Iar despre CFR 43 "Calugareni"
- Autor subiect ICRA
- Dat? creare
catalin
Well-Known Member
Andrei, din pacate, nu.
Dar se pot deduce pentru ca avem dimensiunile principale...
Acuma, evident, cele mai bune ar fi niste planuri dar eu nu am vazut niciunde si nici nu imi fac sperante sa mai fie pe undeva. Aceste vagoane (originalele englezesti nu copiile de acum) erau deja considerate vechituri la preluarea liniei de catre CFR. Pe la 1880-1881 erau deja depasite iar la 1903, asa cum am mai scris, parte din ele s-au vandut unei antreprize private, tocmai ca erau deja...antichitati. Eu prin Arhivele Nationale nu am gasit schite ale acestor vagoane.
ieri am apucat sa vad si postul lui Chode, vad ca intre timp a disparut. Daca citeste: vagoanele mi s-au parut niste bijuterii. Tinand cont ca sunt facute manual...cu usi care se deschid, interioare, munca de chinez. Merita toata admiratia. Ultima problema ar trebui sa fie vopseaua auto folosita. Cred ca si "originalele" din trenul Calugareni, tot asa sunt vopsite
Poate reapar pozele. Daca nu, pacat. Munca aia merita admirata si nu e cu nimic mai jos raportat la ce am vazut pe la expozitiile din afara (raportam home-made la home-made, evident).
Tinand cont ca originalele erau din lemn (exceptand osiile, furca osiilor, arcurile, tampoanele, lanturile de siguranta si alte cateva nimicuri) ma gandesc cat de bine ar arata un astfel de vagon facut cu tehnologii de tipul debitare laser pe material precum carton sau lemn...adica ceva care ar imita perfect caroseriile originale. Aaa, si apropo, vagoanele B-G nu erau vopsite in nicio culoare. Nici la 1869, nici la 1899 (si probabil asa au fost vandute in 1903). Ce stim este ca initial vagonul de clasa 1 (spre exemplu) avea la exterior dungulite "cu aur" trasata pe lungime. Primele "renovari" le-a suferit la 1879, dupa trecerea la CFR a fost inmatriculat cum se vede in poza lui Dorin, dar tot cu caroserie "lemn" nevopsita si-a sfarsit zilele...
E doar o idee la cafeaua de dimineata, daca nu e fezabila, asta e, ne trezim dupa ce trece efectul cofeinei
Later edit, after coffe effects:
Cred ca cea mai "sanatoasa" abordare este sa uitam de reproducerile ulterioare ale vagoanelor "Calugareni" si sa plecam de la sursele primare ptr. a obtine schite ale vagoanelor originale. Si....din nou aceasta poza, dar de data asta atenti nu la locomotiva ci la ce vedem dupa ea....
Dar se pot deduce pentru ca avem dimensiunile principale...
Acuma, evident, cele mai bune ar fi niste planuri dar eu nu am vazut niciunde si nici nu imi fac sperante sa mai fie pe undeva. Aceste vagoane (originalele englezesti nu copiile de acum) erau deja considerate vechituri la preluarea liniei de catre CFR. Pe la 1880-1881 erau deja depasite iar la 1903, asa cum am mai scris, parte din ele s-au vandut unei antreprize private, tocmai ca erau deja...antichitati. Eu prin Arhivele Nationale nu am gasit schite ale acestor vagoane.
ieri am apucat sa vad si postul lui Chode, vad ca intre timp a disparut. Daca citeste: vagoanele mi s-au parut niste bijuterii. Tinand cont ca sunt facute manual...cu usi care se deschid, interioare, munca de chinez. Merita toata admiratia. Ultima problema ar trebui sa fie vopseaua auto folosita. Cred ca si "originalele" din trenul Calugareni, tot asa sunt vopsite
Poate reapar pozele. Daca nu, pacat. Munca aia merita admirata si nu e cu nimic mai jos raportat la ce am vazut pe la expozitiile din afara (raportam home-made la home-made, evident).
