Am citi articolul cu privire la liniile directoare care vor da un nou start in domeniul transportului de calatori.
Problema aici este ca nu cred in lozinci, nu credeam nici inainte, dar mai ales acum.
Orice este in stare sa prezinte un plan frumos de actiuni, partea dificila este cand se trece la treaba.
Sunt multe de facut si degeaba se trompeteaza pe ideea tinerilor care merg cu trenul sau a modernizarii parcului cfr.
Idei am si eu, nu inseamna ca pot face ceva in acest sens.
Prima data trebuie rezolvata problema infrastructurii, pentru ca si maine daca vine "ioropa" si ne modernizeaza ca prin farmec intreg parcul feroviar, nu avem pe ce sa circulam. Astfel se incepe cu inceputul, bani pentru infrastructura, si lucru chiar inipoteza ca nu pica nimic si pentru buzunarele proprii. Si daca tot se reface aceasta parte, astfel incat sa avem niste viteze dceente de macar 80 km/h pe orce tronson, hai sa rezolvam si cu buruienile si cu jegul de pe calea ferata. Problema se poate rezolva simplu, prin ierbicidare, dar se pare ca nici asa nu mai e voie. Pai sa se revina la distrugerea mecanica cu personal necalificat, macar se mai asigura niscaiva locuri de munca celor fara doctorate.
Dupa aia, da, se modernizeaza parcul transportului de calatori. Aici e simplu, nu are rost sa se dea detalii.
Iar a treia componenta este aceea a conservarii celor facute, in ipoteza in care pasii anteriori s-au realizat deja. Adica paza pe trenuri, pentru a contracara actiunile devastatoare ale indienilor, paza pe cale pentru a contracara furturile de echipament de comunicare.
Dar, destul cu atat vorbarie, pentru ca nimic din cele descrise nu se va face, nu va exista rentabilitate, mai ales in situatia existei celor 3 componente separate marfa, calatori, infrastructura. Asa ca io as fi aproape convins ca starea de lucruri actuala se va degrada si in cele ce urmeaza.
((
