ciudat...presupunem ca se demonteaza o piesa mai grea si trebuie transportata pana in atelier.se pune pe un carucior si se impinge pana acolo...lucru mai greu fara un podet intre sine.
Remiza Jiblea (Calimanesti)
- Autor subiect cosmin78
- Dat? creare
catalin
Well-Known Member
Asa se si facea. Piesa era demontata si transportata pe un carut sau cu spatele. Nimic altceva, nimic foarte tehnic dupa standardele de azi. Nu uita ca in aceste remize incarcarea locomotivelor cu tone de carbune se facea cu cosul de nuiele si o rampa de lemn pana la aparitia elevatoarelor in anii '30. Multa munca fizica si mult efort. Atentie, vorbim aici de Jiblea, Ciulnita, Dorohoi, Suceava, Pitesti, etc... remize unde se efectuau inspectii si revizii minore. Reparatiile capitale se executau in ateliere dedicate, dotate cu alte utilaje...
in fotografie se vede clar, sub usa din stanga, pardoseala la nivelul sinei.cred ca aici era o zona unde sina este ingropata.
Cosmin,
Cred ca initial era asa cum zice Catalin, cu sina deasupra nivelului pardoselii.
Desi probabil ca nu e neaparat cel mai bun exemplu, s-a intamplat sa dau peste poza asta formidabila unde se vede clar: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e9/A._D._Reiser_-_Vue_exterieure_des_ateliers_%C3%A0_Frate%C5%9Fti.jpg
Atelierul Fratesti al caii ferate militare Fratesti-Zimnicea, 1877.
De aici: http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Romanian_War_of_Independence
Albumul lui Reiser nu este complet necunoscut (poze din el apar "Istoricul tractiunii feroviare in Romania", autori Ilie Popescu, Serban Lacriteanu) insa in mod cert pozele merita studiate. Avem pe cineva pasionat de Far West?
Cred ca initial era asa cum zice Catalin, cu sina deasupra nivelului pardoselii.
Desi probabil ca nu e neaparat cel mai bun exemplu, s-a intamplat sa dau peste poza asta formidabila unde se vede clar: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e9/A._D._Reiser_-_Vue_exterieure_des_ateliers_%C3%A0_Frate%C5%9Fti.jpg
Atelierul Fratesti al caii ferate militare Fratesti-Zimnicea, 1877.
De aici: http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Romanian_War_of_Independence
Albumul lui Reiser nu este complet necunoscut (poze din el apar "Istoricul tractiunii feroviare in Romania", autori Ilie Popescu, Serban Lacriteanu) insa in mod cert pozele merita studiate. Avem pe cineva pasionat de Far West?
corect, sina peste pardoseala.insa mi se pare neverosimila lipsa unui podet intre linii (lemn sau beton la nivelul ciupercii).
postamentul de beton exista, clar nu a fost de la inceput, deci sunt 2 optiuni, beton si traverse.
ce incerc sa determin este, daca pot folosi sina asezata pe postament de beton in epocile III-IV ( traversa ca suport, la HO implica muuulta munca si costuri) si ce tip de pardoseala era utilizat, beton, dale de ciment.Dupa spusele lui Catalin, in celelalte remize sina este peste pardoseala, deci traversa ingropata... la remiza Jiblea, in poza de mai sus, de ce apare pardoseala sub usa, la acelasi nivel cu sina?existenta unui astfel de podet este cea mai plauzibila explicatie, chiar daca a fost turnat mai tarziu, asta putea sa se intample de la inceputuri pana inainte de dezactivarea remizei.
postamentul de beton exista, clar nu a fost de la inceput, deci sunt 2 optiuni, beton si traverse.
ce incerc sa determin este, daca pot folosi sina asezata pe postament de beton in epocile III-IV ( traversa ca suport, la HO implica muuulta munca si costuri) si ce tip de pardoseala era utilizat, beton, dale de ciment.Dupa spusele lui Catalin, in celelalte remize sina este peste pardoseala, deci traversa ingropata... la remiza Jiblea, in poza de mai sus, de ce apare pardoseala sub usa, la acelasi nivel cu sina?existenta unui astfel de podet este cea mai plauzibila explicatie, chiar daca a fost turnat mai tarziu, asta putea sa se intample de la inceputuri pana inainte de dezactivarea remizei.
catalin
Well-Known Member
Cosmin, particularitati constructive sa tot fi fost. Spre exemplu remiza de la Raul Vadului nu are acele sine indoite la capat ca cea de la Jiblea (probabil avea ceva opritori pe sine). Nu stiu daca exista o reteta generala dupa care sa faci o remiza, mai ales in epoca 3-4 cand aveau deja multi ani in exploatare.
