Daca l-au scos cei care au incercat ceva de inceput ar fi o chestie dar sa nu aiba soarta vagoanelor si locomotivelor trase pe linii moarte sa dispara incet dar sigur ,nu podul ,accesorii de pe el .Dorobantii de la intrare erau din piatra sau bronz ca sa nu aiba soarta busturilor din Copou.Odata era paza armata dar acum cred ca nu mai are ca nu mai prezinta interes strategic ,banuiesc.
Stirile de ... altadata.
- Autor subiect catalin
- Dat? creare
- 4 Mai 2008
- 1.369
- 1
- YAHOO
- ro_dr2007
- LOCATION
- Bucuresti, Sect.6, Drumul Taberei
Podurile ?i tunelurile feroviare nu mai intr?? în categoria obiectivelor la care MAI este obligat s?? asigure paza.
Poate sa-mi spuna cineva sau sa puna poze, filme,ceva ,despre cum a suportat si cum a trecut prin cele doua razboaie mondiale podul de la Cernavoda pentru ca era singurul pod la acele vremuri care facea legatura intre Dobrogea si restul tarii,a suferit ceva avarii s-a pus vreodata de vreo anume armata beligeranta problema minarii si distrugerii sale,mare pierdere ar fi fost pentru patrimoniul nostru.
Singura armata care l-a dinamitat a fost armata romana in ww1 intr-un anumit context istoric greu pentru tara. Atunci, cateva tabliere au cazut in apa Dunarii, podul fiind reabilitat de armata germana de ocupatie. L-a mai atins o bomba ruseasca in ww2, dar fara sa-l doboare, afectand doar structura de rezistenta a unui tablier.
vezi si aici:
http://art-historia.blogspot.ro/2008/08/podul-de-la-cernavoda.html
http://art-historia.blogspot.ro/2012/01/o-serie-extraordinara-provenind-din.html
cauta si lucrarea "constructii pentru cai ferate", aparuta 1981, volumul 1, unde ai toata istoria podului.
vezi si aici:
http://art-historia.blogspot.ro/2008/08/podul-de-la-cernavoda.html
http://art-historia.blogspot.ro/2012/01/o-serie-extraordinara-provenind-din.html
cauta si lucrarea "constructii pentru cai ferate", aparuta 1981, volumul 1, unde ai toata istoria podului.
Da va multumesc mult pentru ce mi-ati trimis Catalin si victorian despre istoria podolui de la Cernavoda din momentul inceperii constructiei si prin cate a trecut in cele doua razboaie parca mi s-a frant inima cand am vazut acea imagine trimisa de victorian cu acele parti de pod cazute in apa oare cum l-au refacut?Fereasca sfantul sa se produca vreun seism si sa-l afecteze in vreun fel ca astia de azi chiar il duc la fier vechi cat de nesimtiti sunt.Va spun ca asa s-ar intampla pentru ca la mine in Braila asa cum spuneam tot aici silozul, palatul administrativ al portului si moara sunt niste ruine,nimeni nu vrea sa-si aminteasca ca ar fi lucrari ale lui Anghel Saligny.O alta intrebare se naste cum l-au refacut si cine dupa minarea si distrugerea lui?
Salut,
Primii care s-au interesat de refacerea podului au fost nemtii care ocupasera Dobrogea. Am vazut candva pe un blog niste poze extraordinare care documentau primele faze de refacere a podului documentate prin poze realizate de un soldat neamt. Daca bine imi aduc aminte, ei au adus un tablier tip Roth-Waagner care sa inlocuiasca segmentul central, distrus complet, si tot ei sunt cei care au ridicat segmentele prabusite.
Totusi, ei n-au reusit sa refaca podul complet inainte de terminarea razboiului, astfel incat anul 1920 a sosit fara ca transportul sa poata fi reluat. Vezi aici: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/romanul/1920/BCUCLUJ_FP_P2581_1920_009_0172.pdf
Dupa cum povesteste autorul Radu Tudoran dintr-una din cartile lui, in cursul anului respectiv la Fetesti se facea transbordare, calatorii sositi cu trenul erau preluati cu mici nave de transport si traversati bratul Borcea pana pe balta Ialomitei, de unde calatoria era reluata cu alt tren format in Dobrogea.
