoane, cu func?ionari ?i pasageri din cear??. Ar fi ?i singura gar?? curat?? din România!
Gara din Beclean e un loc în care în?elegi dintr-o repede ochire c?? lumea asta nu-i cât se vede pe fereastra unui vagon de c??l??toriââ??Â?
========================================
într-un octombrieââ??Â?
de Florentina Toni???
O gar?? poate semnifica plecarea.
Dac?? ai p??r??sit pentru totdeauna ceva, cum ar fi copil??ria sau prima dragoste.
O gar?? poate semnifica sosirea.
Marea ?i (im)posibila reîntoarcere. La copil??rie sau la prima dragoste.
Oricum ar fi, gara înseamn?? mi?care. Via???. Este minutul abia trecut, aruncat în inocen?a tr??irii. Sau drumul ve?nic înainte. [...]
Trenul urca rampa Iacobeni ââ??â?? Mestec??ni?<i></i>
Valea Bistri?ei Aurii<i></i>
Ce l??sam în urm??... linia spre Vatra Dornei! <i></i>
Repara?ii ?i moderniz??ri la drumul na?ional 17, Suceava - Cluj-Napoca<i></i>
Semnalul de intrare în Gara Mestec??ni?<i></i>
Ultima curb?? înainte de Mestec??ni?<i></i>
Coada trenului accelerat Timi?oara Nord - Ia?i în Mestec??ni?<i></i>
17:50<i></i>
Gara din Beclean sau DESPRE NOBILUL IUBIRII MELE!
de Sorin Gârjan
[...] A? putea chiar spune c?? spune c?? m-au însurat, nu babele, ci c??l??toriile. Prima întâlnire cu so?ia mea am programat-o nu în fa?a cofet??riei, a cinematografului sau ââ??Âlâng?? po?t??ââ?? (clasicele locuri de întâlnire ale iubi?ilor!), ci în gara Beclean. într-o diminea??? de iarn?? în care-am ââ??Âpicatââ?? ca un african în Siberia. Am plecat din Timi?oara pe o vreme prim??v??ratec?? ?i am ajuns în gara Beclean în pantofi ?i fulgarin pe un ger ?i o z??pad?? aproape de genunchi. Acesta era pre?ul ce se cerea pl??tit marelui premiu al iubirii. Gara Beclean mi-a d??ruit adev??rata iubire, o so?ie minunat??. Un ââ??ÂNobelââ?? aparte pentru un b??n???ean sosit cu ââ??Âvaporul de Sighetââ?? într-o gar?? celebr??, (pe) trecut?? prin poezii ?i prin cântece: Gara Beclean. Este gara în care, dac?? ai noroc, po?i prinde trenul vie?ii.
Eu aproape c?? am apucat scara de aur a ultimului vagon!
========================================
????â?nitoarea din gar??
de Alexandru Uiuiu
- Intersec?ia asta seam??n?? cu ?â?nitoarea din Beclean.
- Cum adic??? m-am ar??tat eu interesat.
- Nu ?tii de ?â?nitoarea din Beclean?! [...]
- Hai, zi despre ce-i vorba...
- P??i asta-i, c?? a?a ceva nu se prea poate povesti, trebuie v??zut. M?? rogââ??Â? e acolo, în gar??, pe peron, un bloc mare de beton, o chestie masiv??, puternic??, ai impresia c??-i cuiul cu care-i b??tut?? gara în p??mânt, ?i undeva, de la un cap??t, iese din blocul ??la de beton un ?âmburu? cam atâta ââ??â?? Anton î?i îndoi în sus jum??tatea degetului ar??t??tor, ar??tându-mi cum arat?? ?eava aceea -, din care ?â?ne?te ap?? pentru c??l??torii cu trenul, astfel încât, dac?? e?ti nebun de sete ?i sari din accelerat ca s?? ataci cu capul înainte ?â?nitoarea, dai cu fruntea de beton ?i mori, f??r?? s??-?i prind?? buzele uscate vreo pic??tur??. [...]
(Fragment din romanul ââ????Ridicarea în genunchiââ??Â, Editura Albatros, 1999. Titlul apar?ine editorului).
Belvedere a la Mestec??ni?<i></i>
Tunelul de la Mestec??ni?, firul Valea Putnei ââ??â?? Mestec??ni?<i></i>
Trenul ro?u intrând în tunelul Mestec??ni?<i></i>
Trenul ro?u ie?ind din tunelul Mestec??ni?<i></i>
Trenul Accelerat gonind spre Câmpulung Moldovenesc ?i mai departe<i></i>
Biserica ?i cimitirul unui sat risipit în Obcina Mestec??ni?<i></i>
18:00<i></i>
Dup?? ?aptezeci de ani
de Gavril Istrate
[...] Ce s-a putut întâmpla în Gara Beclean? Mi se pare c?? încep s?? în?eleg ceva. La Beclean, în gar??, m?? opream de cel pu?in 3-4 ori din anii 1933-1934, când am devenit student, ?i pân?? în decembrie 1938, când s-a dat în circula?ie linia Ilva Mic?? ââ??â?? Vatra Dornei.
în drumul meu spre Ia?i schimbam trenul de 6 ori. Mai întâi la Beclean, unde a?teptam un tren local, care m?? ducea pân?? în Prundul Bârg??ului, unde r??mâneam peste noapte. A doua zi, la orele 5 diminea?a, un tren forestier, un roiban care nu mai exist?? ast??zi decât în amintirea noastr??, a tinerilor de acum 70 de ani, m?? depunea la Dorni?oara, în mijlocul p??durii, de unde m?? lua în primire un personal care se oprea la Vatra Dornei. De aici mergeam cu un tren de Cern??u?i pân?? la D??rm??ne?ti, unde a?teptam pe cel care circula de la Cern??u?i la Bucure?ti, care m?? l??sa la Pa?cani, de unde cu un tren local ajungeam la Ia?i. [...]
========================================
îmi amintesc...
de Magdalena Vaida
[...] Râdem ca nebunii, suntem în deril. Aproape regret??m sosirea trenului ?i când, în fine, suntem a?eza?i pe bancheta îmbibat?? cu toate miasmele a zeci de trupuri, mai privim o dat?? peronul g??rii, sim?im cum ceva se destram??, ceva se pierde iremediabil, se risipe?te ca fumul indeciziilorââ??Â? între priviri ?i priviri, între cuvinte ?i cuvinte, r??mânem t??cu?i, fiecare a?ezat pe feliu?a sa de amintire.
Tot înainte, c??tre Câmpulung Moldovenesc<i></i>
Curbe ?i la drum, curbe ?i la calea ferat??<i></i>
L??sând Raiul în urm??... <i></i>
Cerul se înnorase brusc... <i></i>
Soarele reu?ind totu?i s?? ofere o binecuvântare c??l??torilorââ??Â?<i></i>
în apropiere de Câmpulung Moldovenesc<i></i>
întâlnire cu Trenul Personal Suceava - Ilva Mic?? tras de locomotiva electric?? EA-871<i></i>
M?? aflam în Beclean pe Some?. Am fost beclenar pentru o or??ââ??Â? sau mai pu?in, cât am a?teptat Trenul Accelerat Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i. Pe biletul meu scria 239 de kilometri ?i un pre? cam la fel (24 de lei). Mi-era foame, sete, nu m?? încadrasem cu banii ?i mi-ar r??mas doar 1 leu. Mi-am luat o pl??cint?? de la magazin ?i am b??ut ap?? gratis de la ?â?nitoarea din gar??. Despre istoria ?i geografia liniei ferate Beclean pe Some? - Vatra Dornei ââ??â?? Suceava a?i putut citi în reportajul anterior, a?a c?? în cele ce urmeaz?? v?? invit la un reportaj diferit fa??? de cum am prezentat pân?? acum.