Tinand cont ca originalele erau din lemn (exceptand osiile, furca osiilor, arcurile, tampoanele, lanturile de siguranta si alte cateva nimicuri) ma gandesc cat de bine ar arata un astfel de vagon facut cu tehnologii de tipul debitare laser pe material precum carton sau lemn...adica ceva care ar imita perfect caroseriile originale. Aaa, si apropo, vagoanele B-G nu erau vopsite in nicio culoare. Nici la 1869, nici la 1899 (si probabil asa au fost vandute in 1903). Ce stim este ca initial vagonul de clasa 1 (spre exemplu) avea la exterior dungulite "cu aur" trasata pe lungime. Primele "renovari" le-a suferit la 1879, dupa trecerea la CFR a fost inmatriculat cum se vede in poza lui Dorin, dar tot cu caroserie "lemn" nevopsita si-a sfarsit zilele...
E doar o idee la cafeaua de dimineata, daca nu e fezabila, asta e, ne trezim dupa ce trece efectul cofeinei
Later edit, after coffe effects:
Cred ca cea mai "sanatoasa" abordare este sa uitam de reproducerile ulterioare ale vagoanelor "Calugareni" si sa plecam de la sursele primare ptr. a obtine schite ale vagoanelor originale. Si....din nou aceasta poza, dar de data asta atenti nu la locomotiva ci la ce vedem dupa ea....
catalin
Well-Known Member
O corectie minora: nu romanii au achizitionat vagoanele.
Linia, in integralitatea ei, cu tot ce inseamna cladiri, locomotive, vagoane etc... era a britanicilor.
Romanii le-au rascumparat in 1882 cand Directia liniei Bucuresti-Giurgiu este desfintata si integrata in Directia CFR.
Britanicii puteau foarte bine sa fi relocat ceva material rulant de pe alte linii pe care le aveau, insa acum speculam, nu am ceva cobcret in acest sens doar faptul ca locomotivele erau relativ "la zi" dpdv constructiv/performante in vreme ce vagoanele sunt cam...vetuste, chiar si pentru 1869.
Ce stim cu siguranta: vagoanele erau construite din lemn de stejar. In 1899,1915 toate vagoanele foste B-G au notatia la vopsire: "lemn". Cu siguranta ai citit ce se scrie la alte posturi despre cat de greu este astazi sa deducem ce inseamna la 1900 "albastru" sau" verde" si de multe ori facem analogii cu ce era pe la altii pentru ca documentele epocii cuprind doar aceasta notare. Nu exista claficari de tipul albastru RAL....ca nu exista... Fotografiile color erau inca departe, asa ca...
Cineva care se pricepe mai bine poate ne spune si cum era tratat stejarul sa reziste totusi la intemperii (ce lac se folosea si cum afecta el culoarea originala a lemnului). Indraznesc sa speculez (iar) ca tehnica nu trebuie sa fi fost foarte departe de ce se folosea la calesti sau barci. Interesant de aflat si cum se comporta in timp acest lemn tinand cont ca aceste vagoane au facut totusi o jumatate de veac prin fumul locomotivelor, ploaie, zapada...
Cel mai probabil, de noi, aratau foarte aproape de ce ai postat mai sus. Dar doar ca si culoare ca deja vagonul de metrou are cadrul metalic...Ale "noastre" aveau din fier doar aparatul de rulare, suportii scarilor, tampoane, lanturi, maruntisuri...
Linia, in integralitatea ei, cu tot ce inseamna cladiri, locomotive, vagoane etc... era a britanicilor.
Romanii le-au rascumparat in 1882 cand Directia liniei Bucuresti-Giurgiu este desfintata si integrata in Directia CFR.
Britanicii puteau foarte bine sa fi relocat ceva material rulant de pe alte linii pe care le aveau, insa acum speculam, nu am ceva cobcret in acest sens doar faptul ca locomotivele erau relativ "la zi" dpdv constructiv/performante in vreme ce vagoanele sunt cam...vetuste, chiar si pentru 1869.