In cursul aceluiasi an s-a format UDR (Uzinele Domeniilor Resita)
http://bocsacs.wordpress.com/2012/03/03/asa-a-inceput/
si una dintre primele lucrari realizate de ei a fost furnizarea elementelor necesare pentru completarea podului. Daca nu ma insel, totusi, printre elementele folosite la refacerea podului a fost si grinda de tip Roth-Waagner adusa de nemti, si care poate fi vazuta pana azi in componenta podului. Din pacate nu mai am link-ul imaginilor respective, care erau extrem de interesante.
Primii care s-au interesat de refacerea podului au fost nemtii care ocupasera Dobrogea. Am vazut candva pe un blog niste poze extraordinare care documentau primele faze de refacere a podului documentate prin poze realizate de un soldat neamt. Daca bine imi aduc aminte, ei au adus un tablier tip Roth-Waagner care sa inlocuiasca segmentul central, distrus complet, si tot ei sunt cei care au ridicat segmentele prabusite.
Totusi, ei n-au reusit sa refaca podul complet inainte de terminarea razboiului, astfel incat anul 1920 a sosit fara ca transportul sa poata fi reluat. Vezi aici: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/romanul/1920/BCUCLUJ_FP_P2581_1920_009_0172.pdf
Dupa cum povesteste autorul Radu Tudoran dintr-una din cartile lui, in cursul anului respectiv la Fetesti se facea transbordare, calatorii sositi cu trenul erau preluati cu mici nave de transport si traversati bratul Borcea pana pe balta Ialomitei, de unde calatoria era reluata cu alt tren format in Dobrogea.
In cursul aceluiasi an s-a format UDR (Uzinele Domeniilor Resita)
http://bocsacs.wordpress.com/2012/03/03/asa-a-inceput/
si una dintre primele lucrari realizate de ei a fost furnizarea elementelor necesare pentru completarea podului. Daca nu ma insel, totusi, printre elementele folosite la refacerea podului a fost si grinda de tip Roth-Waagner adusa de nemti, si care poate fi vazuta pana azi in componenta podului. Din pacate nu mai am link-ul imaginilor respective, care erau extrem de interesante.
Din memorie, in 1921 au reusit sa refaca podul. Pana atunci trecerea spre Constanta era un calvar, trenul desfacandu-se si traversand Dunarea pe bac-uri improvizate din 3 barje, cu capacitatea de maxim 2 vagoane mici pe 2 osii...
Ceva nu-i ok in afirmatia asta... "
Nu poate fi Insula Mare a Brailei....poate Balta Ialomitei...
victorian a spus:
Nu poate fi Insula Mare a Brailei....poate Balta Ialomitei...
Cu placere 8)
Cu ocazia asta, incercand sa-mi dau seama ce-i cu Insula Mare a Brailei, am (re)descoperit calea ferata Tandarei Giurgeni, dar pana acum nu-mi dau seama daca a fost realizata pentru constructia podului auto de la giurgeni, sau mai devreme, cu alt scop...si de ce...etc.. Cu siguranta are cel putin 40-50 de ani vechime, iar momentan nu (mai) este circulata.
Cu ocazia asta, incercand sa-mi dau seama ce-i cu Insula Mare a Brailei, am (re)descoperit calea ferata Tandarei Giurgeni, dar pana acum nu-mi dau seama daca a fost realizata pentru constructia podului auto de la giurgeni, sau mai devreme, cu alt scop...si de ce...etc.. Cu siguranta are cel putin 40-50 de ani vechime, iar momentan nu (mai) este circulata.
S-au chinuit 30 de ani sa gaseasca solutia optima pentru podul de la Giurgeni. Din 1915 pana in 1944 mai multe antreprize private au facut studii cu privire la solutia de traversare.
Aceste studii au fost comandate de Directia CFR cea care s-a apucat si de constructia liniei Tandarei-Lunca Dunarii la inceputul anilor '40. Linia Tandarei-Constanta prin Giurgeni trebuia sa fie "dublura" celei prin Cernavoda. Au mers cu terasamentele pana la Giurgeni, asteptand solutia tehnica finala pentru pod ....
