Remiza Jiblea (Calimanesti)

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
multam!
in poza urmatoare, tot de pe Modelism Feroviar se vad mai bine sinele (in josul paginii)

http://3.bp.blogspot.com/_XmjJQjDq95Y/R-LgGdVFLrI/AAAAAAAAAeM/8HR7TngJRKQ/s1600-h/Modelism_Feroviar_Statia_Jilea_detaliu+remiza+7.jpg
 
cateva aspecte din decursul lucrarilor la ferme

debitarea sipcilor de pin si fixarea acestora pe o schita de ghidaj



debitarea diferitelor piese de styrene



pentru taiere am folosit un bisturiu cu lama nr. 23, o lama cu taisul rotund.de ce?acelasi tip de tais este utilizat si la bucatarie , la taierea legumelor, cu o miscare de balansare a cutitului de-a lungul taisului.acelasi lucru se intampla si cu bisturiul respectiv, piesele rezultate raman langa tais, fara a sari in diferite directii , rezultand pierderea acestora sau lungi momente de cautare si blesteme :p
incercati lucrul acesta cu o lama dreapta si piese mici :twisted:

aplicarea pieselor pe "grinzile" fermei

 
dupa ce se fixeaza din nou pe schita ghidaj, se aplica profilele I si cele rotunde.sub profilele I am pus bucati de styrene de 1 mm ca distantiere



cateva ore de uscare si se aplica "sarmele" galvanizate, lipite cu cianoacrilat



se lipesc triunghiurile la imbinari, firul pe mijloc si rezultatul

 
dupa vopsire...piesele din fier le-am dat cu "grund" (maro acrilic) :p iar lemnului i-am aplicat "tratamentul regesc", despre care vorbea catalin pe una din paginile anterioare, "ulei ars" (negru acrilic)


 
Salut Cosmineeee, te-ai mai uitat in oglinda dimineata in ultima vreme, esti sigur ca n-ai ochii oblici si pielea galbena? Am auzit ca asta e ultima modalitate subversiva a Chinei de a pune stapanire pe intreaga lume, ne inlocuiesc cu chinezi in timpul somnului! :D

Imi place ce iese, astept cu interes sa vad jucaria terminata. Nu in ultimul rand, apreciez in mod deosebit acel T3 pe care l-ai amplasat acolo in depou. La mai mare si la mai multe! ;-)
 
Multam frumos!

Dorin


T3-ul acela este febletea mea, tare imi este ciuda ca la CFR nu au fost cu sutele,ca sa imi fac o flota zdravana :p

Oglinda inca nu s-a spart,nu m-am galbejit, insa evit orezul pe cat posibil :twisted:
Am o saptamana de conced??´ si profit la maxim.adica 2-3 ore pe zi de munca si ma minunez si eu ca am terminat 6 ferme asa repede.

Razvan,

si eu ma tot gandesc la treaba asta, imi pare rau sa ascund fermele :roll:
 
Salut din nou Cosmin,

T3-uri la CFR n-au fost cu sutele insa am vazut o poza cu un T3 pe linia forturilor din Bucuresti purtand "in fals" o placa de nume "CALMATUIU". Explicatia nu exista pentru moment dar se pare ca in momentul respectiv, locomotiva forturilor cu acest nume (si care nu era T3) era stricata asa ca au inlocuit-o cu o locomotiva de imprumut, acest T3 luat de cine stie unde.

De asemenea, la CFPV se pare ca a existat un T3 iar pe la inceputul anilor '60 inca mai exista un T3 pe la Ploiesti prin zona depozitelor. Nu stiu daca era acelasi sau erau mai multe T3-uri diferite, totusi este clar ca a existat cel putin un T3 in Romania. Asadar, poti sa-i pui o placa cu "Calmatuiu" si nu vei gresi! :D
 
in Istoricul lui dl. Serban se face referire la un nr. de 3 T3-uri la CFPV...(alt subiect la care imi lucesc ochii :D)

o discutie in care catalin lamurea oarecum treaba cu "Calmatuiul" ...si poza respectiva


http://caiferate.21.forumer.com/viewtopic.php?t=723&postdays=0&postorder=asc&start=150
 
deoarece am intrat iarasi in pana de materiale si astept "intariri", vreau totusi sa ma lamuresc despre tipul pardoselii initiale la Jiblea. (vreau sa termin intai baza remizei pentru a putea lucra in voie la acoperis)
deci, poate cineva sa imi confirme acest fapt?piatra, ca la remiza Calafat? (poza de pe Modelism Feroviar)
sau s-a folosit beton de la inceput?desi mi se pare putin plauzibil in acei ani ai secolului XIX...
 
