Iar despre CFR 43 "Calugareni"

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
Merci Alex... nu mai tineam minte cu precizie anul in care s-a facut poza de la Filaret, am incurcat-o cu poza de la Gara de Nord. Mea culpa!
 
Poza de la Filaret apare fie cu notatia 1869 fie cu 1873. Depinde pe cine intrebi. Eu ma aplec mai mult spre 1872-1873...

Referitor la cele doua tipuri de mai sus. Chiar daca cele doua exploatatiuni aveau sediul in Bucuresci, si membrii legatiei se vedeau probabil la o bere la Sosea sau la Capsa, cele doua locomotive erau la fel de diferite ca si cele doua natiuni care le construisera. Englezoaica era destinata trenurilor de calatori, de unde niste particularitati constructive, mai avea la 1873 ceva din moftul ochelarilor de dinaintea marchizelor inchise si evident, ca o britanica respectabila, nu se putea sa fie incarcata cu angrenajele motorului ca nu era elegant asa sa mergi prin colbul muntenesc, distributia fiind interna.

Prusaca insa era magarul bun la toate. Osii cuplate mai mici ca tragea si marfa si onor voiajori, cilindri si sertare in exterior, sa fie reparata la marginea drumului, marchize putin mai adaptate iernilor de aici si, pentru ca nu-i asa, nemtii sunt perfecti, au purtat initial nume germane. Ca doar nu puteai sa-i spui magarului " Neajlovu ", trebuia sa-i spui "Bismark" sa se sperie gastele, porcii si puradeii prin catunele unde trecea cu orbitoarea viteza de 40km/h....

Scriere tarzie : vorbit-am cu un amic, mitic ca mine si contopist pe la Academie. Ambele imagini sunt facute la 1873 cand gemea primavara. Cel putin asa scrie la el in catastife...
 
Domnilor, mul?umesc pentru exceptionala contribu?ie.

A? vrea s? fac pu?in studiu istoric pentru stiu ca multi dintre voi sunte?i amatori, si nu am g?sit niciun articol românesc complet (doar în istoricul trac?iunii feroviare).
Deci a? vrea s? dezbatem pu?in cu începutul, ?i va rog s? aduce?i complet?ri.

***
Dup? negocieri îndelungate, britanicii JTBarkley ?i J. Staniforth la data de 1 / 13.09.1865 au semnat contractul pentru a construi o linie de cale ferat? între Bucure?ti (Filaret) - Giurgiu. In 1867 au început lucr?rile de ambele p?r?i. Un an mai târziu , au venit la Giurgiu primele doua locomotive "Sabaru" si "Giurgiu" , care au fost destinate trenurilor de marfa. În 17.06.1869 a fost adopt? legea pentru construc?ia liniei Bucuresti - Giurgiu (67.171 km) ?i extinderea liniei la Smârda (2651 km).
Deschiderea a avut loc pe 19 / 31.10.1869 , cu 3 ma?ini (una din I. Clasa, una din al II - lea. Clasa ?i un din. Clasa III) , cu aproximativ 100 de locuri si cu o lungime de numai 37 m. mini?tri, diploma?i, înal?i func?ionari ?i unii comercian?i au fost invita?i. Toate locomotivele au fost construite în Anglia:
Un tip de locomotiva Bt (nr. 2 Giurgiu) , construit în 1868 de c?tre Manning, Wardle & Co Ltd., Leeds.
Dou? locomotive de tip Ct (nr. 1 Subaru ?i nr. 5 Progresul) , construit în 1868 de Canada Works, Birkenhead.
O locomotiv? cu separat? de tip ofert? C (nr. 3 Bucuresci) , construit în 1868 de Canada Works, Birkenhead.
Cinci locomotive de tip 1B ofert? separat? (nr 4 Argesiu, nr. 6 Dunarea, Nr. 7 Dambovita, nr. 8 si C?lug?reni Nr. 9 Michaiu Bravul)
construit în 1869 de c?tre Canada Works, Birkenhead.
În 1882 s-a facut redenumirea locomotivelor. Cele 5 locomotive de tip 1`B a primit în num?rul CFR 40-44 ?i au fost denumite dup? cum urmeaz?: ..... (No. 40 Topolnita, No. 41 Bratesiul, No. 42 Resboieni, No. 43 ?i 44 No. C?lug?reni Michaiu Bravul ).
Locomotiva nr. 43 "C?lug?reni" , cu num?rul de serie 233/1869 este cea mai veche locomotiva cu aburi din România.
*** sursa este aici, pentru c? nu am acces la ITF

Ok,ok dar asta ?tim deja, ce nu ?tim este de unde veneau aceste ma?ini ?i cum a început totul?
În cele ce urmeaz? o s? pun pe foaie pu?in? istorie si o sa încerc s? updatez îndat? ce g?sesc noi informa?ii.

