Stiri
- Autor subiect cristiCFR
- Dat? creare
catalin
Well-Known Member
Dan, aia din coada ( e un P 42 nr 181) e inca pe linie, intacta. Facea parte din garnitura, nu e adusa dupa. Aia din fata e jos, tavalita pe autostrada...
Sursa CNN
Sursa CNN
Inca
"România - pe harta transportului combinat din Europa!
Sambata, 10 februarie 2018, Ministerul Transporturilor impreuna cu CFR Marfa, CFR SA si CFR Calatori, au pus in circulatie un tren-proba de tip Ro-La pe relatia Terminal Curtici - Simeria - Petrosani - Craiova. Trenul incarcat cu 8 camioane a parcurs intreaga distanta in mai putin de 12 ore si a reprezentat un prim pas pentru implementarea acestui proiect, cu beneficii importante atat pentru transportatorii rutieri cat si pentru mediu.
Pe de alta parte, incepand din noiembrie 2017 de la bugetul de stat prin Administratia Fondului pentru Mediu au fost alocate sumele necesare pentru subventionarea acestui tip de transport.
Suntem increzatori in acest proiect care va pune România pe harta transportului combinat din Europa."
sursa - facebook Maria Magdalena Grigore
"România - pe harta transportului combinat din Europa!
Sambata, 10 februarie 2018, Ministerul Transporturilor impreuna cu CFR Marfa, CFR SA si CFR Calatori, au pus in circulatie un tren-proba de tip Ro-La pe relatia Terminal Curtici - Simeria - Petrosani - Craiova. Trenul incarcat cu 8 camioane a parcurs intreaga distanta in mai putin de 12 ore si a reprezentat un prim pas pentru implementarea acestui proiect, cu beneficii importante atat pentru transportatorii rutieri cat si pentru mediu.
Pe de alta parte, incepand din noiembrie 2017 de la bugetul de stat prin Administratia Fondului pentru Mediu au fost alocate sumele necesare pentru subventionarea acestui tip de transport.
Suntem increzatori in acest proiect care va pune România pe harta transportului combinat din Europa."
sursa - facebook Maria Magdalena Grigore
La asta sintem buni, adica la probe pe gratis.
Acum multi ani a circulat inca un tren RO-La de proba de la Bucuresti Progresul pina la Arad si a facut 10 ore. Autocamioanele au fost transportate gratuit si a fost un mare succes. Se pare insa ca cineva s-a speriat tare ca nu se mai toceste asfaltul de pe drumuri si o sa moara in mizerie, pentru ca a fost spus la vremea aia ca nu e viabila actiunea, si GATA. Acum mai fac un film de asta, horror pentru unii si iarasi GATA
Acum multi ani a circulat inca un tren RO-La de proba de la Bucuresti Progresul pina la Arad si a facut 10 ore. Autocamioanele au fost transportate gratuit si a fost un mare succes. Se pare insa ca cineva s-a speriat tare ca nu se mai toceste asfaltul de pe drumuri si o sa moara in mizerie, pentru ca a fost spus la vremea aia ca nu e viabila actiunea, si GATA. Acum mai fac un film de asta, horror pentru unii si iarasi GATA
Accident azi in Steiermark, imaginea este impresionanta.
http://www.zeit.de/gesellschaft/zeitgeschehen/2018-02/steiermark-zugunglueck-unfall-toter-verletzte
Vagonul deschis ca o cutie de conserve este un Avm(m)z 108.1 presurizat (Eurofima clasa 1) al DB AG. Dateaza din 1977, modernizat prima data intre 1986 si 1994 si a doua oara incepand cu 2012.
Accidentul, in care din pacate o persoana a decedat, ilustreaza bine problematica vagoanelor de calatori moderne dupa standardul UIC Z - o cutie extrem de rezistenta la torsiune, cu zone de deformare programata in capetele frontale, insa extrem de sensibila pe fetele laterale. Inutil de comentat privind un alt sistem constructiv, avand in vedere masa proprie a unui asemenea tip de vagon (40-45t) nu exista o alta solutie pentru moment.