Al??turi de imaginile care se vor derula cu voia curiozit???ii d-voastr?? de-a lungul c??ii ferate 401, Beclean pe Some? - Ilva Mic?? ?i mai departe pe linia 502, Ilva Mic?? ââ??â?? Suceava, v?? invit la o lectur?? mai special??. Un inimos OM din Beclean pe Some?, Aurel Podaru, a realizat o carte pe nume ââ??ÂGara Beclean pe Some? - istorie ?i cultur??ââ??Â, ap??rut?? în 2008 la Editura Limes din Cluj-Napoca. în paginile ei sunt închise 60 de pove?ti scrise de persoane care au trecut cel pu?in o dat?? prin Beclean pe Some?. Am selectat, pentru dumneavoastr??, dragii mei cititori, câteva fragmente care mi s-au p??rut c??, pur ?i simplu, nu trebuie s?? ?ad?? imprimate într-o carte, ci s?? ajung?? în eterul Internetului. <i></i>
Soarele reu?ind s?? ofere o binecuvântare c??l??torilor din Trenul Accelerat Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i <i></i>
Iar asta nu e totââ??Â? al??turi de pasionata de FeRoviaRe, Emanuela, am preg??tit pentru voi un colaj fotografic în care vocile noastre v?? vor fi gazde în c??l??toria de la Suceava la Ilva Mic??. A?adar, la drum!<i></i>
http://www.youtube.com/watch?v=uG6WVsjTQ7Q
14:10<i></i>
Reminiscen???, [fragmente]
de Teohar Mihada?
în gara Beclean pe Some?, cândva,
în tomnatica zi aceea,
Cu z??ri adiind a Sahar??
?i-a miri?ti pustii,
(A?teptam poate-un tren care nu mai venea)
Ap??ru din neunde-o femeie bizar??,
Cu vetre fierbin?i în ea
???ži de nea.
[ââ??Â?]
în gara Beclean pe Some? ?i-acum,
în funestul r??stimp dintre trenuri, ascult
Cum trece prin sufletul meu, ca un fum,
Sau un strig??t... o tain?? venind de demult.
(Din vol. Pâinile punerii înainte, Editura Jumimea, 1979)
========================================
Mi-e drag?? gara asta pentru c?? m-a dus la Cluj
de Gavril Moldovan
[...] Scriu despre Gara CFR Beclean. Aici m?? ajunse frate-meu din urm??, într-o noapte. Venea alergând, gâfâind.
- De ce alergi a?a?
- M?? urm??rea un lup, îmi zise.
- ??Ë?i cum ai sc??pat de el?
- Am schimbat macazul. Eu am luat-o pe-a-ntâia ?i el s-a dus tot pe-a doua. Era f??r?? îndoial?? o glum?? din ââ??ÂDoi rezervi?tiââ??Â.
Gara Beclean pe Some?<i></i>
Liniile G??rii din Beclean pe Some? cu direc?ia Cluj-Napoca<i></i>
14:20<i></i>
Gara din Beclean seam??n?? cu România
de Adriana Barna
[ââ??Â?] Gara Beclean seam??n?? cu România în care po?i s?? stai o vreme s?? a?tep?i un tren, iar apoi s?? p??r??se?ti locul. Dac?? ai r??d??cini aici, respectiv dac?? e?ti copacul din gar??, atunci nu prea ai de ales, r??mâi, dai frunze noi în fiecare an ?i auzi cum trec pe lâng?? tine trenurile.
========================================
Gara ââ??â?? seismograful sufletelor noastre
de Rodica Mure?an
[...] Nu-mi plac g??rile. Pentru mine gara (oricare ar fi ea) a însemnat un ?ir interminabil de iremediabile ?i t??cute plec??ri, a însemnat contactul brutal cu o conduit?? semibarbar?? ?i a însemnat angoasa a?tept??rii în care am în?eles în final c?? ââ??Âa înduraââ?? îl con?ine ?i pe ââ??Âa duraââ??Â. încerc s?? evit g??rile, n??d??jduind (iluzionându-m??) c?? astfel va disp??rea tot r??ul din existen?a noastr??, sau m??car senza?iile tulburi de teama care m?? mai frisoneaz?? amintindu-mi experien?ele tr??iteââ??Â?
Peronul G??rii Beclean pe Some?<i></i>
14:50<i></i>
Gara aminitirilor
de Livia (Buzura) C??lian
[ââ??Â?] C??l??toria cu trenul era atunci pentru mine o aventur?? în sine pentru c?? stând pe peron ?i a?teptând trenul s?? intre în gar?? m?? fascinau pur ?i simplu locomotivele uria?e, negre ?i lucioase, care puf??iau ca ni?te balauri care te puteau înghi?i în orice clip??. M?? însp??imântau mecanicul, ?i mai ales fochistul care era negru din cap pân?? în picioare, ?i, cu anticipa?ie, m?? însp??imânta zgomotul f??cut de tren la trecerea peste vreun pod. Priveam uimit?? cum mecanicul sau fochistul alimentau locomotiva cu apa de la o cistern?? uria??? ?i nu în?elegeam nici cum dihania aia mare ?i neagr?? putea înghi?i atâta ap?? ?i nici ce f??cea cu ea. Dac?? putea s?? bea atâta ap?? înseamn?? c?? mâncase foarte mult ?i eram convins?? c?? se osp??tase numai cu copii neascult??tori. Dar toate acestea disp??reau în clipa când urcam în vagon ?i fioroasa ma?in??rie se punea în mi?care. Era de neîn?eles pentru mine la vârsta primei copil??rii cum poate o asemenea vietate metalic?? s?? te ia dintr-un loc ?i s?? te lase exact acolo unde trebuia s?? ajungi. ???ži, fa??? de lumea aproape static?? în care se tr??ia atunci, viteza de vreo 40 kilometri pe or?? cu care mergea un tren personal mi se p??rea ame?itoare. [ââ??Â?]
========================================
Gara ?i strada
de Olimpiu Nu?felean
[...] Aici, în aceast?? gar??, se încheia, zi de zi, patru ani de zile, periplul meu de navetist CFR pentru liceul din Beclean. înc?? mai port în n??ri mirosul vagoanelor de clasa a doua antediluviene, cu banchete de lemn, dar proasp??t vopsite, în care, dup?? ore, în a?teptarea plec??rii spre cas??, urcat de pe linia de garare, mai r??sfoiam câte o carte din lecturile mele personale, care nu întotdeauna corespundea cu cele cerute de manual. Aici, în aceste vagoane, în aceste locuri [...] am ?inut în bra?e primele mele iubiri. [ââ??Â?]