***
Canada Works Birkenhead

1853 Dup? Birkenhead Dock Company a finalizat Wall Wharf pe Wallasey Pool, compania a dispus terenul pentru fabrici. Prima care a intrat în exploatare a fost fabrica de inginerie a domnilor Peto, Betts , Brassey ?i Jackson , contractori pentru Grand Canadian Trunk Railway. Aceasta a fost cunoscut sub numele de Canada Works. Compania a desf??urat lucr?rile de construc?ie pentru Podul Victoria pentru St. Lawrence, Canada.

1863-1868 William Lawrence Williams a servit ca ucenic la Canada Works; timp de trei ani, dup? care a fost angajat.

La c.1864 John D. Napier devine manager Canada Works în Birkenhead

In 1867 Napier p?r?se?te lucr?rile.

In 1870 lucr?rile au fost men?ionate ca fi fost efectuate Thomas Brassey ?i Co .

In 1878 un contract pe timp de trei ani, a fost semnat, în scopul desf??ur?rii activit??ii de construc?ie a unei turn?torii, unui atelier de locomotive, construc?ii navale, construirea de poduri tubulare ?i fabricarea de materiale pentru c?ile ferate ...".

În 1881 Brassey & Co vinde activele pe care le de?inea in Canada Works; contractul a fost transferat transferat domnului Warwick Stevens.

În 1885 contractul a fost transferat domnului Joseph Brown, un comerciant de c?rbune, care a format
Canada Works Engineering and Shipbuilding Co Ltd.

În 1888 compania a intrat în lichidare.

În 1889 ma?inile unelte au fost vândute.

În anii urm?tori cl?dirile au fost distruse treptat.
*** sursa aici, traducerea ?i adaptarea îmi apar?in :D

Va continua...
 
Continuare
***


În 1852 Thomas Brassey (1805-1870) reu?e?te concesionarea liniei de cale ferat? 867 km lungime între canadian Quebec la Toronto, numit, de asemenea, Grand Trunk Railway. Pentru a realiza acest proiect major creaz? un parteneriat cu, printre altele Samuel Morton Peto (1809-1889) ?i Edward Betts (1815-1872), care câ?iva ani mai târziu, a fost, de asemenea, implicat în construc?ia primelor linii de cale ferat? Iutlanda(Danemarca).

Contractul la Grand Trunk Railway a însemnat c? firma lui Thomas Brassey ar furniza toate materialele care urmeaz? s? fie utilizate în construc?ia liniei de cale ferat?. Acest lucru sa aplicat în cazul ?inelor, balastului, semnalelor, materialului rulant ?i Podul Victoria din Montreal, la finalizare, cel mai lung pod din lume. Pentru a respecta termenii contractului ?i data de livrare a caii ferate, Thomas Brassey formeaza în 1853 Canada Works în City Birkenhead. Birkenhead este situat în apropierea estuarul Mersey de pe coasta de vest a Angliei aproape de Liverpool. George Harrison cumnatul lui T. Brassey a fost responsabil pentru construirea fabricii. Pentru a facilita transportul de materiale pentru linia de cale ferat? din Canada, el a ales s? construiasc? fabrica imediat adiacent la un doc de la care navele maritime ar putea fi trimise direct în Canada. Cu George Harrison în func?ia de director, au mai fost angaja?i ca asistent dl Alexander ?i William Heap în managementul de zi cu zi al companiei în Birkenhead. Sala atelierului a fost de 274 de metri lungime, ?i con?inea toate facilit??ile posibile cu forja industrializate, fier?rie pentru cupru, magazin de lemne, etc. Exista o bibliotec? ?i sala de lectur? gratuit? pentru muncitorii din fabricii. În apropierea fabricii au fost construite mai multe locuin?e publice. Aceste case au fost d?râmate.
Canada1858.jpg