Efectul s-a produs asupra cutiei vagonului in urma impactului cu un stalp de beton de forma de trunchi de piramida tipic ÖBB, nu cu rama Desiro ML (CityJet) vizibila.
http://www.zeit.de/gesellschaft/zeitgeschehen/2018-02/steiermark-zugunglueck-unfall-toter-verletzte
Vagonul deschis ca o cutie de conserve este un Avm(m)z 108.1 presurizat (Eurofima clasa 1) al DB AG. Dateaza din 1977, modernizat prima data intre 1986 si 1994 si a doua oara incepand cu 2012.
Accidentul, in care din pacate o persoana a decedat, ilustreaza bine problematica vagoanelor de calatori moderne dupa standardul UIC Z - o cutie extrem de rezistenta la torsiune, cu zone de deformare programata in capetele frontale, insa extrem de sensibila pe fetele laterale. Inutil de comentat privind un alt sistem constructiv, avand in vedere masa proprie a unui asemenea tip de vagon (40-45t) nu exista o alta solutie pentru moment.
Efectul s-a produs asupra cutiei vagonului in urma impactului cu un stalp de beton de forma de trunchi de piramida tipic ÖBB, nu cu rama Desiro ML (CityJet) vizibila.
Hurricane post_id=163737 time=1501087928 user_id=2054 a spus:Au ajuns in Curtici
Datorit? accesului masiv la noi vehicule din seria 4744 ?i 4746 în ultimele luni, primele antrenori motor electric din seria 4020 a venit pentru a remedia. este atins? limita kilometraj, masina cu motor în zona exterioar? a lucr?rii TS Jedlersdorf au fost colectate ?i a?teapt? cu ner?bdare un viitor foarte nesigur. În acela?i timp, cu toate acestea, au existat ?tiri, de?i cu un con?inut destul de nepl?cut: Deci, vehiculele 4020 211, 4020 213, 4020 222, 4020 224 226 ?i 4020 din România la companie au fost S.C. Ferotrans-T.F.I. S.R.L. vândute, care este deja cunoscut prin achizi?ionarea de locomotive electrice eliminate de ÖBB seria 1014th Ieri transferul vehiculelor cesionate a început ceea ce a condus prin Hegyeshalom în sta?ia de frontier? român? Curtici. Fotografia exist? dovezi care arat? trenul în timpul unei pauze de transport în sta?ia ungar? Cegled.
Durch den massiven Zugang an Neubaufahrzeugen der Reihe 4744 und 4746 während der letzten Monate, gelangten die ersten Elektrotriebwagen der Reihe 4020 zur Abstellung. Die Kilometerfrist erreicht, wurden die Triebwagen im Freigelände des TS Werk Jedlersdorf gesammelt und sahen einer höchst ungewissen Zukunft entgegen. Mittlerweile haben sich jedoch Neuigkeiten ergeben, wenngleich mit einem eher unerfreulichen Inhalt: So wurden die Fahrzeuge 4020 211, 4020 213, 4020 222, 4020 224 sowie 4020 226 an das rumänische Unternehmen S.C. Ferotrans-T.F.I. S.R.L. verkauft, welches bereits durch den Erwerb der ausgemusterten Elektrolokomotiven der ÖBB Reihe 1014 bekannt ist. Gestern wurde die Überstellung der veräusserten Fahrzeuge begonnen welche via Hegyeshalom in den rumänischen Grenzbahnhof Curtici führte. Die Belegaufnahme zeigt den Zugverband während einer Transportpause im ungarischen Bahnhof Cegled.
http://www.bahnnews-austria.at/forum/viewtopic.php?t=12407
La CET Holboca-Iasi
Se stie din ce data vor circula aceste automotoare Transcarpatic pe ruta Tmisoara Nord-Baia Mare?
Respect
Respect
Am inteles de prin presa locala ca de la 1Iunie. Sau 15. Nu mai sunt sigur si nu mai gasesc articolul. Aia oricum au vazut ca e ceva cu Transcarparic si s-au repezit sa scrie ca vor fi garnituri cu vagoane cuseta, asa cum au vazut ei probabil la Arad-Bucuresti. Na, ca jurnalistii din zona-preocupati mai mult sa pupe autoritatile locale. Vai de steaua lor!