în vremea navetei mele de elev (de la ??Ë?ieu-??Ë?fântu la Liceul teoretic din Beclean), m-am împrietenit cu mecanicul de locomotiv?? ?i cu ajutorul acestuia de la trenul ce ne ducea la ?coal??. Era o locomotiv?? cu abur, cu trei ro?i de trac?iune, zvelt?? cândva, acum cam obosit??. Mecanicii m?? luau cu ma?ina cu abur ?i aveam prilejul s?? trag sirena la plecarea din sta?ii (Caila, ??Ë?intereag) ?i între sta?ii. [ââ??Â?]
Trenul Accelerat Ia?i - Timi?oara Nord intrând in Gara Beclean pe Some?<i></i>
Relief bistri?ean<i></i>
Spre Ilva Mic??<i></i>
Coada trenului Timi?oara Nord - Ia?i<i></i>
Halta Cociu<i></i>
15:00<i></i>
Beclean ââ??â?? viclean
de Elena M. Câmpan
[ââ??Â?] Cred c?? trenurile ?i gara ?in de romantism, în vreme ce ma?inile ?i drumul de realismul imposibil.
========================================
Beclean pe Some?. Nod orografic imaginar
de Ovidiu Pecican
[...] îmi amintesc, vrând-nevrând, de una dintre lecturile adolescen?ei mele, despre ?eful de gar?? Felmereyer (Stefan Zweig), pe care l-a? vedea oricând ie?ind din gara de la Beclean, un alt fund al Imperiului, acela?i Imperiu, cu chipiul dat u?or înspre vârful capului ?i paleta în mân??, st??pân momentan al tuturor trenurilor, a?teptând ca din oricare dintre vagoanele acestora s?? coboare, într-un târziu, femeia care i-a r??pit odinioar?? somnulââ??Â? [...] îi v??d apoi, cu ochii zgâia?i, pe ââ??Âpro?tiiââ?? lui Rebreanu ââ??â?? care nu de departe veneau, ci numai din preajma N??s??udului -, bloca?i de panic?? pe peron, neîndr??znind s?? mai încerce s?? urce, de spaima zeului vigilent ?i mar?ial care este conductorul. Ar fi apoi ?i micul merceolog Traian Liviu Grobei care, între dou?? trenuri, d?? fuga la birtul g??rii ââ??â?? din Alba sau Beclean, ce mai conteaz???! ââ??â?? s?? bea un rom, apoi înc?? unul, pân?? când trenurile din jur nici nu mai intr?? în calcul decât ca protagoniste ale unui balet mecanic în jurul localului afumat ?i strâmtorat, plin cu spin??ri intens odorizate.
??Ë?i m?? v??d pe mine, navetist de nevoie mai bine de ?aisprezece ani, pe frig ?i pe canicul??, la bine ?i la r??u, pe metalele neînc??lzite ale personalelor ?i acceleratelor din Ceau?land, disperat c?? via?a îmi trece între dou?? g??ri ?i c?? ultima oprire ar putea fi pe o banc?? în vreo sal?? de a?teptare, poate chiar la Beclean. [ââ??Â?]
15:10<i></i>
Gara din noi
de Nicolae Corlat
[ââ??Â?] Dar nu despre o gar?? anume poate fi vorba, ci despre gara din suflet dincare vii ?i pleci totdeauna: gara rece troienit?? de z??pezile gândurilor, pustie ?i trist?? ââ??â?? o gar?? care nu înseamn?? decât plecare, p??r??sire, resemnare... Dar gara în care te întorci dup?? ani ?i ani de zadarnic?? trud?? prin locuri str??ine unde singur te-ai abandonat precum în adolescen??? copil??ria, cum s-ar putea descrie? Ea practic nici nu exist?? decât ca un loc în afara timpului, un punct de unde începe ?i unde se termin?? timpul. Cum, n-ai v??zut la coborârea din trenul gr??bit acelea?i flori în ghiveciul ag???at de peretele cr??pat de vreme, nu-s oare acelea?i frunze c??zute pe acoperi?, rev??rsate peste ulucul ruginit ?i desprins la un cap??t, oare nu acela?i vânticel de sfâr?it de august adie printre crengile de plop zbur??tor, cu aripi de r??t??citoare frunze? Numai ea nu a?treapt??, plecarea ta precipitat?? a l??sat-o f??r?? replic??, nici n-a ?tiut c?? exist?? un tren ce va pleca tocmai de acolo, un tren care s??-i aduc?? p??r??sirea ?i suferin?a. Te iubesc... sufla vântul în urma lui. Dar nici un moment n-a întors ochii spre direc?ia de unde venea, gândul lui era s?? ajung?? cât mai repede ca ?i cum de acolo, din gar?? ar fi început via?a, dar ce spun, era chiar convins c?? via?a lui nu putea începe decât de acolo, odat?? cu plecarea trenului.
Cum s?? numim aceast?? gar?? mic??? Gara din care vezi spre zare vii mun?i m??rgini?i de ninsori peste vremi, coborâ?i din povestirile b??trânilor despre zadarnica trud?? a împ??ratului de a fixa acolo hotar între fra?i. Gara în care vin trenuri gr??bite ie?ind din mun?ii adormi?i, diminea?a pe la patru, când, oamenii trezi?i prea devreme î?i amintesc fiecare de consort-consoarta lui ?i mai aduc pe lume câte un plod. Gara aceea ca o poart?? spre lume, gar?? pentru doi: unul ce pleac?? ?i altul care r??mâne. [...]
Ce nume s??-i d??m locului atât de ciudat, de dorit, de urât, de hulit sau atât de adorat? Oare nu unul de tain?? ââ??â?? numele ei, numele lui ââ??â?? numele celui a?tptat ?i mult dorit precum zice poetul? [...]
Un nume aduce cu el nenorocire ?i potopul din vremuri de demult. Numirea atrage dup?? sine sfâr?itul. Voi l??sa neterminat textul acesta a?a cum nici n-a început, precum trenurile intr?? ?i ies din gara noastr?? mic??, inexistent?? dar care mereu se preumbl?? prin suflet de nu mai ?tiu cine pleac?? ?i cine r??mâne: peronul, trenul, gara...
========================================
Loc de trecere-petrecere
de Adrian-Aurel Podaru
Gara, spa?iul cel mai pestri? ?i mai în?esat de identit???i m??cinate melancolic de zgomotul ro?ilor, este locul unui perpetuum du-te-vino. Un loc de trecere. [...]
Dup?? câ?iva ani scur?i [...] m?? întorceam de la Cluj în pielea unui personaj al Scripturii, drag mie nu pentru ceea ce a f??cut, ci pentru hot??rârea lui final??: fiul risipitor. ??Ë?i la fel ca în parabol??, cineva m?? a?tepta acolo, în gar??, f??r?? ââ??Âde ceââ?? ?i ââ??Â?i-am spus eu!ââ??Â, ci bucuros c?? m?? vede, gata s?? taie vi?elul cel gras ?i s?? înceap?? osp???ul. [...]