Mai mult de 10.000 de componente pentru Victoria Bridge, au fost furnizate de Canada Works precum ?i material rulant pentru calea ferata din Canada. Fabrica a fost proiectat? pentru a produce 40 de locomotive cu abur anual, iar prima locomotiv? fiind construit? in mai 1854. Locomotiva cu aburi a fost construit? pentru Grand Trunk Railway., ?i a fost numit? "Lady Elgin", dup? contesa de Elgin, care a fost a doua so?ie a Guvernatorului General al Canadei. De-a lungul urmatorilor opt ani, Canada Works a construit peste 300 de locomotive cu abur. Unele dintre aceste locomotive cu abur au fost livrate în 1860 companiei daneze de operare a C?ilor Ferate, care ast?zi este mai bine cunoscut sub numele de Jydsk-Fyenske Jernbaner ( JFJ ), mai târziu , o parte a DSB. Prima linie de cale ferat? a fost construit? în Iutlanda în septembrie 1862.
Nici una dintre ma?inile daneze Canada Works nu sunt p?strate ast?zi. Cu toate acestea, una dintre locomotivele cu abur Canada Works a fost livrat? aproape simultan companiei feroviare române din regiunea Muntenia. În anii 1869-1872 Canada Works furnizeaza opt locomotive cu abur pentru compania feroviar? român?, dintre care una, "C?lug?reni", este p?strat? si azi în Bucure?ti.
În 1875 se fabrica ultima locomotiva cu abur din Canada Works la fabrica din Birkenhead, iar compania sa concentrat apoi, inclusiv în domeniul construc?iilor navale.
În prim?vara anului 1881 Th. Brassey & Co scoate din activitate Canada Works, iar acest lucru a contribuit la declinul ulterior al companiei. În anii urm?tori, diver?i oameni de afaceri au incercat s? continue afacerea, dar cu foarte pu?ine rezultate, iar în octombrie 1888 Canada Works Engineering & Shipbuilding Co. Ltd a dat faliment. Cu mobilierul si o parte din ma?ini vândute, cladirile fabricii au fost în anii urm?tori utilizate de mai multe companii diferite. La sfâr?itul anului 1935 ?i începutul anului 1936, mai multe dintre cl?dirile vechii fabrici au fost demolate, probabil, inclusiv cl?diri originale primii ani. Partea r?mas? din fostul complex a ars in 15 iunie 1963.
** Sursa aici, traducerea ?i adaptarea îmi apar?in.

Deci aici a fost fabricat? prima locomotiv? "româneasca". :D
YIvx5RG.jpg
 
si gara unde locomotiva "ta" a avut casa, dupa venirea in Regat. In cladirile aflate in partea de vest a statiei, partial existand si azi, era sediul administratiei liniei.

14188231_1077712702282008_6965949620906434814_o.jpg


fotografie de Andreas Daniel Reiser,

14601125_1125024207550857_5942264227791034271_n.jpg


fotografie de Moritz Benedict Baer.
 
Superb.
Catalin stii anii cand au fost facute fotografile? Banuiesc ca prima este mai tarzie.

A doua este din 1869 -sursa: "Toader Popescu - Proiectul Feroviar Romnesc"
 
Complicat de datat exact. Prima face parte dintr-un set de placi din care una e datata 1874. Daca si imaginea garii Filaret vazuta prin uluci e tot de atunci...numai fotograful stie. Dar e mort de 118 ani.

Prima pare a fi de la constructie, dar nu as fi niciodata sigur ca e 1869 fix...datarile astea sunt mai mult de exemplificare insa multe asemenea placi nu sunt datate. Si autorii demult dusi....
 
catalin a spus:
Complicat de datat exact. Prima face parte dintr-un set de placi din care una e datata 1874. Daca si imaginea garii Filaret vazuta prin uluci e tot de atunci...numai fotograful stie. Dar e mort de 118 ani.

Prima pare a fi de la constructie, dar nu as fi niciodata sigur ca e 1869 fix...datarile astea sunt mai mult de exemplificare insa multe asemenea placi nu sunt datate. Si autorii demult dusi....
Si a doua? :D
 
Pfffff, complicat. Ma provoci sa speculez...
Parca se vede o pietruire a piatetei ( diferenta de culoare din jurul rondului si accesul din Sos Filaret). Apoi rondul de flori care in prima poza nu e. Apoi felinarul de langa rond care stiu ca e mai tarziu fata de cel din prima poza...

Apoi cladirea care pare sa aiba alta nuanta, dar de ce ar vopsi cineva o cladire imediat dupa constructie ?

Eu as crede ca poza a doua e mai tarzie de 1874...dar atunci copacelul de la coltul cladirii din prima poza ori trebuia sa fie mare, ori a murit intre timp...

Vezi, speculez....si speculand cred ca a doua poza e luata aproape de 1880, gara avea deja 10 ani, poate atunci i-au dat si o spoiala de alta culoare, intre timp au facut rondul de vegetatie ( exista si azi) si au pavat curtea eliminand gardul ala care probabil delimita initial proprietatea concesiunii britanice de proprietatea comunala. Fotograful a murit in 1887 deci avea cum sa faca poza in jurul lui 1880...Si da, copacelul ala mic s-a ofilit....
 
Eu zic ca a doua fotografie postata de tine cea a lui Moritz Benedict Baer este prima cronologic si cea a lui Andreas Daniel Reiser este a doua, si intre timp au fost plantati si au crescut si copacii.
 
Probabil ai dreptate. De aia nu-mi place sa speculez si prefer pozele datate. Ieri am facut doar un exercitiu si trebuie sa fie luat ca atare. Pomul ala apare intr-o poza din preajma lui ww1, deja mult mai mare, deci probabil prima poza e cea fara pom, apoi cea cu gardul de lemn. Si tot in perioada gardului de lemn, mai exista o perspectiva (sa-i zicem perspectiva cu uluci :)), de data asta colorata !