Adio calea ferata Harman - Intorsura Buzaului! 
https://www.facebook.com/severeweatherEU/videos/2262844923938596/
https://www.facebook.com/severeweatherEU/videos/2262844923938596/
- 25 Mai 2007
- 1.858
- 227
- WEBSITE
- http://r161trains.wordpress.com/
- YAHOO
- radu161
- LOCATION
- Bucuresti/Arad
catalin
Well-Known Member
Undeva la inceputul anilor 2000, 230-ul asta era activ si remorca garnitura Moldovita. Undeva aveam si niste poze, la care trebuie sa ma uit bine pentru ca nu are nici-o legatura masina de atunci cu epava cheala de azi.
Vestea cu adevarat trista este cea de la Brasov. Cred ca fiecare din noi realizeaza ca acesta este sfarsitul unei linii care candva a fost gandita sa traverseze Carpatii, sa fie electrificata....si pe care nu am reusit niciodata sa o mai terminam.
Vestea cu adevarat trista este cea de la Brasov. Cred ca fiecare din noi realizeaza ca acesta este sfarsitul unei linii care candva a fost gandita sa traverseze Carpatii, sa fie electrificata....si pe care nu am reusit niciodata sa o mai terminam.
Da, asa e. Partea ciudata a dezvoltarii tarii dupa Al II-lea Razboi Mondial e ca nu s-a facut o legatura Boutari-Sarmisegetuza si Intorsura Buzaului -Nehoiasu. Nu mai stiu daca erau pe undeva prin cincinalele de dupa 1990 ceva proiecte avind in vedere ca multe investitii fusesera deja terminate.
pe alte forumuri am vazut ca podul de la Budila a cazut in totalitate deoarece partile ramase nu au mai avut pe ce sa se sprijine.
pe alte forumuri am vazut ca podul de la Budila a cazut in totalitate deoarece partile ramase nu au mai avut pe ce sa se sprijine.
- 11 Iulie 2012
- 186
- 49
- LOCATION
- Iasi
- 11 Iulie 2012
- 186
- 49
- LOCATION
- Iasi
Primul tren RO-LA, înc?rcat cu tiruri în tranzit, a plecat miercuri noapte din Gara Dorne?ti spre Bulgaria
Primul tren de marf? înc?rcat cu 20 de tiruri a plecat dup? miezul nop?ii de miercuri spre joi, din Gara Dorne?ti, spre punctul terminus din localitatea Ruse din Bulgaria. Transportul face parte din cadrul unui proiect ini?iat de CFR Marf?, derularea acestui tip ecologic de transport fiind subven?ionat? de Uniunea European? prin intermediul Ministerului Mediului din România. Efectuarea unor asemenea transporturi pe culoarul care leag? nordul ??rii de Bulgaria se vrea o permanen?? în viitor, fiind vorba de un transport ecologic, cu avantaje însemnate pentru transportatori ?i beneficiarii lor.
RO-LA, tiruri înc?rcate pe vagoane de marf?
RO-LA înseamn? tiruri înc?rcate pe vagoane de marf?, un sistem creat în occident pentru a descongestiona c?ile rutiere de aglomer?ri. CFR Marf? SA, care va organiza acest tip de transport în România, are aceste vagoane în dotare în urma unei investi?ii costisitoare f?cute în urm? cu circa 14 ani. Dup? sus?inerea acestui proiect la Uniunea European?, exist? în acest moment sprijinul comunit??ii pentru derularea acestui tip de transport, el fiind subven?ionat prin intermediul Ministerului Mediului din cadrul Guvernului României.
Pentru demararea acestui tip de transport, conducerea CFR Marf? a ales culoarul magistralei 500, care traverseaz? România de la nord la sud, în încercarea de a descongestiona traficul greu de pe drumul european 85, care face leg?tura între Siret ?i Giurgiu. Pe garnitura de 20 de vagoane special construite este urcat acela?i num?r de tiruri, care sunt transportate pe calea ferat? pân? la Ruse, în Bulgaria, pentru a tranzita întreg teritoriul României. Fiind vorba de un transport ecologic, efectuat pe calea ferat? cu trac?iune electric?, acest proiect este sus?inut ?i subven?ionat de Comunitatea European? prin intermediul Agen?iei de Mediu din România. Aceste subven?ii sunt aprobate de Uniunea European? ?i primite de la statul român, astfel încât din costul unui astfel de transport subven?ia primit? de CFR Marf? din partea statului este de 60%.
