"Crucea" liniei CFLS-Bv. cu liniile CFR la D??Â?rste

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
Nu prea am cand, ca scap tarziu de la munca. Poate in weekend. Am vazut fundatia cantonului asta vara de aia pot sa precizez ca nu era chiar langa linie. Pe locul spitalului Judetean (ridicat parca in 1971) a existat inainte de razboi fabrica de parchete Kocsis, numita apoi Barsana. Kocsis si-a construit vila sa in curtea fabricii (1937-41, astazi este clinica Hiperdia in ea). Dupa nationalizare a fost acolo IFET-Depozit de material fasonat, care la un moment dat s-a destfiintat iar locul a devenit viran. Cred ca scurtarea liniei a coincis cu acest eveniment, desi in orice caz incepusera sa se inmulteasca si camioanele de productie locala.



Nu stiam ca in alimentara a functionat inainte si cinematograf, avea vreun nume sau era de felul cluburilor muncitoresti? Darste Bai stiu cam unde era (astazi e un complex de vile pe acel loc), ma refeream la cladirea statiei.

Sunt de asemenea curios daca va amintiti sa fi existat vreo legatura intre linia tramvaiului si cea a CFR in cartierul Darste.
 
Bun?? ziua,
O întrebare: Racordul de mai jos avea vreo leg??tur?? cu tramvaiul? Sau era CFR de leg??tur?? cu vreo industrie din zon??? întreb pentru c?? cineva spusese pe aici pe forum c?? intersec?ia liniei de tramvai cu linia CFR se f??cea denivelat.

De asemenea @AlexD: Ai publicat pe alt forum dou?? imagini de pe http://www.landesarchiv-bw.de/web/46734. Se poate, te rog, s?? pui ?i aici linkurile spre cele dou?? imagini. Am r??sfoit landesarchiv dar nu le-am g??sit.
Mul?umesc,
Mihai
 
Alea-s mai greu de gasit ca au un sistem ciudat de cautare si cu germana le nimeresc mai greu, dar daca reusesc o sa le pun. Sunt pozele lui Willi Pragher. Linia era cea de tramvai, nu avea treaba cu CFR-ul. Cel mult, erau tractate vagoane de marfa CFR. Existasera cel putin 3 legaturi la CFR: prin statia Bartolomeu (pana in 1933), prin Gara mare a orasului (pana la sfarsit) si prin intermediul liniei particulare de garaj a fabricii Astra de la CFR, care avea si o legatura cu linia tramvaiului in interiorul fabricii. Nu stiu daca n-a existat si prin zona Darste ceva.
 
Rog s?? reciti?i mesajul meu de mai sus. Am uitat s?? pun poza cu trecerea la care m?? refeream ?i cred c?? am creat confuzie. Folosi?i Bing pentru zoom pe zona respectiv??.
Mihai
 
Acel racord a fost realizat de CFR in 1960, la desfiintarea tramvaiului, si facea legatura cu uzina Steagul Rosu (fosta Astra). Vechea legatura, care pornea din gara Darste (CFR) si traversa la nivel Calea Bucuresti a fost desfiintata partial si ceea ce a mai ramas (tot ca linie industriala legata la cea marcata cu rosu) se poate remarca in poza de mai sus urmarind linia serpuita de sub litera "E" de la [Calea] "Bucuresti" (mai sus de str. Lacurilor). Noua legatura a folosit ceea ce a mai ramas din linia de tramvai pentru a face legatura cu fabricile Steagul Rosu, Metrom, Prefabricate si Temelia.
 
"misha"....poza de pe "bing" pe care ai postat-o ?i-n care ai trecut un traseu de linie cu ro?u este "LINIA A 5-a" care mergea la gara industrial??"Stegul Ro?u/IABV.".....linie care venea din triaj ?i (prive?te pe google la rezolu?ie maxim??) care din partea dinspre "Uzina II" a triunghiului, în urcare spre Predeal, prin dreptul str??zii Pavilioanele CFR de azi, a cartierului "Craiter", la nr. 100 are un macaz care scoate linia din linia 4-a în linia 5-a (pân?? la desfiin?area ei...) urcând spre Dârste , dar la cap??tul cartirului "Steagul Ro?u 2B" (adresa po?tal?? a vremii - am locuit acolo ?i ?tiu asta )...cap??tul str??zii Neptun, linia f??cea bucla spre câmp (la canton) pentru a se putea face trecera "sub nivel" cu linia de Bucure?ti-Bra?ov......ce mai pot spune e c?? în zona podului "Zizinului"(vreo 200m înainte de pod) se desprinde o linie ce intr?? pe platforma de la "Baza de Rulmen?i"/"UzinaII" ?i din ea mai pleac?? o deriva?ie c??tre Sta?ia Electric?? de aici....
 