Spre Ilva Mic?? pe linia 401<i></i>
Relieful deluros-montan începea s??-?i fac?? apari?ia<i></i>
Locomotiva diesel-electric?? DA-1313 în Gara Salva<i></i>
15:20<i></i>
Când nu î?i cuno?ti prietenii
de Tit-Liviu Pop
G??rile se individualizeaz?? doar prin mul?imile ce le p??r??sesc. Unii vor pleca în vagoanele unui tren, al?ii, care i-au condus pe primii, se vor reîntoarce acas??. Cei care sosesc nu au pe fe?e îngrijorare sau triste?e, sunt doar preocupa?i, dornici de efemerul euforic al unei întrevederi sau recapitulând ?i rânduind interese, scopul unei sosiri. Au mai r??mas nostalgicii, cei dornici doar de spectacolul trist al peronului ce se gole?te de lume. Pa?ii ?i-au pierdut concrete?ea ?i conturul, aidoma celor de pe apele Some?ului învecinat. O gar?? a n??scut un târg, un ora?, sau localitatea o gar??? Linii care se separ??, unele spre o înfund??tur??, altele spre z??ri. [...]
Locomotiva electric?? CFR Marf?? EA-918<i></i>
16:00<i></i>
Cruce în gar?? la Beclean
de Daniel Dr??gan
- Beclean? De ce Beclean?
Pentru c?? este nod de cale ferat??. Fac cruce la Beclean trenuri venind din ?i plecând spre toate punctele cardinale. ???ži mai fac cruce la Beclean poe?i ?i prozatori ?i critici cu ideile ?i speran?ele lor literare venind ?i ei din ?i plecând spre toate punctele cardinale. [ââ??Â?]
Fac cruce la Beclean. Sunt ocroti?i de un primar complice, dedat ?i el la fragile fulgura?ii poetice?ti. Fac cruce la Beclean. Fac cruce ?i-l roag?? pe Dumnezeu s?? ia de pe fruntea ???rii lor negreala norilor de smoal??. Fac cruce la Beclean ?i pleac?? apoi, fiecare spre altundeva, pentru ca s?? aib?? de unde veni în curând. ???ži vin, mereu vin ?i se întorc ?i pleac?? ?i revin, ca trenurile într-o gar?? primitoare, ca trenurile într-un nod feroviar, ca ideile frumoase într-un stup nepieritor. ???ži vor veni ?i vor pleca ?i vor veni ?i vor pleca atâta timp cât oamenii î?i vor aminti de Saeculum ?i cât pe cer înc?? va mai da lumin??, cel pu?in una dintre astre.
========================================
Beclean, Boto?ani, Bistri?a ?i un medic legist cretin
de Virgil Ra?iu
Cine nu a trecut prin Beclean, m??car prin gara din Beclean, nu cunoa?te mare lucru despre România.
în gara din Beclean aflându-te, cel mai adesea po?i constata c?? nu se întâmpl?? nimic. Dar aici, de-a lungul vremurilor au fost comise ?i crime, unele abominabile, au fost înregistrate sinucideri, au avut loc accidente de tren în urma c??rora corpul cine ?tie c??rui nenoricit, tân??r ori b??trân, femeie sau b??rbat, a fost scos de sub ro?ile nemiloase buc???i-buc???ele. Aici s-au încropit idile care au durat cât dureaz?? minutele ce despart dou?? trenuri care sosesc din direc?ii diferite. Aici s-au înc??ierat g???ti conduse de h??ndr??l??i pentru cine ?tie care motiv lipsit de vreo semnifica?ie. Aici un cioban ?i-a vândut sumanul pentru un pahar de ââ??Âvede?ââ?? ori de ââ??Âaluminiuââ??Â. Aici mul?i impiega?i de mi?care au fost crunt înjura?i pe motivul c?? trenul a?teptat nu vine la timp. Aici se aciuiesc iarna be?ivi notorii ?i cer?etori. De aici toat?? lumea pleac?? ?i aici toat?? lumea sose?te în grab??. Pentru unii gara din Beclean a r??mas un loc nostalgic ââ??â?? peronul unde, într-un ungher, el a s??rutat-o pe ea pentru prima oar?? ?i ultima oar??, peronul desp??r?irii pentru totdeauna de cel pe care l-ai iubit o via???, peronul de pe care un el a urcat-o pe ea cu for?a, cu tot cu bagaje, într-un tren oarecare, înjurând-o de mam?? ?i de neamuri, voind s?? scape de ea ca de râie. Peronul, mereu ocupat de o mul?ime de bagaje de toate felurile ?i culorile. [...]
Exploatarea unei cariere de piatr?? în M??gura Ilvei<i></i>
LDH125-426 la cariera de piatr?? de la M??gura Ilvei<i></i>
16:30<i></i>
Gara din Beclean
de Icu Cr??ciun
Interiorul g??rilor noastre nu are nimic atr??g??tor. ??Â?i-ai cump??rat biletul ?i abia a?tep?i s?? ie?i dintre ni?te pere?i neospitalieri, dintr-o lume pestri??? ?i pitoreasc??, desprins?? parc?? dintr-o pagin?? de roman.
Avantajul scriitorilor beclenari este c??, de câte ori au nevoie de figuri emblematice în c??r?ile lor, cu siguran??? î?i viziteaz?? gara. Fizionomia, îmbr??c??mintea, deprinderile voluntare sau involuntare, timbrul glasului celor care poposesc mai mult sau mai pu?in în jurul ei, toate se reg??sesc în scrierile oamenilor de cultur?? ai localit???ii. [...]
========================================
B??clean, 10 minute!...
de Valentin Raus
VALENTIN RAUS: Gara din Beclean era pentru mine ?i p??rin?ii mei punctul de unde schimbam trenul care venea de la Bistri?a Bârg??ului cu cel ce avea s?? ne duc?? pân?? la Nimigea de unde ne lua o c??ru??? din Zagra. La întoarcere întrerupeam din nou c??l??toria la Beclean. Trenurile erau destul de rare. Pe linia aceasta nu erau vagoane de clasa I, vagoane cu perne, cum li se spunea, în schimb erau amenajate cu b??nci vagoane de marf?? (unii spuneau marh??) de clasa a patra, cu pre? redus, pentru s??r??cime. Cl??direa g??rii nu era cine ?tie ce, dar sala de a?teptare era sau mi se p??rea ciudat??. Mijlocul ei era ocupat de o mas?? foarte joas??, rotund??, cu diametrul mare, înconjurat?? de b??ncu?e. într-un perete era ferestruica ghi?eului de bilete protejat?? cu gratii, iar vizavi o sob?? înalt?? de tuci cu îngeri ?i p??s??ri, scene de vân??toare, împ??ra?i ?i viteji turna?i în relief. Din tavan cobora firul unui bec electric ce lumina masa uneori, când cineva hot??ra s?? scoat?? din desagi merindare cu de ale mânc??rii. Pe mas?? vedeai copii adormi?i ?i bagaje, sub mas?? bagaje ?i câte un biet om culcu?it pentru odihn?? mai lung??.
