Axa cu came e ac?ionat?? de manivel??, fiind sub bord. Fiecare cam?? închide sau deschide un circuit, sco?ând sau introducând rezisten?e în circuit. Dac?? sunt multe rezisten?e se merge mai încet (puterea e debitat?? pe rezisten?e, care sunt pe acoperi?, pentru o bun?? ventilare), dac?? sunt mai pu?ine se merge mai repede, dac?? nu e niciuna motorul e alimentat direct de la re?ea. Ideea e c?? motorul (de orice fel) nu po?i s?? îl porne?ti la tura?ia lui nominal??, trebuie s?? începi încet... altfel ri?ti s?? arzi izola?ia bobinajului, caz în care trebuie rebobinat (?i cost?? cam multicel). ???ži a?a curentul la demaraj - de?i se recomand?? a fi parc?? pân?? în 1,8 x I nominal - e foarte mare.
La Tatre locul manivelei e luat de un electromotor de 24 V care face el conexiunile, Tatra având 99 de rezisten?e de accelera?ie ?i tot atâtea de frânare (V3A-ul ?i Timi?ul au 23 de accelera?ie ?i parc?? 17 de frân??). O Tatra e Bo'Bo', având 4 motoare ?i transmisie cu ax cardanic la osie. Motoarele sunt ventilate for?at, dar asta pune alt?? problem??, c?? ai nevoie de ventila?ie, care nici ea nu e la 750 V cât are re?eaua. Cum convertizoarele statice nu se inventaser?? pe atunci, la Tatra avem grup static compus din motor de c.c. alimentat la 750 V ?i generator de c.a. de 27 V, care generator ?ine toate auxiliare (ventila?ie, lumini, u?i, accelerator).
Dpdv tehnic, V3A-ul e mai primitiv ?i simplu de între?inut, tehnica e similar?? celor din anii '30, iar orice elev de liceu cu profil electric poate s?? î?i fac?? schema de alimentare a V3A-ului dac?? i-o pui în fa???.
La Tatre e mai complicat, dar tehnologia e ceva mai fiabil??. Partea proast?? e c?? dac?? vatmanul e cioban ?i d?? brusc pedala la fund, poate trage peste 400 A din re?ea (I.nominal fiind pe la 150), câteva tramvaie din astea putând decupla substa?ia. Desigur, dac?? e?ti în Praga ?i ai substa?ii tari ?i fir gros, îi la?i ?i cu 600 A pe vagon (deci 1200 A la 2 vagoane! Zici c?? e locomotiv??...), pe când dac?? e?ti în Dresda sau Magdeburg montezi o siguran??? care s?? î?i decupleze disjunctorul la 400 A. Dac?? e?ti în România pui vatmanul s?? stea cu ochii pe ampermetru în permanen???
)
Motorul de c.c. e simplu, ieftin dar greu de între?inut. Necesit?? bobinaj, perii...
Motorul de c.a. are rotorul turnat ?i nu are perii, dar cost?? mai mult (îns?? nu va trebui s?? faci nimic la el). ??Â?inând cont c?? re?eaua e de c.c., ai nevoie de un invertor, pe care îl po?i folosi ?i ca variator de tensiune continu?? (deci adio rezisten?e), iar în el ai ?i redresor s?? faci frânare recuperativ??. ???ži motorul de c.c. po?i s?? îl comanzi cu un variato de tensiune continu??, care e mult mai u?or ?i mai compact decât rezisten?ele. Dar toate tehnologiile astea - aplicate în afar?? de prin anii '70 - abia au început s?? p??trund?? la noi, iar personalul de între?inere tot s?? dea cu ciocanul ?i s?? în??deasc?? fire ?tie, de aia vagoanele cu asemenea electronic?? de putere (pe care nu o mai po?i cârpi ?i care cost?? enorm) stau cu lunile pentru tot felul de porc??rii. în plus, tehnologia avanseaz?? rapid, a?a c?? p???e?ti cum a p???it Ia?iul cu ST12-urile, c?? ele erau cu electronic??, da' nu mai face nici dracu' tipul ??la de integrate, a?a c?? dac?? se stric?? vagonul, stricat r??mâne.
Dac?? alevi pedale, manet?? sau manivel?? e op?iunea ta... le po?i folosi pe toate ca s?? ac?ionezi un invertor sau un chopper.