Avantaje pentru ambele p?r?i implicate în acest tip de transport
Prin acest tip de transport, firmele de transport rutier scurteaz? durata de tranzitare a României, având în vedere c? ?oferii de tir trebuie s? conduc? un num?r de ore, dup? care au nevoie obligatoriu de odihn?. Prin practicarea acestui tip de transport pe calea ferat?, CFR Marf? pune la dispozi?ie ?i vagoane cu?et? special amenajate, unde ?oferii se pod odihni ?i pot relua drumul odihni?i a doua zi din Bulgaria. A?adar, la cele 20 de vagoane pe care sunt preluate tirurile sunt ata?ate dou? vagoane amenajate confortabil cu cu?ete ?i locuri pentru luat masa, unde ?oferii î?i petrec timpul pe parcursul c?l?toriei.
Fiind un coridor lung, de circa 550 de km, la aceast? or? a fost identificat? de c?tre conducerea CFR Marf? ca fiind cea mai rentabil? rut? pentru efectuarea unui astfel de transport, urm?torul coridor identificat pentru practicarea unui astfel de transport fiind între Giurgiu ?i Curtici. Un alt avantaj important al acestui tip de transport îl constituie poluarea redus? a transportului electric pe calea ferat?, fiind considerat cel mai nepoluant tip de transport. Tocmai acest lucru a fost încurajat de reprezentan?ii Uniunii Europene, prin compensarea a 60% din costurile organiz?rii transportului. Avantajele sunt importante ?i pentru beneficiarii acestui tip de transport, firmele de transport rutier economisind contravaloarea motorinei tirului, a rovinietei pe teritoriul românesc, ?i elimin? uzura pentru kilometrii nerula?i. De asemenea, tirurile care acceseaz? sistemul de transport RO-LA vor avea culoar diferit de trecere în vam?, pentru o deplasare mai rapid? în punctele de frontier?.
Plecarea trenurilor RO-LA se va face în curând din Gara Siret
Pentru o îmbarcare dintr-un punct cât mai apropiat de ie?irea din Vama Siret, reprezentan?ii CFR Marf? împreun? cu colegii lor de la CFR Infrastructur? s-au gândit la reabilitarea ?i reactivarea liniei de cale ferat? Dorne?ti-Siret, fiind începute ?i lucr?rile de amenajare în fosta gar?. Iordan Vintil?, director la Sucursala Moldova a CFR Marf?, ne-a declarat: ”Acum se face amenajarea terminalului de înc?rcare în Gara Siret, de unde inten?ion?m s? plece aceste trenuri în scurt timp. Practic, dup? parcurgerea a numai 2 km de la ie?irea din Vama Siret, camioanele vor fi îmbarcate în cadrul acestei platforme ?i vor tranzita ?ara spre Bulgaria. Avem un parc de astfel de vagoane specializate de 160 de buc??i. În func?ie de conlucrarea cu firmele de transport rutier ?i în func?ie de cererile acestora, în viitor sper?m ca aceste transporturi s? fie organizate zilnic sau ritmic. În aceast? ac?iune sunt mai mul?i implica?i, respectiv CFR Marf?, care asigur? c?r?u?ia, o firm? cu care noi colabor?m, Rofersped SA, care asigur? partea comercial?, tarifarea transportului ?i alte servicii colaterale.”
Din cele 160 de vagoane achizi?ionate în timpul ministrului Miron Mitrea, o parte au fost reactivate, dup? cum ne-a relatat Niculai Bosancu, consilier al directorului general al CFR Marf?: ”Aceste vagoanele au fost reparate cu câ?iva ani în urm?, fiind activate atunci 44 de vagoane din 160 la sec?ia IRV din Curtici. Dac? proiectul merge bine, o s? continu?m s? le face ?i pe celelalte apte circula?iei, f?când mai multe perechi de trenuri care s? ruleze cât mai des.”
Costul de transport al unui tir pe acest sistem de vagoane de marf? pân? în Bulgaria, pe o distan?? de circa 560 de km, ar fi de circa 300 de euro, avantajos având în vedere c? doar contravaloarea motorinei pentru un asemenea drum ar fi de circa 150 de euro. Trenul RO-LA a plecat în jurul orei 00.38, având or? de ajungere la Ruse ora 16.00, deci dup? circa 16 ore.