Intram în sala de a?teptare a g??rii din Beclean de vreo patru ori pe an, de câte ori schimbam trenul. Tabloul era aproape acela?i, parc?? nici c??l??torii ?i nici bagajele nu se schimbaser?? între timp. A? fi stat bucuros pe masa aceea, dar niciodat?? nu s-a nimerit s?? fie un loc?or liber. M?? mul?umeam s?? stau lâng?? sob?? pe cuf??rul de nuiele în care aveam lucrurile, sau pe un butuc de lemn adus acolo pentru un foc ce nu-l aprindea nimeni niciodat??. Când se apropiau orele de sosire sau de plecare ale trenurilor, ie?eam neap??rat s?? v??d ce se întâmpl??. în ?uieratul repetat ?i prelung al locomotivei, în v??l??tuci de abur ?i ?cr??snete de osii frânate trenul oprea în fa?a domnului ?ef de gar?? sau a altui purt??tor de chipiu ro?u. Din primul vagon ap??rea un ceferit care anun?a cu voce p??trunz??toare: ââ??ÂB??clean zece minute, trenul face manegur??!ââ??Â. în cazul acesta, pentru a-?i dezmor?i încheieturile ?i a trage o gur?? de aer proasp??t, coborau din vagoane ?i c??l??tori care aveau de mers mai departe. în alte situa?ii, conduc??torul de tren anun?a opriri mai scurte de trei, patru minute cam a?a: ââ??ÂB??clean, tri minute, nici pi? nici cac, tren pleac!ââ??Â. Putea cineva s??-?i asume riscul de a coborî? La plecare, conductorul sufla într-o trompet?? de alarm?? ?ignal de aten?ionare la care r??spundeau cu fluiere în?epate controlorii de bilete, apoi se auzea sirena locomotivei. în sfâr?it, uria?ul cel negru se punea în mi?care.
Am v??zut toate acestea de multe ori. Nu ?tiu dac?? atmosfera din partea locului m?? captiva doar pe mine sau avea într-adev??r ?i pentru al?ii ceva pitoresc sau chiar fascinant.
CORNEL COTU????IU: Secven?a cu ââ??ÂB??clean, zece minuteââ?? m?? face s??-mi amintesc de o alta, la care am asistat, copil fiind. Era var??, m?? aflam pe peronul g??rii. Era foarte cald (nu ca în Caragiale). Opre?te trenul ?i un b??rbat coboar?? iute ?i o ?ine glon? la bufetul g??rii. Da, numai c?? la tejghea mai st??teau la rând câ?iva înseta?i ?i nu se d??dea decât bere la halb??. St?? tipul ca pe ace ?i, când în?fac?? halba, se aude fluieratul de plecare al locomotivei. Omul, z??p??cit, iese pe peron cu recipient cu tot. Era derutat, disperat : Ce s?? fac??? Da, dar în urma lui ?â?nise ?i crâ?marul Chendrean, s??-?i recupereze cana. Cel??lalt parc?? se blocase, iar ro?ile vagoanelor se puseser?? în mi?care. Solu?ia a g??sit-o rapid tejghetarul: ââ??ÂBerea-i a ta, halba-i a mea!ââ?? ?i, nici una, nici dou??, i-a luat p??l??ria de pe cap, a turnat lichid în ea, i-a zis: ââ??ÂNo, acum drum bun!ââ?? ?i s-a întors la bufet. Nu e greu s??-?i imaginezi ce a urmat.
(Fragment din interviul acordat de Valentin Raus lui Cornel Cotu?iu, în revista ââ??ÂIzvoareââ??Â, Beclean, nr. 1 [13], 1993)
EA-361 în Gara Lunca Ilvei<i></i>
17:10<i></i>
Gara Beclean
de Constantin Cuble?an
Cine cerceteaz?? h??r?ile c??ilor ferate din România întâlne?te undeva, pe la mijlocul ???rii, un punct nodal în dreptul c??ruia scrie cu litere ceva mai mari r??s??rite: Beclean pe Some?, ceea ce înseamn?? c?? ar mai trebui s?? fie pe undeva ?i un Beclean, pe un alt curs de ap??. A?a încât, pentru un str??in, echivalen?a ar putea fi repede g??sit?? în, s?? zicem, Frankfurt pe Main spre deosebire de Frankfurt pe Oder, în realitate, localitatea ce d?? numele sta?iei CFR nu are nimic din alura marilor ora?e. Este un minunat loc provincial, tihnit, din acela în care, vorba lui Mihail Sadoveanu, nu se întâmpl?? nimic, în ciuda faptului c?? oamenii de acolo tr??iesc drame existen?iale cutremur??toare. Dar Beclean pe Some? nu este chiar un loc anodin. Cel pu?in din punctul de vedere al circula?iei trenurilor. Sta?ia are importan?a de r??scruce a unor, s?? zice, Co?lariu, R??zboieni, Jibou, Vin?ul de Jos etc., ca s?? numesc doar câteva din acele puncte de pe traseele de c??l??torie, în care trebuie s?? te dai jos din tren ?i s?? a?tep?i sau s?? te urci în vagonul unui tren care te a?teapt?? el pe tine, pentru a-?i putea continua drumul, mai departe, în alt?? parte, pe o alt?? rut??. La Beclean schimbi trenul ca s-o iei spre Bistri?a, dac?? vii cumva cu un tren ce nu este direct ?i care din Beclean urc?? pe Some? spre N??s??ud, iar de acolo, pe Ilve, spre Vatra Dornei, ca s?? descaleci, a?adar, în Moldova. Cel pu?in a?a era schema pe vremuri, prin anii `50-`60 când îmi începusem ucenicia de gazetar la Studioul de Radio Cluj. Ca s?? ajung la Bistri?a coboram de regul?? la Beclean ?i a?teptam vreo or?? un tren ce m?? ducea la Bistri?a. Timp suficient s?? te familiarizezi cu gara ââ??â?? veche, cochet?? totu?i, dep???it?? îns?? de circula?ia modern?? ââ??â?? [ââ??Â?], priveam vr??biile ce se zbur??t??ceau pe peron sau porumbeii (uneori ciorile) ce asaltau câte un vagon de cereale, uitat de Dumnezeu sau de cine ?tie cine, pe vreo linie moart??, în a?teptarea lipirii la vreo garnitur?? de tren de marf?? cu care s?? ajung?? unde trebuia. [ââ??Â?]
========================================
V???c??lan
de Traian Parva S??s??rman
[...] O dat?? cu intrarea trenului în gar??, pe peron, a?a mai pe la margine, se perinda atitudinea de aspirant de cheferist a lui V???c??lan. înalt ?i slab, cu fa?a tocit?? de zvârciturile mai multor ani de navet?? (venea din Uriu, sau din Reteag, ori poate chiar din Triaj) îmbr??cat cu un ve?nic halat de doc albastru, prea scurt în mâneci ?i strâmt în umeri, adus pe spate ?i cu p??rul alb ie?indu-i pe sub ?apca soioas?? de cheferist de m??tur??. Mai purta o pereche de ochi buni, blânzi ?i calzi ca pâinea în vatr??. [ââ??Â?]