Uite cateva imagini si de la Curtea de Arges, remiza transformata acum ceva ani in depozit privat. Este sora celei de la Calafat si construita in aceiasi perioada cu cea de la Jiblea. Poate te ajuta in demersul tau. Se vede interiorul remizei inainte de a fi distrus. Se poate observa foarte bine canalul de vizitare cu scari la ambele capete, se vede sapa dintre canale, traversele de lemn care sustin sina. Pozele sunt luate in 2005 si remiza gazduise pana atunci tractiunea diesel facuta cu DA-uri.
Uite cateva imagini si de la Curtea de Arges, remiza transformata acum ceva ani in depozit privat. Este sora celei de la Calafat si construita in aceiasi perioada cu cea de la Jiblea. Poate te ajuta in demersul tau. Se vede interiorul remizei inainte de a fi distrus. Se poate observa foarte bine canalul de vizitare cu scari la ambele capete, se vede sapa dintre canale, traversele de lemn care sustin sina. Pozele sunt luate in 2005 si remiza gazduise pana atunci tractiunea diesel facuta cu DA-uri.
catalin
Well-Known Member
Si sa nu uit Cosmin,
ai mai jos sectiune plan remiza Focsani (din aceiasi poveste cu Calafatul), plan intocmit dupa ww2. Stiu ca nu e super-calitate, a fost salvat prin fotografiere de un pasionat acum ceva vreme.
Se vede clar ciuperca sinei, peste pardoseala. Exista si restul de planuri, parte din ele minunat prelucrate pentru mine de Victorian (inca o data multumesc) si le pot posta in masura in care consideri ca te ajuta cu ceva in proiectul tau.
ai mai jos sectiune plan remiza Focsani (din aceiasi poveste cu Calafatul), plan intocmit dupa ww2. Stiu ca nu e super-calitate, a fost salvat prin fotografiere de un pasionat acum ceva vreme.
Se vede clar ciuperca sinei, peste pardoseala. Exista si restul de planuri, parte din ele minunat prelucrate pentru mine de Victorian (inca o data multumesc) si le pot posta in masura in care consideri ca te ajuta cu ceva in proiectul tau.
Da, cunosc schita, postata de tine la alt subiect.Le cunosc si pe cele prelucrate de Victorian 
si m-am uitat peste ele.
Partial, m-am lamurit.Nivelul pardoselii va fi sub sina, voi folosi postamentul de beton.Cat despre de beton podul dintre sine, la intrarea in remiza, inca ramane sub semnul intrebarii, cand, cum a fost adaugat.In poze este vizibil sub usa, insa nimic mai mult.
si m-am uitat peste ele.Partial, m-am lamurit.Nivelul pardoselii va fi sub sina, voi folosi postamentul de beton.Cat despre de beton podul dintre sine, la intrarea in remiza, inca ramane sub semnul intrebarii, cand, cum a fost adaugat.In poze este vizibil sub usa, insa nimic mai mult.
Am terminat capriorii la extremitatile acoperisului.Partea din mijloc o voi monta mai tarziu,pe moment trec la baza remizai.
Intrebare: cate godinuri (sobe de incalzit) ar fi existat in remiza Jiblea?
in poza lui catalin se vede intre linii o astfel de soba
http://i574.photobucket.com/albums/ss187/c_claus/diverse/DSCF2443.jpg
in poza lui catalin se vede intre linii o astfel de soba
http://i574.photobucket.com/albums/ss187/c_claus/diverse/DSCF2443.jpg
Asta inseamna cate un cos pentru fiecare. :roll:
La remiza Suceava sau la Dorohoi, vad un singur cos, in afara de "hote".Ori este o singura soba, ori sunt mai multe si burlanele acestora converg intr-unul singur (putin plauzibil).
Am inceput sa lucrez la baza.am facut un sablon cu amprenta cladirii si a canalelor dupa care am taiat, in placaj, gaurile pentru canale.
La remiza Suceava sau la Dorohoi, vad un singur cos, in afara de "hote".Ori este o singura soba, ori sunt mai multe si burlanele acestora converg intr-unul singur (putin plauzibil).
Am inceput sa lucrez la baza.am facut un sablon cu amprenta cladirii si a canalelor dupa care am taiat, in placaj, gaurile pentru canale.
- 3 Septembrie 2016
- 6.938
- 5
- LOCATION
- Bucuresti
cosmin78 a spus:
Ce este racordata la un cos de fum din caramida.