Salut Cosmin,

Nu stiu cu precizie ce pardoseala initiala avea remiza Calafat, insa nu fa greseala sa crezi ca o simpla pardoseala din sapa din ciment sclivisit este tot una cu betonul armat.

Betonul armat, adica avand in structura bare din metal, a inceput sa fie folosit in mod sistematic in Europa abia cu incepere de la 1900.

Dar betonul in sine este cunoscut de pe vremea romanilor, mai multe structuri de-ale lor din beton fiind in picioare si azi. Una dintre cele mai celebre este templul denumit Panteon de la Roma. Eu tin minte copil fiind ca treceam pe langa bolta prabusita a unui pod roman pe drumul dinspre Hateg spre Petrosani. Soseaua era de fapt vechiul drum roman. Atat de buni erau inginerii romani, incat drumul lor a fost folosit 2000 de ani si inca este in picioare. Acum a fost asfaltat, s-a facut un nou pod alaturi de cel roman, pentru a pastra intacte vestigiile arheologice, iar drumul e in continuare folosit...

Deci beton se foloseste de o gramada de vreme. Mai mult decat atat, pentru constructia farului de la Eddystone (1756) inginerul englez John Smeaton a studiat betonul roman si a adaugat ingredientele lipsa re-inventand practic betonul hidraulic a carui formula se pierduse dupa antichitate. Este un beton care face priza si sub apa. Romanii il foloseau la cisterne si alte constructii hidraulice. Constructia tuturor marilor ecluze ale secolului al XIX-lea n-ar fi fost posibila fara folosirea acestui tip de beton.

La noi in tara, pentru constructia forturilor Bucurestiului incepute in 1884 s-a folosit in mod extensiv beton, care nu este beton ARMAT in intelesul clasic al cuvantului, adica nu are armatura de metal in el, cu toate ca ocazional s-au folosit sine de metal introduse in structura in unele locuri.

Deci pe la 1890 e perfect posibil ca remiza Jiblea sa fi avut o pardoseala din ciment sclivisit, care sa stea peste o infrastructura din piatra compactata, desi e posibil si sa fi avut direct o pardoseala din piatra (asa cum arata poza ta). Nu cred ca mergeau mai departe sa puna intr-un asemenea spatiu tehnic pardoseala din clincher ceramic (cum era in Gara de Nord de exemplu) fiindca ar fi fost extrem de scump si nu se justifica economic.
 
Cosmin: baza era din piatra, foarte bine tasata peste care exista o sapa de ciment. Nu ma intreba de care pentru ca nu am cunostinte in domeniu. Stratul de ciment avea cam 10 cm grosime.
 
In asteptarea materialelor necesare pentru baza remizei, lucrarile continua la structura acoperisului ,dinspre margini catre interior.
Materiale folosite: baghete de pin si balsa de 2x2 mm



si o imagine de ansamblu (scuzati "taietura" din remiza in stanga,obiectivul fix folosit nu mi-a permis sa incadrez toata constructia :oops: )

 
Jupane, arata excelent! Ai reconstituit tot sistemul constructiv! Acu' sa te vad, ce-o sa faci cand va trebui sa acoperi toata frumusetea asta de structura cu acoperis? Ai putea sa faci acoperisul lipsa, niste schele si o echipa de muncitori la inaltime, lucrand la asezarea acoperisului... :roll:
 
Multam pentru aprecieri!
Pai ce sa-i fac?Acelasi lucru ca la magazia Merisasani.Acoperisul il fac amovibil...zic eu :roll:
Chiar daca o sa fie ascuns, stiu ce este sub el. :) Multe ore de munca relaxanta (dupa stressul unei zile de munca, chiar este un relax :| )
 
Ar mai fi o solutie, zic eu: o minicamera web permanent pornita care sa afiseze langa diorama ce se intampla inauntru? Sau niste poze puse langa diorama? Asta daca ideea lui Victorian nu ti se pare buna...
 
Trebuie s? te autentifici sau s? te înregistrezi pentru a r?spunde aici.
Sus Jos
Back