Din spusele bunicii mele pentru "Dârste B??i" ?i acceleratele opreau în gara Dârste, de unde se venea spre Predeal vreo 400 de metri cu birja sau...pe jos.......
???ži oameni buni....durerea mea e s?? v??d cum ar??ta exact acea "traversare/înc??lecare" de linii de la Dârste......asta nu înseamn?? c?? nu "despic??m firul în patru" de ce ?i cum ar??tau lucrurile prin zon??....
 
Slabe sanse, din pacate, ca cineva sa fi facut fotografii exact in acel loc. Dar mai stii de unde sare iepurele? La Darste opreau trenurile CFR, dar tramvaiul avea cladirea lui de statie separata.
 
Nu stiu cum se face ca mereu pe harti din astea Brasovul e sectionat

Apare linia in varianta intreaga (desi in stanga scrie Orasul Stalin, romanul cand copiaza nu se uita). Se vad schitate legaturile la gara Bartolomeu si la gara Brasov. La Darste apare linia industriala dintre gara CFR si fabrica de lichioruri, care intersecta calea tramvaiului. In rest, nicio alta linie industriala nu e schitata (la scara asta era prea de tot).
 
La sfâr?itul s??pt??mânii trecute am luat leg??tura cu arhitectul ?ef de la "Urbanism"-ul din S??cele, d-nul Gruia Hilohi, cu care am avut o discutie deosebit??, pe parcursul a mai mult de-o jum??tate de or??.....am v??zut la dânsul ?i ni?te fotografii în "premier??" (s?? le spun a?a), imagini care vor ap??rea în acest an într-o nou?? monografie a "Tramvaiului S??celean", o lucrare structurat?? pe mai multe perioade (cum ar fi : pân?? la primul r??zboi mondial ; perioada dintre cele dou?? r??zboaie ; al doilea r??zboi mondial ; dup?? al doilea r??zboi, la desfiin?are) ?i care va cuprinde vreo 200 de fotografii, multe "în premier??".....achizitionate printr-un noroc al sor?ii din exterior, dar ?i cu "efortul" pe m??sur??..... Am v??zut o imagine a unui accident pe linia de tramvai, în vremea primului r??zboi, în fa?a cl??dirii tribunalului, de pe Bd. 15 noiembrie de azi, imagine în care dou?? vagoane de marf?? sunt ridicate în forma unei litere "V" cu josul în sus...
Totu?i, nici la dânsul, n-am putut g??si un plan de situa?ie sau poz?? efectiv?? a acestei "încruci???ri"....Am întrebat de existen?a planurilor de construc?ie a podului Dârste din 1960, dar nu se mai ?tie unde au ajuns ?i acestea (sunt de neg??sit), considerând c??-n aceste planuri de construc?ie nu exist?? s?? nu fi fost ar??tat ce se desfiin?eaz?? ?i cum arata ce se desfiin?eaz?? ?i unde se a?eaz?? noua construc?ie....... Ma i r??mâne de s??pat......
 
Tot timpul se mai gaseste cate ceva, daca cineva are rabdare sa scotoceasca si nu sa scrie carti din alte carti. Cate surprize or rezerva arhivele de la Budapesta sau cele de la Viena, mult mai ingrijite ca ale noastre? Sa speram ca nu va mai dura mult pana la aparitia monografiei. Ar fi un prilej bun de lansare ziua de 7 martie (sau weekendul de dupa), dar cum de obicei nu e dupa cum vrea omul... trebuie sa ne inarmam cu rabdare de fier.
 