Cred ca are 2 m inaltime, sau chiar mai mult, daca ieie in considerare ca trebuie circulat pe sub tevile dintre linii fara sa te apleci.
Daca te ajuta aceste poze facute in depoul de automotoare Arad:
Asa cum se vede sobele sunt in spate si din cate tin minte un canal era incadrat de 2 sobe. In ultima poza soba nu mai exista dar a ramas baza din beton.
Daca te apucai mai devreme de sobe ma duceam zilele trecute in depou si masuram o soba.
Asa cum se vede sobele sunt in spate si din cate tin minte un canal era incadrat de 2 sobe. In ultima poza soba nu mai exista dar a ramas baza din beton.
Daca te apucai mai devreme de sobe ma duceam zilele trecute in depou si masuram o soba.
Multumesc Florin!
Desi in depoul de la Arad ar fi fost cel putin 3? sobe de incalzit, cred ca la Jiblea, precum Suceava si Dorohoi, a fost doar unul, cel putin asa vad in poze, un singur cos subtire, pentru godin.
Eu am aproximat inaltimea godinului la 2 m, impreuna cu postamentul, la vreo 2,20m.Insa cred ca inaltimile au fost variabile, desi reduse la scara, diferentele intre unul de 2 m si unul de 1,7 m nu sunt prea mari, 2-3 mm.
P.S. Schita de mai sus este pentru un godin cu 4 virole, precum cel din poza lui catalin.Cele din pozele lui Gam3 au 5 virole, insa inaltimea si diametrul sunt aceleasi.
Desi in depoul de la Arad ar fi fost cel putin 3? sobe de incalzit, cred ca la Jiblea, precum Suceava si Dorohoi, a fost doar unul, cel putin asa vad in poze, un singur cos subtire, pentru godin.
Eu am aproximat inaltimea godinului la 2 m, impreuna cu postamentul, la vreo 2,20m.Insa cred ca inaltimile au fost variabile, desi reduse la scara, diferentele intre unul de 2 m si unul de 1,7 m nu sunt prea mari, 2-3 mm.
P.S. Schita de mai sus este pentru un godin cu 4 virole, precum cel din poza lui catalin.Cele din pozele lui Gam3 au 5 virole, insa inaltimea si diametrul sunt aceleasi.
In ultimul timp am lucrat la baza remizei, masurand, taind si lipind plastic (polystirol).Terminat primul strat de baza (peste care am sa aplic un al doilea rand), am trecut la vopsirea sinelor.
marti seara arata asa:
aseara arata astfel, un negru cu o usoara tenta maro:
am indoit capetele la sine, ca asa zice in poza de pe Modelism Feroviar:
marti seara arata asa:
aseara arata astfel, un negru cu o usoara tenta maro:
am indoit capetele la sine, ca asa zice in poza de pe Modelism Feroviar:
catalin a spus:
Cele spuse de catalin pe primele pagini ale subiectului ma determina sa pun cateva intrebari.
Usile au fost negre pe ambele parti?Daca da, se poate aproxima perioada in care au fost vopsite cu verde pe exterior?
Al doilea rand si ultimul strat de "ciment" facut din polystirol (o ruda apropiata a styrene-ului) de 0,5 mm, aplicat intre sine.
Am aplicat o tehnica, gasita si pe internet , pentru a reproduce textura cimentului.Se umezeste suprafata plasticului cu un adeziv sau diluant (important este ca adezivul sau diluantul respectiv sa dizolve plasticul) , eu am folosit acetona industriala.Cu o pensula cu par tare se tamponeaza perpendicular suprafata deja moale a plasticului, iar dupa uscare se obtine o suprafata aspra.
Eu am amestecat in acetona un pic de chit Tamya Putty, cat sa dea o nuanta de gri deschis, mai ales ca , acest chit este o pasta usor granulata, ajutand la textura finala.
De asemenea , am incercat sa reproduc si rosturile de dilatare, care se aplica la suprafete mari de turnare.
Am aplicat o tehnica, gasita si pe internet , pentru a reproduce textura cimentului.Se umezeste suprafata plasticului cu un adeziv sau diluant (important este ca adezivul sau diluantul respectiv sa dizolve plasticul) , eu am folosit acetona industriala.Cu o pensula cu par tare se tamponeaza perpendicular suprafata deja moale a plasticului, iar dupa uscare se obtine o suprafata aspra.
Eu am amestecat in acetona un pic de chit Tamya Putty, cat sa dea o nuanta de gri deschis, mai ales ca , acest chit este o pasta usor granulata, ajutand la textura finala.
De asemenea , am incercat sa reproduc si rosturile de dilatare, care se aplica la suprafete mari de turnare.