Ce stim cu siguranta: vagoanele erau construite din lemn de stejar. In 1899,1915 toate vagoanele foste B-G au notatia la vopsire: "lemn". Cu siguranta ai citit ce se scrie la alte posturi despre cat de greu este astazi sa deducem ce inseamna la 1900 "albastru" sau" verde" si de multe ori facem analogii cu ce era pe la altii pentru ca documentele epocii cuprind doar aceasta notare. Nu exista claficari de tipul albastru RAL....ca nu exista... Fotografiile color erau inca departe, asa ca...
Cineva care se pricepe mai bine poate ne spune si cum era tratat stejarul sa reziste totusi la intemperii (ce lac se folosea si cum afecta el culoarea originala a lemnului). Indraznesc sa speculez (iar) ca tehnica nu trebuie sa fi fost foarte departe de ce se folosea la calesti sau barci. Interesant de aflat si cum se comporta in timp acest lemn tinand cont ca aceste vagoane au facut totusi o jumatate de veac prin fumul locomotivelor, ploaie, zapada...
Cel mai probabil, de noi, aratau foarte aproape de ce ai postat mai sus. Dar doar ca si culoare ca deja vagonul de metrou are cadrul metalic...Ale "noastre" aveau din fier doar aparatul de rulare, suportii scarilor, tampoane, lanturi, maruntisuri...
Doar un raspuns scurt pentru moment: in materie de finisaj, va puteti imagina vagoanele noastre ca fiind asemanatoare celui din link-ul alaturat: https://c3.staticflickr.com/5/4141/4905840442_d09cc5b684_z.jpg ... poate mai putin lucios si imaculat, desi spre deosebire de epoca noastra curenta, in epocile mici materialul rulant era spalat si intretinut cu grija...
Salut,
Aici avem norocul ca exista chiar Calugareni, locomotiva la care s-au schimbat mai multe lucruri, dar nu si arcurile. Sunt niste arcuri cu foi obisnuite, asezate deasupra cutiilor de unsoare, iar de capetele arcurilor este atarnat sasiul prin intermediul unor bielete. Nu ar trebui sa te preocupa atat de mult, sunt vizibile doar arcurile cu foi de la rotile alergatoare, celelalte doua osii au arcurile acoperite de roti si nu se vad! Uite un detaliu cu zona respectiva, arcul rotilor alergatoare se vede chiar in partea de sus a imaginii. Se vad in multe poze, dar cauta o poza cu latura dreapta a locomotivei, pe stanga arcul e partial obturat de o pompa de ulei care e o "inventie" ulterioara si nu face parte din dotarea initiala a locomotivei (exceptand situatia in care vrei sa reprezinti locomotiva asa cum arata dupa 1968).
Aici avem norocul ca exista chiar Calugareni, locomotiva la care s-au schimbat mai multe lucruri, dar nu si arcurile. Sunt niste arcuri cu foi obisnuite, asezate deasupra cutiilor de unsoare, iar de capetele arcurilor este atarnat sasiul prin intermediul unor bielete. Nu ar trebui sa te preocupa atat de mult, sunt vizibile doar arcurile cu foi de la rotile alergatoare, celelalte doua osii au arcurile acoperite de roti si nu se vad! Uite un detaliu cu zona respectiva, arcul rotilor alergatoare se vede chiar in partea de sus a imaginii. Se vad in multe poze, dar cauta o poza cu latura dreapta a locomotivei, pe stanga arcul e partial obturat de o pompa de ulei care e o "inventie" ulterioara si nu face parte din dotarea initiala a locomotivei (exceptand situatia in care vrei sa reprezinti locomotiva asa cum arata dupa 1968).
victorian a spus:Uite aici:
Poti calcula impartind dimensiunile din schita la scara la care vrei sa fie modelul, deci diametrul rotii ar fi 1688 : 87 = 19.40 mm
cosmin78 a spus:victorian a spus:Uite aici:
Poti calcula impartind dimensiunile din schita la scara la care vrei sa fie modelul, deci diametrul rotii ar fi 1688 : 87 = 19.40 mm
M? refeream ?i la vederile frontale.