ââ??ÂAvea admira?ie pentru impiega?i ?i unul Popic?? îl cam ?motruia: ââ??ÂB??, V???c??lan, bele?te linia cu coceanul ??la!ââ?? ââ?? - Care dom`?ef? ?la de la linia optaââ??Â. Ce putea s?? zic??? Erau doar ?apte linii ?i, lucru sigur, Popic?? râdea ?i el. Cred c??-l chema Gheorghe. Sau poate Ion. ??Ë?i avea mul?i copii. Treaba lui. Noi, liceenii naveti?ti pe chefere îl poreclisem V???c??lan. Era numele dat în sat F??ra?ului. P??i nu era ocupa?ia lui principal??? Când mai chiuleam de la ore ne aciuiam prin gar??. îi ar??tam mult respect ?i-l rugam s?? ne explice chestia cu patrumiicinci. Adic?? cum e aia personal cu accelerat. De fiecare dat?? aceea?i întrebare. V???c??lan tres??rea, mândru (doar era ?i el cheferist) ?i ne ââ??Âtraduceaââ?? ecua?ia. Adec?? trenul era personal dup?? pre?ul biletului, dar avea mers de accelerat. Ca s?? ajung?? proletarii mai repede la mare. C??reia V???c??lan îi spunea M??ria h??i Neagr??. ââ??ÂM??, domni?orilor (zicea dându-?i cascheta pe ceaf??), voi n-auzi?i cum se anun??? la megafon, trenul personal cu mers de accelerat patrumiicinci cu oprire în sta?iile Baia Mare, Dej, Beclean pe Some? (?i accentua superior sta?ia lui), S??r???el, Deda, Topli?a, Sfântul Gheorghe, Bra?ov, Sinaia, Ploie?ti, Bucure?ti Nord, Constan?a, Mangalia Nord, pleac?? peste cinci minuteââ??Âââ??Â? [ââ??Â?]
Dup?? mul?i ani, când am trecut prin gara Beclean pe Some?, am observat hârtii pe jos, semin?e, coji ?i coceni de mere. Chiar pe peron. Atunci am în?eles, întristat, c?? prietenul meu V???c??lan se dusese.
Tân??ra c??l??toare din Trenul Accelerat Timi?oara Nord ââ??â?? Ia?i<i></i>
Spre Vatra Dornei<i></i>
Muntele Ou?oru v??zut de pe linia 502, Ilva Mic?? ââ??â?? Suceava<i></i>
O locomotiv?? diesel-hidraulic?? LDH25 a Romanel lâng?? Gara Vatra Dornei<i></i>
17:20<i></i>
Ghiocei de Beclean
de Melania Cuc
[ââ??Â?] Ghioceii s??lbatici aveau ceva special în gara aceea b??trân?? ca un m??r din livezile r??sfirate pe amândou?? malurile Some?ului. Ghioceii de Beclean aveau simbolul c??l??toriilor încheiate cu foarte bine ?i, ciudat, fermec??tor de straniu, primindu-i, am sim?it dintr-odat?? c?? fac parte integrant?? din lumea compus?? din vechi ?i nou, din reminiscen?ele unei epoci str??luminate de lumea înghesuit?? pe peronul g??rii, celebrat?? doar de perechea de gugu?tiuci foarte harnici. [ââ??Â?]
========================================
Monor ââ??â?? via Beclean ââ??â?? Cluj ?i retur
de Teodor Tanco
Aproape acoper?? via?a mea de c??l??tor acest traseu C.F.R. pe care l-am parcurs cel mai mult în aproape 60 de ani. Primul din trinom fiind localitatea de origine, satul meu natal Monor, de unde am pornit în anul 1946 la studen?ia clujean??. ??Ë?i era obligatorie întreruperea pentru schimbarea trenului în Beclean. A?teptam un personal sau accelerat care veneau de la N??s??ud sau mai de departe, din Bucovina, din Moldova. Pl??cutele opriri, mai ales când erau vara în amiaza zilei, nu se pot uita. De aceea revin bogate amintiri peste timp din spa?iul de la confluen?a ??Ë?ieului cu Some?ul Mare, din Becleanul acesta istoric cu vechime documentar?? de la 1235. Degaj?? un calm, o lini?te împrejurimile, ce vine din împ??carea formelor de relief, toate înfr???indu-se în jurul satului de odinioar??, în margine cu ââ??Â?ta?iaââ?? de la sfâr?itul secolului XIX. [ââ??Â?]
Pod peste Râul Dorna, în apropiere de Vatra Dornei B??i<i></i>
17:30<i></i>
Gara Beclean
de Zorin Diaconescu
Pentru orice ora? f??r?? ie?ire la mare, gara este poarta spre lumea. Un loc de trecere, în jurul c??ruia oamenii ?i-au a?ezat rosturile inspira?i probabil de mai vechile por?i ale cet???ilor. Chiar dac?? ?i-au mai pierdut câte ceva din legend?? ?i aventur??, tehnologia postmodern?? nu a alungat înc?? universul drumurilor de fier. Ritualul c??l??toriei, atunci când ne scap??, o face s??rac??, spiritual, chiar dac?? altminteri ne duce prin capitale ?i locuri exotice mult râvnite. [...]
Coborârea pe peron a r??mas în pentru mine un fel de desc??lecat: p??r??seam o lume, cea a trenului, cu vagoanele sale mai confortabile sau nu, cu c??l??tori agreabili sau nu, oricum o lume diferit?? de celelalte, o lume în care cuno?tin?ele se leag?? altfel ?i mai repede, pentru ca apoi s?? dispar?? în neant deîndat?? ce talpa c??l??torului a atins peronul.[ââ??Â?]
Cred c?? nop?ile cu ore lungi de a?teptare în gara Beclean pe Some? merit?? ?i ele o carte, aa? cum Strada G??rii din Beclean a fost învrednicit?? s?? fie p??strat?? între coper?i.
îl a?tept pe cel care va a?terne pe hârtia neînceput?? povestea nop?ilor din gara Beclean, îl a?tept ?i îl asigur c?? va avea în mine un cititor neobosit, fiindc?? povestea acestor nop?i nu este doar fascinant??, ea este mereu alta, la fiecare repovestire.
========================================
Gara de noapte
de Camelia Toma
[...] îmi place s?? m??nânc în g??ri ?i în tren. Aici descop??r în foame un veritabil partener de joc, pe o tabl?? deââ??Â? ââ????Nu te sup??ra frateââ??Â, pe care mai joac?? vreun tren de c??l??tori, curs?? scurt??, sau de marf??, curs?? lung??. Da, da, ?i câte un ââ????D?? ?i mie!ââ??Â, cu o mi?care multiplicat?? la nesfâr?it în seria neagr?? a g??rilor pentru care c??l??torul e doar un bolnav care vine la policlinic?? fiindc?? n-are bani de consulta?ii la cabinete particulare.
- Oameni buni ! Gara asta e o policlinic?? în aer liber. Iei bonul pentru trenul curant ?i a?tep?i. Nu conteaz?? c?? doctorul vine peste câteva ore. Te mu?i de pe un picior pe altul, m??sori peronul în lung. în lat ri?ti s?? ie?i de pe ?ine pe tarlaua comunit???ii ?i s?? intri la categoria de c??tre p??dure.[ââ??Â?]
- Acceleratul Ia?i ââ??â?? Timi?oaraââ??Â?
Venirea trenului ne ia prin surprindere. De parc?? n-am fi avut câteva ore s?? ne obi?nuim cu ideea c?? vine. Ui?i de tine ?i te sim?i ca acas?? în gar??! [...]
Dup?? dou?? minute de consulta?ie, dup?? dou??-trei ore de a?teptare. Dar urmeaz?? spitalizarea, opt ore, cel pu?in, opera?ie pe timp de noapte, f??r?? anestezie. Ne g??sim locurile ocupate. Ne uit??m pe geam la gara care î?i dezvele?te ultimii din?i de lumin?? spre noi.
- Trenul ??sta merge invers!
- Al nostru venea dup?? ??sta.
- La dou?? minute!
Beclean by night ne-a jucat o fest??.
- Ce facem?