Voicu Marinic?, directorul general al CFR Marf?, este încrez?tor în derularea acestui proiect: ”Sunt convins c? va fi un succes, pentru c? sunt ?i alte ??ri din Europa care practic? acest tip de transport. În România suntem singurul operator care avem astfel de vagoane în dotare, iar ieri am semnat contractul de compensare cu Administra?ia Fondului de Mediu, conform c?ruia CFR Marf? prime?te subven?ia de 60% din contravaloarea transportului prestat. Noi trebuie s? convingem firmele de?in?toare de astfel de autovehicule de avantajele acestui sistem ?i ele sunt suficiente astfel încât s? le conving?.”
https://www.monitorulsv.ro/Local/2018-07-27/Primul-tren-RO-LA-incarcat-cu-tiruri-in-tranzit-a-plecat-miercuri-noapte-din-Gara-Dornesti-spre-Bulgaria
Primul tren de marf? înc?rcat cu 20 de tiruri a plecat dup? miezul nop?ii de miercuri spre joi, din Gara Dorne?ti, spre punctul terminus din localitatea Ruse din Bulgaria. Transportul face parte din cadrul unui proiect ini?iat de CFR Marf?, derularea acestui tip ecologic de transport fiind subven?ionat? de Uniunea European? prin intermediul Ministerului Mediului din România. Efectuarea unor asemenea transporturi pe culoarul care leag? nordul ??rii de Bulgaria se vrea o permanen?? în viitor, fiind vorba de un transport ecologic, cu avantaje însemnate pentru transportatori ?i beneficiarii lor.
RO-LA, tiruri înc?rcate pe vagoane de marf?
RO-LA înseamn? tiruri înc?rcate pe vagoane de marf?, un sistem creat în occident pentru a descongestiona c?ile rutiere de aglomer?ri. CFR Marf? SA, care va organiza acest tip de transport în România, are aceste vagoane în dotare în urma unei investi?ii costisitoare f?cute în urm? cu circa 14 ani. Dup? sus?inerea acestui proiect la Uniunea European?, exist? în acest moment sprijinul comunit??ii pentru derularea acestui tip de transport, el fiind subven?ionat prin intermediul Ministerului Mediului din cadrul Guvernului României.
Pentru demararea acestui tip de transport, conducerea CFR Marf? a ales culoarul magistralei 500, care traverseaz? România de la nord la sud, în încercarea de a descongestiona traficul greu de pe drumul european 85, care face leg?tura între Siret ?i Giurgiu. Pe garnitura de 20 de vagoane special construite este urcat acela?i num?r de tiruri, care sunt transportate pe calea ferat? pân? la Ruse, în Bulgaria, pentru a tranzita întreg teritoriul României. Fiind vorba de un transport ecologic, efectuat pe calea ferat? cu trac?iune electric?, acest proiect este sus?inut ?i subven?ionat de Comunitatea European? prin intermediul Agen?iei de Mediu din România. Aceste subven?ii sunt aprobate de Uniunea European? ?i primite de la statul român, astfel încât din costul unui astfel de transport subven?ia primit? de CFR Marf? din partea statului este de 60%.
Avantaje pentru ambele p?r?i implicate în acest tip de transport
Prin acest tip de transport, firmele de transport rutier scurteaz? durata de tranzitare a României, având în vedere c? ?oferii de tir trebuie s? conduc? un num?r de ore, dup? care au nevoie obligatoriu de odihn?. Prin practicarea acestui tip de transport pe calea ferat?, CFR Marf? pune la dispozi?ie ?i vagoane cu?et? special amenajate, unde ?oferii se pod odihni ?i pot relua drumul odihni?i a doua zi din Bulgaria. A?adar, la cele 20 de vagoane pe care sunt preluate tirurile sunt ata?ate dou? vagoane amenajate confortabil cu cu?ete ?i locuri pentru luat masa, unde ?oferii î?i petrec timpul pe parcursul c?l?toriei.