Pân? se încumet? cineva cu o aproximare, la asta am lucrat în ultimul timp:
A?tept cu deosebit interes criticile voastre.
Ata?amente
Fara argumente si date nu cred ca va scrie cineva ceva...
In ITF, vol 3, la locomotivele de provenienta straina, apare o locomotiva Fc Württemberg, cu um tender asemanator , cu um ampatament mai mare, 3000 mm. Am cautat desene , cote pentru tenderul respectiv, insa fara succes. Cu toate ca , poti aproxima latimea tenderului prin analogie cu alta material rulant...sau poate ne spune colegul Chode ceva dimensiuni folosite la constructia masinii ale caror imagini erau cu cateva pagini in urma.
Spor la treburi!
In ITF, vol 3, la locomotivele de provenienta straina, apare o locomotiva Fc Württemberg, cu um tender asemanator , cu um ampatament mai mare, 3000 mm. Am cautat desene , cote pentru tenderul respectiv, insa fara succes. Cu toate ca , poti aproxima latimea tenderului prin analogie cu alta material rulant...sau poate ne spune colegul Chode ceva dimensiuni folosite la constructia masinii ale caror imagini erau cu cateva pagini in urma.
Spor la treburi!
catalin
Well-Known Member
Andrei, ai putintica rabdare. Zilele astea multi dintre noi sunt cu capul prin padure, la propriu, cautand brazi, purcei sau parti ale acestora. Apoi, trebuie sa pui intrebarile ca sa primesti un raspuns. Eu nu pot sa-mi dau cu parerea cand vad o perspectiva.
Eu zic sa pui planurile din care tu, ulterior, faci perspectiva, 3D, ce anume doresti. Un lateral, o vedere frontala, de sus etc.... tu apoi modelezi virtual sau cum doresti. Daca planul e corect orice alta viziune trebuie sa fie corecta !
Acum, revenind la tender. Eu nu am dimensiunile dar am dimensiuni de la alte tendere din epoca. Stiu cu siguranta ca am de la Orleance intr-un articol din '98....1898 despre injectoarele Holden, mai am de la B1 Strousberg ( astea sunt si pe net daca nu ma insel ) si de alte cateva desi Calugareniul mi se pare o idee mai "stramt" poate datorita gabaritului epocii. Am pe undeva cred si poze frontale cu locomotiva si in functie de elemente pe care le stim exact ( ecartamentul liniei spre exemplu) eu zic ca putem aproxima latimea masinii. Nimic nu e mai bun ca o masuratoare a realului dar cred ca asteptand sa o faca cineva si apoi sa posteze aici, o sa mai imbatranim nitel.
Zilele ce urmeaza o sa-ti caut eu poze cu masina pe care sa facem minunea de aproximare, doar putintel sa ies din padure....
PS: exista niste planuri, link-ul cred ca ti l-a dat Cosmin, care circula pe internet. De ce nu pleci de la ele eventual corectand sau facand adaugiri acolo unde descoperi ca trebuie ? Practic cineva a mai facut munca asta si cred ca productiv e sa o completezi sau sa corectezi acolo unde e cazul. Sau sa realizezi o perspectiva 1869 cu elementele descrise de Victorian acum ceva timp aici ( cosul, marchiza deschisa, tampoanele "altfel" etc...)...
Eu zic sa pui planurile din care tu, ulterior, faci perspectiva, 3D, ce anume doresti. Un lateral, o vedere frontala, de sus etc.... tu apoi modelezi virtual sau cum doresti. Daca planul e corect orice alta viziune trebuie sa fie corecta !