- Ne declar??m bolnavi.
- De ce?
- De febra g??rii de noapte.
- O s?? ne trateze cu o amend??, de r??mânem covalescen?i pe via???.
R??mas?? mult în urm??, gara Beclean râde din toate ?inele; în fa???, ne a?teapt?? g??ri str??ine, unde vom r??mâne doar cât s?? invent??m replici pe cale s?? devin?? anonime.
în urcare spre Mestec??ni?<i></i>
Interiorul vagonului accelerat al??turi de peisajele bucovinene specifice liniei 502<i></i>
17:40<i></i>
Scriitori printre macaze ââ??â?? în gara din Beclean
de Ion Filipciuc
Mult?? vreme n-am reu?it s?? în?eleg expresia ââ???žnod de cale ferat??ââ?? dat?? fiind contradic?ie logic?? dintre calea ferat?? dreapt?? sau cu oare?ce ocoli?uri ?i cuvântul ââ???žnodââ?? implicând o r??sucire ?i-o încovrigare cam greu de comparat între un odgon din cânep?? ori chiar din material plastic, spre a nu aduce în discu?ie ?i nodul de la vreo ?prang?? din sârm?? de o?el, ?i rectilinitudinea ?inelor ferate. [ââ??Â?]
De câte ori am ajuns în Beclean, ori cu trenul ori cu ma?ina, mi-ar fi imposibil s?? socotesc. Oricum am coborât în gar?? de prea muzlte ori, iarn??, var??, toamn?? ?i prim??var??, pe ploaie, în cea???, pe senin, sub ninsoare, încât locul acela, ?inele ferate, peronul, u?a de la intrarea în sala de a?teptare, fereastra cu gratii pentru bilete, camera pentru informa?ii ?i bagaje de mân??, telefoanele publice, cu fise, inutile, mai nou cu cartele care-?i scriu ââ???ža?tepta?i!ââ??Â, iar tu, c??l??torul, n-ai nici vreme s?? te ui?i la mersul trenurilor ââ??â?? mersul trenurilor se schimb?? o dat?? pe an, iar pre?ul biletelor o dat?? pe s??pt??mân??!!! ââ??â?? b??ncile arhaice, pasagerii obosi?i, n??cl??i?i de sudoare, dârdâind de frig, scuipând semin?e, rumegând mucuri de ?igar??, sfor??ind, sughi?ând, râgâind, plângând, rânjind, c??scând ?i jamoindu-?i m??dularele dup?? un somn scurt pe cimentul nem??turat de la inaugurarea g??rii sau de la ziua onomastic?? a ministrului transporturilor, întinzând mâna dup?? un b??nu?, scobindu-se în nas ?i înjurând înjdr??cit în urma trenului pierdut din pricina unui sângeap de ?uic?? fiart?? în bufetul îmbâcsit de fum ?i damf ecologic..., s?? m?? fac?? s?? uit c?? un nod de cale ferat??, precum Becleanul, este ?i un... nod al prieteniilor. [ââ??Â?]
Dup?? ceremonialul lans??rii c??r?ii [din Vatra Dornei] cu autografe ?i reflectoare [ââ??Â?] am plecat subit pe la ora zece seara, urmând ca pe dup?? miezul nop?ii s?? cobor în Beclean. Am adormit la trecerea prin cel dintâi tunel ?i m-am trezit la Dej. C??ci trenurile române?ti au minunatul har tehnologic de a-?i toca la cap în a?a m??sur?? c??l??torii încât oamenii ori adorm bu?tean ori sar din mers la prima cotitur??.. Cornel Cotu?iu, Aurel Podaru, Ioan Pintea ?i Gheorghe Suciu m-au tot a?teptat s?? cobor în Beclean, dar n-au avut ?i ideea s?? împrumute ciocanul de la verificatorul sabo?ilor de frân?? ca s?? bat?? zdrav??n în fiecare fereastr?? din garnitur??. Ar fi fost simplu, chiar dac?? pl??teau câteva geamuri sparte!
A?a am pierdut prilejul unui frumos cenaclu literar în miez de noapte în gara din Beclean ?i tare m?? tem c?? istoria literaturii române de la origini ?i pân?? în cele mai îndep??rtate viitoare timpuri se va resim?i. S?? nu disper??m totu?i.
Prietenii s-au r??zbunat totu?i îns?? invitându-m?? s?? lansez c??r?ulia ââ??ÂAsupra cuvântului <<noroc>>ââ?? într-o iarn?? de prin ultimul an al mileniului doi. Trenul opre?te în gar??. Eu m?? uit peste peron s?? v??d pipa cea pâcloas?? a lui Cornel Cotu?iu ori ochelarii cei scânteietori ai lui Aurel Podaru. Nimic. ????ipenie de literat în gara din Beclean!
Cobor ?i, când s?? trec ultima linie pentru a p???i pe cimentul peronului, observ c?? impiegatul de mi?care ââ??â?? de la care a fost preluat ?i titlul revistei ââ??ÂMi?carea Literar??ââ?? din Bistri?a! - ?ine în mâna dreapt?? paleta lui cu discul acela ro?u-verde, iar în mâna stâng?? o carte. Parc?? îmi pare cunoscut??. Cartea. Cu paleta n-aveam probleme. M?? apropii ca s?? nu mor c??lcat de tren. E chiar cartea mea, cu coperta mov întunecat ?i cu scrisul acela din oase mobilizatoare, ââ??ÂAsupra cuvântului <<noroc>>ââ??Â. Omul ?ine cartea cu un deget între file ?i, dup?? ce porne?te trenul c??ruia i-a dat liber cu verde, deschide cartea ?i cite?te cu voce tare mergând agaliu spre biroul s??u din cl??direa g??rii. M??i, s?? fie! în mod sigur e vreun neam de-al lui Cotu?iu, care i-a dat cartea mea. Da` nu-i prea de tot? Dac?? acaparat de lectur?? face o gre?eal?? ?i din pricina unor biete propozi?ii scrise de mine se ciocnesc dou?? trenuri? Parc?? v??d ziarele. ââ??ÂEvenimentul zileiââ?? abandoneaz?? g??inile afrodisiace spre a tip??ri cu litere de-o ?chioap?? ââ??â?? era s?? zic de-un sector ââ??â?? ââ??ÂCatastrof?? feroviar?? la Beclean pe Some? din cauza lecturii pasionate ?i iresponsabile a impiegatului de mi?care literat?? necontrolat?? printre macazele ac?ionate automat.ââ?? [ââ??Â?]
Stând pe lespedea peronului sau chiar între linii nu-?i prea dai seama care-i sensul de mers: adic?? dincontro vine garnitura trenului înc??rcat?? cu capodopere ?i încotro se îndreapt?? garnitura viitorului vagââ??Â? Ce po?i vedea bine e doar un ?irag de vagoane ââ??â?? de reflectat la familia lexical?? vag, vagon, vagonet, vagin, vagabond ?i ce-o mai fiââ??Â? - hârbuite din care câte un glas r??gu?it, altul pi?ig??iat, altul peltic, unul col?os c?? fiecare a împins la vagoanele scrisului românesc, c?? nescare a tras ?ignalul de alarm??, c?? altul a azvârlit câte-o piatr?? în cu?eta de dormit, c?? nu ?tiu mai cine avea gând s?? sar?? din mersul trenului la urm??toarea curb?? ideologic??ââ??Â?