Da, e în lucru de câ?iva ani, chiar autorul mi-a men?ionat asta, dar se pare c?? a ajuns ?i el la "momentul adev??rului", când e necesar s?? termine treba.... Ce l-a ?inut mult în loc a fost adunarea pozelor (vreo 200 de buc???i)....fapt este c?? ?i la ora discu?iei din pozele "confirmate sigure" nu i-au sosit toate ; mai era ?i este o problem??...când cau?i prin colec?iile particulare, la început ai promosiunea unui pre? corect, dar care la momentul doi, devine prohibit, de?i pentru cel care-o d??, de multe ori nu are valoarea unei c??r?i po?tale, mai ales dac?? omul e "paralel" cu cea mai mic?? atingere a domeniului...E ?i ??sta un handicap, de?i, sigur, nu am preten?ia ca totul s?? fie "moca".....
 
Grele mai sunt lac??tele pe sertarele cu "amintiri"....Nici o noutate ??? ???žtie careva vreo adres?? a arhivei foto a escadrilei de bombardament americane ce a ajuns deasupra Bra?ovului în 43-44...eu am g??sit ceva ce m-a dus în "b??l??rii", pe la cluburi de veterani ?i altele ...La Willy Prager, n-am avut "succesuri".....
 
Foarte interesant?? hata Brasovului din "Planuri de tragere 1:20.000"....uitându-m?? mai atent la vechea gara a ora?ului, am g??sit un racord ce pleca pe lâng?? Calea Sânpetru (actuala 13 Decembrie), paralel cu ea ?i la intrarea în Sânpetru, pe dreapta unde ast??zi se deschide o strad?? la cam 40 grade fa??? de strada principal??, linia o lua pe aici (pare c?? strada este pe vechiul amplasament al liniei), mergea spre Livezile de mai târziu ale localit???ii spre H??rman (paralel cu drumul de azi, prin livezi spre H??rman, pân?? la intrarea unei unit???i a arsenalului armatei......

.........a? avea rug??mintea, ca, dac?? are cineva date despre aceast?? linie s?? le fac?? cunoscute, respectiv anii de func?ionare. harta corespunz??toare o g??si?i la adresa http://www.earth.unibuc.ro/harti/ "Planuri de tragere 1:20.000" pus?? de "Radu 161. E contemporan?? cu "tramvaiul S??celean"....
 
Cu oarecare intarziere, topicul fiind "racit" intre timp, am dat cu totul intamplator peste imaginea aceasta:

http://www2.orasulmemorabil.ro/wp-content/uploads/2011/07/004m.jpg

Am vaga banuiala ca acest "Czell" e o incercare chinuita de a zice "Sacele" in nemteste sau ungureste (pentru un roman nu-i nici o smecherie sa inteleaga ca este vorba despre niste "sate mici") iar in imagine se poate observa un tren care intersecteaza un drum principal. Oare sa fie vorba despre aceeasi incrucisare, Anno Domini 1901?
 
Buna Dorin,

Aici te inseli, nu e vorba de nici o "incercare chinuita" de a spune ceva care se putea spune si altfel (Sacele se cheama pe germana Siebendörfer, adica Sapte Sate, numele vechi romanesc al algomeratiei) ci de numele unei familii destul de cunoscute de brasoveni.

Familia Czell avea numeroase fabrici in Brasov pana la razboiul mondial si unele chiar si dupa acesta pana la nationalizare. Erau austrieci de origine si se stabilisera in Brasov, daca nu ma insel, pe vremea lui Josef al II-lea.
 
Si ca tot vine vorba de familia Czell:
http://de.wikipedia.org/wiki/Carl_Merz

Despre fabrica de bere Czell:
Wie ergiebig das Geschäft mit Alkohol gewesen sein muss, geht aus den Registern der Handelskammer Kronstadt von 1889 hervor, wo fünf Fabriken zu finden sind, welche alkoholische Getränke produzierten: Czell und Habermann waren Bierbrauereien, Czell hatte auch eine Spiritusbrennerei und Kenyeres und Teutsch produzierten Liköre. 1902 waren im Register der zugelassenen Gewerbe ein Bierlager und zwei Bierkeller eingetragen zu denen 170 Kneipen, vier Bordells, sechs Kaffees, zehn Wirtshäuser, 29 Restaurants, eine Schaumweinfabrik, eine Spiritusfabrik und vier Likörfabriken kamen. Alles bei einer Stadtbevölkerung von etwa 34.500 Einwohnern.