Acum, revenind la tender. Eu nu am dimensiunile dar am dimensiuni de la alte tendere din epoca. Stiu cu siguranta ca am de la Orleance intr-un articol din '98....1898 despre injectoarele Holden, mai am de la B1 Strousberg ( astea sunt si pe net daca nu ma insel ) si de alte cateva desi Calugareniul mi se pare o idee mai "stramt" poate datorita gabaritului epocii. Am pe undeva cred si poze frontale cu locomotiva si in functie de elemente pe care le stim exact ( ecartamentul liniei spre exemplu) eu zic ca putem aproxima latimea masinii. Nimic nu e mai bun ca o masuratoare a realului dar cred ca asteptand sa o faca cineva si apoi sa posteze aici, o sa mai imbatranim nitel.
Zilele ce urmeaza o sa-ti caut eu poze cu masina pe care sa facem minunea de aproximare, doar putintel sa ies din padure....
PS: exista niste planuri, link-ul cred ca ti l-a dat Cosmin, care circula pe internet. De ce nu pleci de la ele eventual corectand sau facand adaugiri acolo unde descoperi ca trebuie ? Practic cineva a mai facut munca asta si cred ca productiv e sa o completezi sau sa corectezi acolo unde e cazul. Sau sa realizezi o perspectiva 1869 cu elementele descrise de Victorian acum ceva timp aici ( cosul, marchiza deschisa, tampoanele "altfel" etc...)...
catalin
Well-Known Member
Latimi tender (cutia de carbuni, fara infloritura aia de sus -evazarea):
1B1 Orleans -2602mm
C -n2 Haswell (furnitura pentru Ploiesti-Predeal) -2586mm
Pana ajung eu sa masor tenderul lui 43, posibil sa am ragaz in alta viata, eu as merge pe 2600mm.
1B1 Orleans -2602mm
C -n2 Haswell (furnitura pentru Ploiesti-Predeal) -2586mm
Pana ajung eu sa masor tenderul lui 43, posibil sa am ragaz in alta viata, eu as merge pe 2600mm.
catalin a spus:
C?t?lin, eu am determinat urm?toarea l??ime: 1435mm (l??ime) + 2 x 100mm (grosimea ro?ilor) + 2x 150mm ?asiul + 2x 100mm (distan?a pân? la marginea cutiei de carbuni) deci ~ 2200mm.
2600mm mi se pare prea mult pentru micu?a locomotiva.
2200 mm sunt peste talerele tampoanelor, masurat la exteriorul acestora (aproximativ). Cred ca 2600 este mai aproape de adevar.
În desenul cu dimensiuni al 43ului boilerul este 1156mm in diametru (D).
E+F nu fac împreun? 1156mm, corect? ?i chiar daca ar face însemna 2312mm. Dac? l??imea locomotivei este aceea?i cu a tenderului nu poate s? fie 2600mm. Quod erat demonstrandum .
E+F nu fac împreun? 1156mm, corect? ?i chiar daca ar face însemna 2312mm. Dac? l??imea locomotivei este aceea?i cu a tenderului nu poate s? fie 2600mm. Quod erat demonstrandum
.
Diametrul cazanului include si invelitoarea? In caz ca nu, la diametrul ala mai adaugi vreo 200 mm...iar E/F-ul este mai mare decat talerul tamponului cu cel putin 100 mm, adica undeva la 500 mm sau mai mult (diametrul unui taler fiind undeva in jurul valorii de 400 mm).
Distanta intre axele tampoanelor este de 1750 mm pentru materialul rulant si imi este tare greu sa cred ca la Calugareni aceasta cota "sarea" din standard. Deci ajungi usor la dimensiuni cuprinse intre 2400-2600 mm. Bineinteles, trebuie sa iei in calcul si faptul ca dimensiunile scoase din poze nu sunt chiar atat de exacte precum masuratorile la fata locului.
Spor la treburi!
Distanta intre axele tampoanelor este de 1750 mm pentru materialul rulant si imi este tare greu sa cred ca la Calugareni aceasta cota "sarea" din standard. Deci ajungi usor la dimensiuni cuprinse intre 2400-2600 mm. Bineinteles, trebuie sa iei in calcul si faptul ca dimensiunile scoase din poze nu sunt chiar atat de exacte precum masuratorile la fata locului.
Spor la treburi!