Bucuresti_-_Gara_Filaret72.jpg


sunt multe de cercetat, foarte multe. Si surse de informatii exista. Nu internetul ci arhivele, dar de unde atata timp si recunosc, chef ...
Recunosc ca prin 2001 am luat cateva mostre de tencuiala (n-ar fi greu de facut asta si azi) in ideea de a identifica vopsirea garii. Nu le mai am si nici notarile facute atunci, naiba stie daca le mai am pe undeva. Am gasit un visiniu inchis, verde gard, galben icter....

Later edit: vad ca pe planul cadastral din 1911 se vede o demarcatie intre strada si ceea ce cred ca era incinta garii. Si poarta din imagine trebuie sa fi fost acolo unde gardul coteste spre nord...

filaret_zpsdwrme1ue.jpg
 
Revin cu o întrebarea: vagoanele care acum sunt trase de C?lug?reni ce diametru au si cate spi?e la roat??
Mul?umesc.
 
Astea de acum: 999mm / 10 spite.
Alea originale...trebuie sapat putin dar nu cred sa difere prea mult.

Ptiu, sa nu uit moncer...amicul meu, cel de daunazi, filozof ca si mine, de la Academie... mi-a dat scriere ca poza lui Moritz Benedict Baer este din 1876 (mojicul de mine am aproximat-o 1874-1880)...se cunoaste anul fotografiei dar cumva, slova, s-a pierdut la telegraf pana la mine...
 
Ma înclin, mul?umesc, poate la un moment dat sa facem un timeline al g?rii.

Deci nu se cunoa?te plan pentru vagoane?
 
Ar fi interesant. Macar atat pentru ca nu cred ca proiectul din anii '60 de a transforma cladirea in Muzeul CFR o sa se mai realizeze vreodata...Mare pacat ! Cladirea este intr-o stare foarte buna, cu minime transformari din 1869 pana azi, cu incinta generoasa semiacoperita, pozitie foarte aproape de centrul orasului si cu acces mijloace de transport in comun, parcare adecvata, etc... Vise.

Revenind la vagoane, eu nu am vazut pe undeva planuri. DAR, exista documente din jurul lui 1880, anii cand Directiunea CFR isi aduna resursele dupa rascumparare, in care sunt descrise destul de detaliat aceste vagoane si lucrarile de intretinere necesare. De unde avem o descriere destul de detaliata a acestor vagoane. Pentru schite...sincer...eu daca as putea m-as uita spre arhivele din UK. Pe la noi nu prea stiu ce sa zic.
 
Salut Catalin,

Asa cum spui, nu exista planuri complete, cotate, asa cum exista la alte vagoane romanesti, insa exista niste schite, dar destul de sumare, ale vagoanelor de calatori clasele 1-2-3, in brosura "Serviciul de tractiune CFR" din 1906, paginile 41-43. Avem doar vederea in plan a vagoanelor, nu si vederea laterala, asa ca nu are unde sa fie cotat diametrul rotilor, dar acesta era de obicei standard, intre 900-1000 mm si conform pozei vagonului de clasa I-a din brosura mentionata (vezi alaturat) aveau 10 spite duble in V.

de6xwrv3ftorkl4l8.jpg


Nu in ultimul rand, exista chiar vagoanele respective, sub forma reconstruita in 1969 desigur, in garnitura Calugareni. Avand in vedere interesul suscitat de garnitura respectiva, exista numeroase poze pe net cu detalii ale acestora, desigur insa se pune problema cat de autentice sunt detaliile... insa dupa parerea mea seamana bine cu pozele vechi.
 
"Serviciul de tractiune CFR" din 1906, paginile 41-43....pai eu nu am brosura asta si nici nu stiu sa o fi vazut-o pe undeva...:)

Vagoanele de acum....nu stiu ce sa zic Dorin. Eu zic ca sunt destul de bine facute, poate cele mai bune reproduceri dupa ceva din domeniu....si aproape singurele....dar eu stiu ca sunt creatii ulterioare.
Sasiul vagoanelor originale era din lemn de stejar, aici inlocuit cu unul metalic, caroseria era din lemn, acum avem caroserie metalica...si multe alte detalii... Daca or mai avea ceva din originale, eu nu contest, insa cat mai sunt ele de originale....

Uite vagonul de clasa A101 de azi surprins de mine cam din acelasi unghi cu A986 de mai sus...

a101_zpsxspvv5mc.jpg


Important e ca exista aceste reproduceri/originale sau ce sunt. Pentru iubitorii de epoca 1 exista din fericire si destula documentatie despre originalele BG.