M?? ?i mir c?? nimeni nu s-a gândit la un muzeu al c??l??toriilor pe cefereul român, ca s?? ridice o gar?? cu ?ine, macaze, locomotive, vagoane, cu func?ionari ?i pasageri din cear??. Ar fi ?i singura gar?? curat?? din România!
Gara din Beclean e un loc în care în?elegi dintr-o repede ochire c?? lumea asta nu-i cât se vede pe fereastra unui vagon de c??l??toriââ??Â?
========================================
într-un octombrieââ??Â?
de Florentina Toni???
O gar?? poate semnifica plecarea.
Dac?? ai p??r??sit pentru totdeauna ceva, cum ar fi copil??ria sau prima dragoste.
O gar?? poate semnifica sosirea.
Marea ?i (im)posibila reîntoarcere. La copil??rie sau la prima dragoste.
Oricum ar fi, gara înseamn?? mi?care. Via???. Este minutul abia trecut, aruncat în inocen?a tr??irii. Sau drumul ve?nic înainte. [...]
Trenul urca rampa Iacobeni ââ??â?? Mestec??ni?<i></i>
Valea Bistri?ei Aurii<i></i>
Ce l??sam în urm??... linia spre Vatra Dornei! <i></i>
Repara?ii ?i moderniz??ri la drumul na?ional 17, Suceava - Cluj-Napoca<i></i>
Semnalul de intrare în Gara Mestec??ni?<i></i>
Ultima curb?? înainte de Mestec??ni?<i></i>
Coada trenului accelerat Timi?oara Nord - Ia?i în Mestec??ni?<i></i>
17:50<i></i>
Gara din Beclean sau DESPRE NOBILUL IUBIRII MELE!
de Sorin Gârjan
[...] A? putea chiar spune c?? spune c?? m-au însurat, nu babele, ci c??l??toriile. Prima întâlnire cu so?ia mea am programat-o nu în fa?a cofet??riei, a cinematografului sau ââ??Âlâng?? po?t??ââ?? (clasicele locuri de întâlnire ale iubi?ilor!), ci în gara Beclean. într-o diminea??? de iarn?? în care-am ââ??Âpicatââ?? ca un african în Siberia. Am plecat din Timi?oara pe o vreme prim??v??ratec?? ?i am ajuns în gara Beclean în pantofi ?i fulgarin pe un ger ?i o z??pad?? aproape de genunchi. Acesta era pre?ul ce se cerea pl??tit marelui premiu al iubirii. Gara Beclean mi-a d??ruit adev??rata iubire, o so?ie minunat??. Un ââ??ÂNobelââ?? aparte pentru un b??n???ean sosit cu ââ??Âvaporul de Sighetââ?? într-o gar?? celebr??, (pe) trecut?? prin poezii ?i prin cântece: Gara Beclean. Este gara în care, dac?? ai noroc, po?i prinde trenul vie?ii.
Eu aproape c?? am apucat scara de aur a ultimului vagon!
========================================
????â?nitoarea din gar??
de Alexandru Uiuiu
- Intersec?ia asta seam??n?? cu ?â?nitoarea din Beclean.
- Cum adic??? m-am ar??tat eu interesat.
- Nu ?tii de ?â?nitoarea din Beclean?! [...]
- Hai, zi despre ce-i vorba...
- P??i asta-i, c?? a?a ceva nu se prea poate povesti, trebuie v??zut. M?? rogââ??Â? e acolo, în gar??, pe peron, un bloc mare de beton, o chestie masiv??, puternic??, ai impresia c??-i cuiul cu care-i b??tut?? gara în p??mânt, ?i undeva, de la un cap??t, iese din blocul ??la de beton un ?âmburu? cam atâta ââ??â?? Anton î?i îndoi în sus jum??tatea degetului ar??t??tor, ar??tându-mi cum arat?? ?eava aceea -, din care ?â?ne?te ap?? pentru c??l??torii cu trenul, astfel încât, dac?? e?ti nebun de sete ?i sari din accelerat ca s?? ataci cu capul înainte ?â?nitoarea, dai cu fruntea de beton ?i mori, f??r?? s??-?i prind?? buzele uscate vreo pic??tur??. [...]
(Fragment din romanul ââ????Ridicarea în genunchiââ??Â, Editura Albatros, 1999. Titlul apar?ine editorului).
Belvedere a la Mestec??ni?<i></i>
Tunelul de la Mestec??ni?, firul Valea Putnei ââ??â?? Mestec??ni?<i></i>
Trenul ro?u intrând în tunelul Mestec??ni?<i></i>
Trenul ro?u ie?ind din tunelul Mestec??ni?<i></i>
Trenul Accelerat gonind spre Câmpulung Moldovenesc ?i mai departe<i></i>
Biserica ?i cimitirul unui sat risipit în Obcina Mestec??ni?<i></i>
18:00<i></i>
Dup?? ?aptezeci de ani
de Gavril Istrate
[...] Ce s-a putut întâmpla în Gara Beclean? Mi se pare c?? încep s?? în?eleg ceva. La Beclean, în gar??, m?? opream de cel pu?in 3-4 ori din anii 1933-1934, când am devenit student, ?i pân?? în decembrie 1938, când s-a dat în circula?ie linia Ilva Mic?? ââ??â?? Vatra Dornei.
în drumul meu spre Ia?i schimbam trenul de 6 ori. Mai întâi la Beclean, unde a?teptam un tren local, care m?? ducea pân?? în Prundul Bârg??ului, unde r??mâneam peste noapte. A doua zi, la orele 5 diminea?a, un tren forestier, un roiban care nu mai exist?? ast??zi decât în amintirea noastr??, a tinerilor de acum 70 de ani, m?? depunea la Dorni?oara, în mijlocul p??durii, de unde m?? lua în primire un personal care se oprea la Vatra Dornei. De aici mergeam cu un tren de Cern??u?i pân?? la D??rm??ne?ti, unde a?teptam pe cel care circula de la Cern??u?i la Bucure?ti, care m?? l??sa la Pa?cani, de unde cu un tren local ajungeam la Ia?i. [...]
========================================
îmi amintesc...
de Magdalena Vaida
[...] Râdem ca nebunii, suntem în deril. Aproape regret??m sosirea trenului ?i când, în fine, suntem a?eza?i pe bancheta îmbibat?? cu toate miasmele a zeci de trupuri, mai privim o dat?? peronul g??rii, sim?im cum ceva se destram??, ceva se pierde iremediabil, se risipe?te ca fumul indeciziilorââ??Â? între priviri ?i priviri, între cuvinte ?i cuvinte, r??mânem t??cu?i, fiecare a?ezat pe feliu?a sa de amintire.
Tot înainte, c??tre Câmpulung Moldovenesc<i></i>
Curbe ?i la drum, curbe ?i la calea ferat??<i></i>
L??sând Raiul în urm??... <i></i>
Cerul se înnorase brusc... <i></i>
Soarele reu?ind totu?i s?? ofere o binecuvântare c??l??torilorââ??Â?<i></i>
în apropiere de Câmpulung Moldovenesc<i></i>
întâlnire cu Trenul Personal Suceava - Ilva Mic?? tras de locomotiva electric?? EA-871<i></i>