Fiind un coridor lung, de circa 550 de km, la aceast? or? a fost identificat? de c?tre conducerea CFR Marf? ca fiind cea mai rentabil? rut? pentru efectuarea unui astfel de transport, urm?torul coridor identificat pentru practicarea unui astfel de transport fiind între Giurgiu ?i Curtici. Un alt avantaj important al acestui tip de transport îl constituie poluarea redus? a transportului electric pe calea ferat?, fiind considerat cel mai nepoluant tip de transport. Tocmai acest lucru a fost încurajat de reprezentan?ii Uniunii Europene, prin compensarea a 60% din costurile organiz?rii transportului. Avantajele sunt importante ?i pentru beneficiarii acestui tip de transport, firmele de transport rutier economisind contravaloarea motorinei tirului, a rovinietei pe teritoriul românesc, ?i elimin? uzura pentru kilometrii nerula?i. De asemenea, tirurile care acceseaz? sistemul de transport RO-LA vor avea culoar diferit de trecere în vam?, pentru o deplasare mai rapid? în punctele de frontier?.
Plecarea trenurilor RO-LA se va face în curând din Gara Siret
Pentru o îmbarcare dintr-un punct cât mai apropiat de ie?irea din Vama Siret, reprezentan?ii CFR Marf? împreun? cu colegii lor de la CFR Infrastructur? s-au gândit la reabilitarea ?i reactivarea liniei de cale ferat? Dorne?ti-Siret, fiind începute ?i lucr?rile de amenajare în fosta gar?. Iordan Vintil?, director la Sucursala Moldova a CFR Marf?, ne-a declarat: ”Acum se face amenajarea terminalului de înc?rcare în Gara Siret, de unde inten?ion?m s? plece aceste trenuri în scurt timp. Practic, dup? parcurgerea a numai 2 km de la ie?irea din Vama Siret, camioanele vor fi îmbarcate în cadrul acestei platforme ?i vor tranzita ?ara spre Bulgaria. Avem un parc de astfel de vagoane specializate de 160 de buc??i. În func?ie de conlucrarea cu firmele de transport rutier ?i în func?ie de cererile acestora, în viitor sper?m ca aceste transporturi s? fie organizate zilnic sau ritmic. În aceast? ac?iune sunt mai mul?i implica?i, respectiv CFR Marf?, care asigur? c?r?u?ia, o firm? cu care noi colabor?m, Rofersped SA, care asigur? partea comercial?, tarifarea transportului ?i alte servicii colaterale.”
Din cele 160 de vagoane achizi?ionate în timpul ministrului Miron Mitrea, o parte au fost reactivate, dup? cum ne-a relatat Niculai Bosancu, consilier al directorului general al CFR Marf?: ”Aceste vagoanele au fost reparate cu câ?iva ani în urm?, fiind activate atunci 44 de vagoane din 160 la sec?ia IRV din Curtici. Dac? proiectul merge bine, o s? continu?m s? le face ?i pe celelalte apte circula?iei, f?când mai multe perechi de trenuri care s? ruleze cât mai des.”
Costul de transport al unui tir pe acest sistem de vagoane de marf? pân? în Bulgaria, pe o distan?? de circa 560 de km, ar fi de circa 300 de euro, avantajos având în vedere c? doar contravaloarea motorinei pentru un asemenea drum ar fi de circa 150 de euro. Trenul RO-LA a plecat în jurul orei 00.38, având or? de ajungere la Ruse ora 16.00, deci dup? circa 16 ore.
Voicu Marinic?, directorul general al CFR Marf?, este încrez?tor în derularea acestui proiect: ”Sunt convins c? va fi un succes, pentru c? sunt ?i alte ??ri din Europa care practic? acest tip de transport. În România suntem singurul operator care avem astfel de vagoane în dotare, iar ieri am semnat contractul de compensare cu Administra?ia Fondului de Mediu, conform c?ruia CFR Marf? prime?te subven?ia de 60% din contravaloarea transportului prestat. Noi trebuie s? convingem firmele de?in?toare de astfel de autovehicule de avantajele acestui sistem ?i ele sunt suficiente astfel încât s? le conving?.”
https://www.monitorulsv.ro/Local/2018-07-27/Primul-tren-RO-LA-incarcat-cu-tiruri-in-tranzit-a-plecat-miercuri-noapte-din-Gara-Dornesti-spre-Bulgaria