de aici:
http://forumkronstadt.ro/karpatenrundschau-artikel/artikel/bier-schnaps-likoer-und-wein-in-der-stadtgeschichte/

Palatul Czell din Brasov (existent si astazi):
http://www.flickr.com/photos/65272288@N00/5396468517
 
Salut??ri din miezul.....???rii, Dorin !! Poza pe care ai indicat-o, din "ora?ulmemorial.ro" aste a zonei din fa?a Fabricii de Bere CZELL din "cartierul" Dârste...ie?irea din Bra?ov spre Predeal / S??cele...
Imaginea este o "litografie" (dac?? nu gre?esc termenul) ?i are p??catele ei privitoare la elementele de perspectiv?? pentru întreaga imagine.
Ceea ce se vede este "Calea Bucure?tiului" (col?ul stânga jos, pân??-n centrul imaginii, str??juit?? de stilpi de lemn pe dreapta drumului - renumi?ii plopi, t??ia?i de "scripcarez" prin anii 2000, au fost planta?i mai târziu, prin 1935-36.
Cl??direa cu trei etaje din centru-dreapta imaginii e a fabricii de lichior al aceluia?i CZELL (patronul fabricii de bere, de fapt "fra?ii Czell").Din 1960 încoace eu nu am prins cl??direa "lichiorului" a?a cum apare aici, cu trei etaje. De la cl??direa de la "lichior" (pân?? la desfiin?are/demolare, în vocabularul local fabrica de spirtoase era numit?? generic "lichior") spre dreapta imaginii, acele cl??diri lungi, numai cu parter trebuie s?? fie grajdurile gospod??riei fabricii de bere. în fa?a acestor grajduri se observ?? un gard, gard pe lâng?? care ("poza" fiind din 1901), ar trebui s?? fie linia tramvaiului de S??cele.....
La "botul" locomotivei ce travesreaz?? Calea Bucure?tiului se vede o cl??dire cu parter, numai, cu acoperi? în dou?? ape, la care fumul locomotivei acoper?? fereastra a patra....asta e cl??direa administrativ?? a fabricii de bere, care ?i-ntr-o poz?? din 1967 arat?? tot a?a, abia prin anii 80 fiind renovat??, prin ad??ugarea unui etaj, la care acoperi?ul a r??mas plat....Ultima renovare a cl??dirii are loc în aceste zile, când toat?? construc?ia a fost "înconjurat??" de stâlpi verticali (la col?uri ?i din 10 în 10 metri, plus centuri orizontale la nivelul solului, etajului I ?i la zona plan?eului de acoperi?.
Trenul ce traverseaz?? strada, înc??leca linia tramvaiului ?i f??cea leg??tura între "lichior" ?i "bere"....din ce-mi spune un unchi, în ultimii ani de existen??? a acestei linii "inter-sec?ii" se foloseau bivoli cu care se tractau vagoanele "peste drum"(a?a-?i aduce aminte el...anii 50)."Gospod??ria" fabrici de bere ad??postea acei bivoli de trac?iune (avea un num??r destul de mare de animale ce erau hr??nite cu "malata" rezultat?? din fierberea berii) a fost na?ionalizat?? ?i transformat?? în ferm?? a CAP S??cele, dar preluarea ei s-a f??cut imediat la "prima întov??r???ire" din zon?? în 1949-50. Ferma a fost demolat?? când s-a extins I.A.Bv. (Autocamioane) ?i s-a f??cut sec?ia "livr??ri" a IABv.
Fabrica de bere avea alt racord la calea ferat??, fa??? de cel de azi, fiindc?? în curtea ei, spre locul unde intra linia din poz?? în curte, eu am apucat un cap de linie moart?? (prin 1970), linie ce trecea pe sub o cl??dire a fabrici, spre spatele acesteia (c??tre gara Dârste) ?i avea dup?? cl??dire o plac?? de întoarcere.......
Dorin, CZELL este numele Fra?ilor CZELL, cei care au ridicat fabrica de bere....Ace?tia aveau ?i-n Bra?ov o cl??dire "Palatul Czell".....