Intr-un final, in 1959 au aprobat proiectul podului doar ca ... rutier decizie motivata de cresterea traficului auto spre portul Constanta. Linia nu a mai fost continuata niciodata. Trenul a circulat numai pana la Lunca Dunarii, ramanand doar un "ciot" din ceea ce trebuia sa fie una din liniile importante de legatura cu portul Constanta.
Aceste studii au fost comandate de Directia CFR cea care s-a apucat si de constructia liniei Tandarei-Lunca Dunarii la inceputul anilor '40. Linia Tandarei-Constanta prin Giurgeni trebuia sa fie "dublura" celei prin Cernavoda. Au mers cu terasamentele pana la Giurgeni, asteptand solutia tehnica finala pentru pod ....
Intr-un final, in 1959 au aprobat proiectul podului doar ca ... rutier decizie motivata de cresterea traficului auto spre portul Constanta. Linia nu a mai fost continuata niciodata. Trenul a circulat numai pana la Lunca Dunarii, ramanand doar un "ciot" din ceea ce trebuia sa fie una din liniile importante de legatura cu portul Constanta.
- 4 Mai 2008
- 1.369
- 1
- YAHOO
- ro_dr2007
- LOCATION
- Bucuresti, Sect.6, Drumul Taberei
... ciot care a disp??rut acum câ?iva ani, dezmembrarea lui fiind aprobat?? printr-o HG (dac?? nu cumva fusese furat?? complet pân?? atunci).
Sa nu uit sa-i raspund si lui Pantiru:
armata germana a scos tablierele din apa si le-a depozitat pe mal. Exceptand o grinda independenta care a fost mult prea afundata in noroi sa mai poata fi scoasa. Ocupatia germana a fost scurta si nu au avut timp sa repare complet podul, aceasta sarcina revenind inginerilor romani care au reconstruit tablierele (cele de astazi nu sunt cele originale) pe pilele existente care nu au fost degradate la dinamitare. Metoda de constructie a tablierelor noi este cea pe care o vezi si in pozele din link-urile date de mine in pagina anterioara.
Se vede in poze diferenta intre tablierele de la Borcea si cele de la Cernavoda (acestea din urma fiind din structura originala a podului 1890-1895).
armata germana a scos tablierele din apa si le-a depozitat pe mal. Exceptand o grinda independenta care a fost mult prea afundata in noroi sa mai poata fi scoasa. Ocupatia germana a fost scurta si nu au avut timp sa repare complet podul, aceasta sarcina revenind inginerilor romani care au reconstruit tablierele (cele de astazi nu sunt cele originale) pe pilele existente care nu au fost degradate la dinamitare. Metoda de constructie a tablierelor noi este cea pe care o vezi si in pozele din link-urile date de mine in pagina anterioara.
Se vede in poze diferenta intre tablierele de la Borcea si cele de la Cernavoda (acestea din urma fiind din structura originala a podului 1890-1895).
catalin a spus:
Multumesc pentru info. Banuiam ca ar fi fost pregatita pentru o trecere spre Dobrogea, dupa cum se indrepta terasamentul spre Dunare in portiunea podului.
Cu placere. Bucata Tandarei-Lunca Dunarii a fost executata intre anii 1941-1942, in graba mare de a "ingrasa purcica in ajun" care ne caracterizeaza, cand am realizat cat de fragila era situatia transporturilor spre Dobrogea care depindeau doar de linia de la Cernavoda. Un singur bombardament asupra podului Carol I ne lasa fara o legatura rapida spre cel mai mare port al tarii. Motiv pentru care ne-am grabit sa facem ce nu facusem din 1915 pana atunci..... (si au mai fost multe astfel de situatii)....
Din pacate nu am terminat niciodata acest plan si nici nu am invatat ceva din lectia nefericilor ani '40. Si astazi singura legatura feroviara cu Dobrogea ramane complexul de poduri de la Cernavoda. In cazul unui conflict, daca acestea dispar, ramane sa legam Dobrocea cu Muntenia cu barcile....
Din pacate nu am terminat niciodata acest plan si nici nu am invatat ceva din lectia nefericilor ani '40. Si astazi singura legatura feroviara cu Dobrogea ramane complexul de poduri de la Cernavoda. In cazul unui conflict, daca acestea dispar, ramane sa legam Dobrocea cu Muntenia cu barcile....
@Catalin: haha, nu exagera totusi, cred ca voiai sa spui ca nu exista alta legatura FEROVIARA cu Dobrogea. Pai, nu prea exista, iar legatura existenta merge cu viteza... melcului turbat, in ciuda miliardelor bagate in asa zisa "reabilitare" a tronsonului trans-dobrogean. Sincer, mi-am pierdut speranta ca voi mai ajunge vreodata la "performantele" feroviare ale anilor 1985-1988, cand faceam doua ore si jumatate intre Bucuresti si Constanta.
In momentul de fata pentru trafic rutier mai exista si podul rutier de la Vadul Oii, iar la Braila si la Calarasi exista servicii regulate de trecere a Dunarii cu bacul.
In momentul de fata pentru trafic rutier mai exista si podul rutier de la Vadul Oii, iar la Braila si la Calarasi exista servicii regulate de trecere a Dunarii cu bacul.
Dorin, de acord, insa eu vorbeam strict de fero...
Suntem pe un forum de profil, nu ?
Cu auto exista alte legaturi insa momentan, in ciuda lipsei de viziune a celor ce ne conduc, transportul feroviar are o anumita capacitate pe care cel auto nu poate sa o egaleze decat cu anumite costuri, mai mari....
In anii '40 romanii, impinsi de la spate de aliatii germani, au "dat viteza" in a finaliza cateva proiecte strategice importante care datau dinaintea ww1. Era vorba de culoare CF care sa preia din traficul magistralelor mari si care sa asigure back-up un cazul in care acestea erau tinta unor bombardamente, etc...
Am tras tare sa facem o legatura suplimentara cu Dobrogea, sa terminam legatura Brasov-Buzau, sa terminam legatura Bucuresti spre Moldova prin Urziceni, sa dublam CF din Moldova, etc....
Putine le-am finalizat, foarte putine. Dupa razboi prioritatea a devenit refacerea liniilor importante afectate de bombardamente, dinamitari etc... Si planurile au fost din nou amanate. Pana azi
Suntem pe un forum de profil, nu ?
Cu auto exista alte legaturi insa momentan, in ciuda lipsei de viziune a celor ce ne conduc, transportul feroviar are o anumita capacitate pe care cel auto nu poate sa o egaleze decat cu anumite costuri, mai mari....
In anii '40 romanii, impinsi de la spate de aliatii germani, au "dat viteza" in a finaliza cateva proiecte strategice importante care datau dinaintea ww1. Era vorba de culoare CF care sa preia din traficul magistralelor mari si care sa asigure back-up un cazul in care acestea erau tinta unor bombardamente, etc...
Am tras tare sa facem o legatura suplimentara cu Dobrogea, sa terminam legatura Brasov-Buzau, sa terminam legatura Bucuresti spre Moldova prin Urziceni, sa dublam CF din Moldova, etc....
Putine le-am finalizat, foarte putine. Dupa razboi prioritatea a devenit refacerea liniilor importante afectate de bombardamente, dinamitari etc... Si planurile au fost din nou amanate. Pana azi
Ceasca a pornit la Braila un pod dublu auto-fero pe unde trece bacul spre Tulcea care stiti cu cale de acces spre Tulcea si una spre Insula Mare a Brailei s-au facut partea de acces dinspre Braila cateva cioturi de picioare si atat a ramas de la el actualul pres. de consiliu judetean de 16 ani ne minte ca ne face podul dar are soarta autostrazilor suspendate de stiti voi de unde.Practic nu au cazut la intelegere cu cel de la Galati unde sa-l puna si al cui sa fie cu toate ca prietenii chinezi au zis ca il fac ei dar pierdeau astilalti doi.